MJ: Cristina Chiriac – propusă procuror general; Viorel Cerbu – şef la DNA; Codrin Miron – la DIICOT

Publicat de Andreea Drilea, 2 martie 2026, 18:01 / actualizat: 3 martie 2026, 6:30

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei transmis AGERPRES, pentru funcţia de adjunct al procurorului general a fost propus actualul şef al DNA, Marius Voineag, pentru funcţiile de procuror-şef adjunct de la DNA au fost propuşi Marinela Mincă, procuror-şef al Secţiei judiciare în cadrul Direcţiei, şi Marius-Ionel Ştefan, procuror-şef serviciu în cadrul DNA – Piteşti, iar pentru funcţiile de procuror-şef adjunct de la DIICOT au fost propuşi actualul procuror general Alex Florenţa şi Gill-Julien Grigore-Iacobici, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

Un număr de 19 candidaţi au participat la selecţia organizată în perioada 8 ianuarie – 2 martie în vederea formulării propunerilor de numire pentru funcţiile de procuror general şi adjunct al procurorului general, procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai DNA, precum şi procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai DIICOT.

Propunerile motivate ale ministrului Justiţiei vor fi înaintate, luni, Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în vederea emiterii avizului consultativ motivat.

Funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cea de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie rămân vacante începând cu data de 31 martie, iar cea de procuror-şef al DIICOT – de la 14 aprilie.

Potrivit legii, pot fi numiţi în funcţiile de conducere care fac obiectul procedurii de selecţie procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător.

XXX

Pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au candidat:
* Cristina Chiriac – procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi;
* Bogdan-Ciprian Pîrlog – procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti

Pentru funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a candidat Marius I. Voineag, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

XXX

Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au candidat:
* Tatiana Toader – procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
* Vlad Grigorescu – procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
* Ioan-Viorel Cerbu – procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, delegat în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au concurat:
* Mihai Prună – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală;
* Marinela Mincă – procuror şef al Secţiei judiciare în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
* Marius-Ionel Ştefan – procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti.

XXX

Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au candidat:
* Ioana-Bogdana Albani – procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – structura centrală;
* Antonia Diaconu – procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Piteşti;
* Alina Albu – procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
* Codrin-Horaţiu Miron – procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara

Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au concurat:
* Aurel-Cristian Lazăr – procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;
* Alex-Florin Florenţa – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
* Claudia-Ionela Curelaru – procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
* Gill-Julien Grigore-Iacobici – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa;
* Mihai-Răzvan Negulescu – procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. AGERPRES

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, este aşteptat, luni, să anunţe propunerile pentru funcţiile de conducere de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Un număr de 19 candidaţi au participat la selecţia organizată în perioada 8 ianuarie – 2 martie, în vederea formulării propunerilor de numire pentru funcţiile de procuror general şi adjunct al procurorului general, procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai DNA, precum şi procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai DIICOT.

* Pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

– Cristina Chiriac, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi;

– Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

* Pentru funcţia de adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

– Marius I. Voineag, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

* Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie:

– Tatiana Toader, procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

– Vlad Grigorescu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

– Ioan-Viorel Cerbu, procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, delegat în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

* Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie:

– Mihai Prună, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală;

– Marinela Mincă, procuror şef al Secţiei judiciare în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

– Marius-Ionel Ştefan, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti.

* Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism:

– Ioana-Bogdana Albani, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – structura centrală;

– Antonia Diaconu, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Piteşti;

– Alina Albu, procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

– Codrin-Horaţiu Miron, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;

* Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism:

– Aurel-Cristian Lazăr, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;

– Alex-Florin Florenţa, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

– Claudia-Ionela Curelaru, procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

– Gill-Julien Grigore-Iacobici, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa;

– Mihai-Răzvan Negulescu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Propunerile motivate ale ministrului Justiţiei vor fi înaintate Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea emiterii avizului consultativ motivat.

Funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte şi cea de procuror-şef al DNA rămân vacante începând cu data de 31 martie, iar cea de procuror-şef al DIICOT – de la 14 aprilie.

Potrivit legii, pot fi numiţi în funcţiile de conducere care fac obiectul prezentei proceduri de selecţie procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător.

Nu pot fi numiţi procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Comisia de Etică a Universităţii din Craiova va analiza sesizările privind teza de doctorat a ministrului Justiţiei

‘Comisia de Etică Universitară a Universităţii din Craiova, întrunită în şedinţă extraordinară, astăzi 16.01.2026, a hotărât deschiderea unui dosar de analiză referitor la sesizările nr. 56/13.01.2026 şi nr.76/14.01.2026’, se menţionează într-un comunicat al Comisiei de Etică transmis AGERPRES.

Radu Marinescu a transmis, luni, după ce a fost fost acuzat că ar fi plagiat în teza de doctorat, că a respectat îndrumările şi standardele de etică şi calitate ştiinţifică, iar lucrarea a fost evaluată de profesorul îndrumător, de comisia de doctorat şi de CNATDCU.

‘De ce acum? De ce eu? Într-un articol defăimător şi plin de contradicţii, care reia obsesiv calomniile ce mi-au fost anterior aruncate în spate (avocatul interlopilor, impus ministru de clanuri cu interese obscure etc) , articol care insistă repetat pe procedura privind selecţia procurorilor, declanşată de MJ cu doar câteva zile în urmă (a propos de de ce eu şi de ce acum), fără măcar să fi utilizat o analiză pe bază de soft, dna jurnalist Şercan Emilia mă acuză de plagiat în lucrarea de doctorat, lucru pe care eu nu l-am făcut’, a scris Radu Marinescu, pe pagina sa de Facebook.

El adaugă că a elaborat teza de doctorat sub coordonarea prof. univ. dr. Ion Dogaru, iar aceasta a fost evaluată conform tuturor rigorilor.

‘Am absolvit, ca şef de promoţie, cu studii la zi şi fără vreo întrerupere, Facultatea de drept a Universităţii de stat din Craiova. Am intrat, imediat după absolvirea facultăţii, în avocatură şi am profesat neîntrerupt timp de treizeci de ani ca avocat în cadrul Baroului Dolj, competenţa mea profesională fiind recunoscută şi prin alegerea în organele de conducere ale profesiei, pentru mai multe mandate succesive. Am reprezentat Baroul Dolj inclusiv pe plan internaţional în cadrul Federaţiei Barourilor Europene. În urmă cu aproximativ 17 ani, am elaborat, în cadrul aceleiaşi prestigioase facultăţi de drept de stat, teza de doctorat sub coordonarea regretatului academician profesor universitar doctor Ion Dogaru. Am respectat îndrumările şi standardele de etică şi calitate ştiinţifică, în conformitate cu legislaţia din acel moment, teza fiind evaluată de profesorul îndrumător, de comisia de doctorat şi de CNATDCU, conform tuturor rigorilor, fără a mi se semnala vreo neconformitate. Precizez şi că nu deţin o catedră universitară, sunt doar colaborator extern (cadrul didactic asociat) al Universităţii din Craiova’, a subliniat ministrul Justiţiei.

Cu privire la susţinerile jurnalistei Emilia Şercan, despre dubii vizând standardele de etică, de calitate ştiinţifică ale lucrării, precum şi de legalitate, Marinescu spune că respectivele standarde s-au stabilit şi validat de către Comisia de doctorat şi CNATDCU, conform legii atunci în vigoare.

‘În măsura în care cineva le contestă, chiar şi după aproape 20 de ani , are posibilitatea deplină să se adreseze organismelor în drept, conform legii, adevărul neputând fi sinonim cu simple alegaţii mediatice, chiar bizare (aş fi plagiat dar în subsol apare că sunt citate opere ale autorilor din care s-ar fi inspirat şi pe care i-au citat şi autorii despre care se susţine că ar fi fost preluaţi, unele texte sunt de fapt reformulate juridic aşadar nu preluate copy-paste cum sună acuzaţia, dar ar putea exista, chipurile, o conspiraţie cu complici, intermediari sau chiar o lucrare neidentificată plagiată, că aş fi plagiat istoria probelor, care e de fapt una singură sau alte chestiuni de acest fel, de unanimitate conceptuală juridică, că am fi prezentat speţe mai vechi în condiţiile în care tratam despre codurile vechi etc)’, precizează Marinescu.

Ministrul aminteşte că, potrivit deciziei nr. 364 din 8 iunie 2022 a Curţii Constituţionale (obligatorie), aceste standarde ‘nu pot fi reexaminate cu relevanţă juridică’, în contextul succesiunii în timp a legilor, sub aspectul valorii ştiinţifice a lucrării, ‘neexistând niciun temei constituţional sau legal în acest sens’.

Precizările ministrului Justiţiei vin în contextul în care PressOne arată că ‘mai mult de jumătate din teza de doctorat în Drept a ministrului Justiţiei, Radu Marinescu, este plagiată’.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro – imagine ilustrativă)

Denunţ penal la Parchetul General în legătură cu acuzaţiile de plagiat aduse ministrului Justiţiei

În denunţ, avocatul Cuculis cere procurorilor să fie demarate cercetări în legătură cu două aspecte: apariţia în spaţiul public a documentarului ‘Recorder’, prin care s-au prezentat elemente ce ţin de infracţiuni de corupţie, conexe corupţiei, infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei şi altele, şi apariţia pe site-ul pressone.ro a unui material intitulat ‘Doctoratul plagiat al ministrului Justiţiei. 140 pagini cu conţinut copiat în teza lui Radu Marinescu’, semnat de jurnalista Emilia Şercan.

‘Având în vedere faptul că Justiţia este una dintre puterile statului român, ţinând seama şi de prevederile legii profesiei de avocat, jurământul depus şi constatarea că în spaţiul public cele două materiale au apărut la scurt timp între ele, văzând că, deşi faptele prezentate în materialul Recorder sunt de natură să ducă la suspiciunea rezonabilă că au fost săvârşite o serie largă de infracţiuni, cât şi faptul că materialul depus pe site-ul online pressone.ro a fost publicat concomitent cu momentul declanşării procedurii de numire a conducerii parchetelor mari din Romania, că în acest moment Parchetul General nu a dispus efectuarea unor verificări/deschideri de dosare penale, în raport de art. 290 Cod procedură penală, înţelegem să formulăm prezentul denunţ’, se arată în documentul publicat de Adrian Cuculis.

Potrivi acestuia, sintagma ‘acapararea Justiţiei’, folosită în materialul Recorder, descrie de obicei acuzaţii grave de natură sistemică, cum
ar fi: încercarea de preluare/control politic asupra instanţelor şi parchetelor, numiri abuzive în funcţii-cheie din Justiţie, modificări legislative care ar submina independenţa Justiţiei, presiuni sistematice asupra magistraţilor, instrumentalizarea disciplinară/penală împotriva judecătorilor/procurorilor ‘incomozi’.

‘Având în vedere că, în legătură cu anularea alegerilor din 2024, există dosare penale instrumentate de către Parchetul General, trimise în judecată în camera preliminară, bazate la rândul lor pe sesizări din oficiu şi care intră tot sub umbrela ‘Justiţia acaparată’, suntem convinşi că, prin decelarea elementelor de natură penală prezentate în cadrul materialului de notorietate Recorder – ‘Justiţie acaparată’, Parchetul General, prin procurorii instrumentatori, pot veni cu o soluţie judiciară clară şi valabilă ‘Erga omnes’, pentru a aduce, dacă este cazul, linişte în rândul populaţiei României şi încredere în actul de Justiţie sau, din contră, vinovaţi, pe care să-i defere Justiţiei’, argumentează avocatul.

În legătură cu apariţia articolului pe site-ul pressone.ro, prin care este prezentată parţial teza de doctorat a ministrului Justiţiei, Radu Marinescu, la o distanţă de doar trei zile de la momentul de la care a fost declanşată procedura de numire a şefilor de parchete, Cuculis se întreabă dacă şi aici se poate aplica sintagma ‘acapararea Justiţiei’.

Jurnalista Emilia Şercan a publicat luni pe site-ul Pressone.ro un articol în care susţine că ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a plagiat mai mult de jumătate din teza de doctorat.

Conform analizei pressone.ro, cel puţin 56,68% dintre paginile lucrării cu titlul ‘Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil’ conţin text copiat din alţi autori, mai exact 140 de pagini dintre cele 247 ale lucrării.

‘Radu Marinescu a obţinut titlul de doctor în Drept în 2009, la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru. Cea mai mare parte a conţinutului plagiat provine din alte trei lucrări, iar în unele situaţii calupurile de text preluat cuvânt cu cuvânt se întind chiar şi până la 25 de pagini consecutive’, susţine Emilia Şercan.

(AGERPRES/FOTO – pagina de Facebook a PICCJ)

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, spune că i-au atras atenţia unele cazuri prezentate în documentarul Recorder

Publicat de Andreea Drilea, 11 decembrie 2025, 11:18 / actualizat: 11 decembrie 2025, 14:43

Radu Marinescu: Sunt anumite susţineri care trebuie să fie verificate. Şi atunci, dacă se invocă faptul că anumite cazuri ar fi fost deturnate, să zicem, de la o finalitate firească, dacă se invocă aşa ceva, atunci există instrumente legale, există instituţii, există Inspecţie Judiciară, există CSM, există chiar şi parchete dacă se invocă anumite lucruri care să fie de natura criminalităţii, care trebuie să investigheze aceste chestiuni. Evident că orice problemă ridicată nu poate rămâne fără un răspuns.

Ministrul Justiţiei a mai explicat că legile elaborate fără respectarea normelor constituţionale ar fi la originea problemelor legate de prescripţie, ce au dus la stingerea acţiunii penale în foarte multe cazuri, unele răsunătoare.

Radu Marinescu: În cazul prescripţiei, dispoziţiile din Codul Penal adoptate în 2014 au fost după un timp semnificativ declarate neconstituţionale, ceea ce a bulversat jurisprudenţa şi a atras, iată, o aplicare a legii care s-a făcut la un moment dat în conformitate cu Codul Penal, după care în conformitate cu deciziile Curţii Constituţionale, care practic extrăgeau o formă a prescripţiei din dispoziţiile penale. Şi uitaţi-vă unde am ajuns şi cetăţenii, pe bună dreptate, societatea, exprimă îngrijorări, pentru că nu mai înţeleg de ce se întâmplă aceste lucruri. Deci, o componentă foarte importantă este responsabilitatea în modul în care legiferăm.

Ministrul Justiţiei a răspuns astfel întrebărilor jurnaliştilor Radio România Actualităţi, în urma publicării unui amplu documentar Recorder privind mecanismele prin care sistemul judiciar ar fi ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistraţi şi politicieni. Sunt prezentate mărturii ale unor foşti şi actuali magistraţi care vorbesc despre prelungirea cazurilor până la prescrierea faptelor sau despre schimbarea componenţei completelor, uneori chiar înainte de pronunţarea sentinţelor.

Ministrul Radu Marinescu a mai spus că va veni „cu plăcere” în Parlament, pentru a răspunde solicitării USR referitoare la situaţia din sistemul de justiţie. Deputatul USR Stelian Ion, fost ministru de resort, afirmă că după publicarea anchetei Recorder, ministrul Marinescu ar trebui să explice de ce se vorbeşte în prezent despre un sistem judiciar acaparat de câţiva oameni.

Tot ca reacţie la documentarul despre justiţie, Curtea de Apel Bucureşti transmite că organizează joi, la ora 12:00, o conferinţă extraordinară de presă pentru prima dată în istoria instituţiei. Reprezentanţii Curţii de Apel urmează să prezinte date factuale şi informaţii relevante privind acuzaţiile formulate în spaţiul public în ultima perioadă. Curtea a reacţionat şi ieri, când a calificat drept „denigratoare şi fără acoperire faptică” afirmaţiile judecătorului Ionel Laurenţiu Beşu, unul dintre magistraţii care au vorbit cu jurnaliştii Recorder.

Rador/FOTO arhivă gov.ro