(AUDIO/FOTO) Rectorul UNAGE, Aurelian Bălăiță: Prin punerea împreună a cercetării artistice cu cercetarea științifică, putem cunoaște mai profund ființa umană

Publicat de isoreanu, 20 octombrie 2023, 09:00

Stimularea creativității este scopul unui nou proiect de cercetare conceput de oameni de știință (medici) și artiști, la Iași. 

Ioana Soreanu a asistat la prima conferință și ne oferă mai multe informații:

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” și Universitatea Națională de Arte „George Enescu” au inițiat la Iași o cercetare comună privind legătura dintre funcțiile creierului și creativitate. În Sala „Emanoil Grigorescu” de la UMF s-a desfășurat miercuri conferința „Neuroștiință, creativitate și conexiuni neuronale în creația artistică”. Rectorul Universității de Arte, prof, univ. dr. Aurelian Bălăiță, a vorbit despre proiectul privind cercetarea în comun, artistică și științifică, asupra ființei umane și a efectului artei asupra sa.

Noi avem convingerea că dacă este făcută bine, cu har, arta autentică are influențe pozitive pentru ființa umană, incluzând în asta și sănătatea, care înseamnă o stare de bine generală a omului. Prin punerea împreună a cercetării artistice cu cercetarea științifică pe care o găsim în domeniul medicinei, cred că facem niște pași înainte în a cunoaște mai în profunzime ființa umană. Cred că acest proiect este deschizător de drumuri. S-au născut deja câteva idei ca pe viitor să încercăm și de o parte, și de alta, să concretizăm prin niște studii clinice chiar, de exemplu, ce se întâmplă în corpul unui artist atunci când el creează, ce se întâmplă în corpul unui spectator care ia parte la un spectacol de teatru, la un concert, ce se întâmplă în corpul unui vizitator al unui muzeu de artă contemporană, de exemplu, sau de artă clasică. Eu am convingerea că, și repet asta, arta autentică ne sprijină foarte mult și ne ajută să dobândim acea stare de bine pe care cu toții ne-o dorim.

Dr. Richard Constantinescu, director al Centrului Cultural „Ioan Mironescu” din cadrul UMF Iași, a spus că această colaborare dintre oamenii de știință și artiști are o tradiție. De asemenea, a demontat o serie de mituri bazate pe informații false.

Din sală, care nu-i prezent, dar este prezent, Grigore T. Popa, el făcea dintotdeauna această punte între oamenii de știință și oamenii de artă. Mi se pare foarte interesant că ne întâlnim aici, în casa sa, sub patronajul său spiritual, împreună cu alt geniu creativ, George Enescu, pentru că ei s-au și cunoscut la New York în perioada când Grigore T. Popa a fost în Statele Unite. Este important să cunoaștem creierul care, din păcate, atâția și-atâția ani, sute de ani, a stat într-o cutie închisă și a rămas necunoscut. Au fost tot felul de mituri și unele dintre acestea vreau să le menționez legat de faptul că emoțiile vin din inimă, care săraca inimă nu-i decât o pompă, care, așa cum spunea regretatul academician Hăulică, este o pompă aspiro respingătoare, n-are nicio legătură cu emoțiile. Tot ce înseamnă și tot ce suntem noi este datorită creierului. Și alt mit legat de faptul că ne-ar controla cumva corpul. Creierul își trimite ramificațiile până la nivelul pielii și ia de acolo toată informația care-i vine din afară, din interior. Din păcate, observ din ce în ce mai multă pseudoștiință difuzată chiar de așa-ziși neurochirurgi, psihologi. Și o să menționez chestiunea legată de faptul că folosim doar 10% din creier, că femeile gândesc într-un fel și bărbații în alt fel – și aici ar trebui să introducem pentru ascultători noțiunea de neurosexism, că e un creier drept și un creier stâng, unul este creativ și celălalt rațional. Deci încă suntem, din păcate, într-o necunoaștere, chiar dacă în foarte multe dintre centrele universitare din străinătate se discută despre neuroștiință, despre cunoașterea creierului, încă la noi, rămânem așa… în niște povești. E necesar acest dialog între universități și în primul rând între Universitatea de Medicină și cea de Arte, după cum și parteneriatele cu celelalte instituții culturale aduc împreună creiere aici, aduc împreună modalități de gândire, modalități de operare diferite. Și, cum spunea rectorul Universității de Arte, în fond, să creăm o stare de bine. Că în final, dacă noi nu suntem bine și nu facem bine la rândul nostru, este fără rost toată cunoașterea creierului și tot demersul nostru, care este doar pentru ego.

Managerul proiectului, cercetător științific dr. Mirela Ștefănescu, a explicat că această cercetare are drept scop potențarea creativității în toate domeniile artei.

Această conferință „Neuroștiință, creativitate, conexiuni neuronale în creația artistică” este organizată de Institutul de Cercetare Multidisciplinară în Artă din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, într-o frumoasă colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa din Iași” și Centrul Cultural Ion I Mironescu. Ei bine, ne propunem prin această conferință crearea unui context inter și multidisciplinar în care specialiști în domeniul medical și artistic vor dezbate subiecte ce țin de necesitatea înțelegerii conexiunilor neuronale în procesul de creație. Și am plecat de la ce spunea și cum a împărțit psihologul Graham Wallas în 1926, procesul acesta creativ pe care el l-a împărțit l-a văzut în patru etape fundamentale: pregătirea, incubarea, iluminarea și verificarea. Ne propunem să înțelegem modul în care funcționează creierul în fiecare din aceste etape, cum se efectuează trecerea de la o etapă la alta și activarea diferitelor centre în formarea rețelelor neuronale în timpul procesului de creație. Știm că simbioza aceasta dintre artă și știință, înțelegerea complexelor rețele neuronale angrenate în timpul procesului de creație constituie cheia de dezvoltare și potențare a creativității, pentru că, nu, asta ne dorim să fim și mai creativi și mai buni în tot ceea ce facem. Proiectul urmărește, de fapt, valorificarea acestor rezultate prin proiecte de cercetare aplicative și ne dorim să continuăm această serie de conferințe cu implicații și în alte specializări ale artelor, și în muzică, și în teatru, și în coregrafie, cu specificitățile, desigur, ale fiecărei specializări în parte.