Analiştii cred că acest indicator se va menţine ridicat şi anul viitor, în condiţiile în care sunt anticipate noi măriri de taxe.
În septembrie, faţă de luna precedentă, scumpiri mai semnificative s-au înregistrat pe medie, în cazul serviciilor de reparaţii auto, electronice şi lucrări foto, cu 1,93%, urmate de cele din categoria cinematografe, teatre, muzee, cheltuieli cu învăţământul şi turismul, şi de citrice şi alte fructe meridionale, cu creşteri medii de câte 1,85%. În topul scumpirilor din ultimele 12 luni, pe primul loc se situează energia electrică cu peste 69%. Inflaţia ar urma să se menţină aproape de nivelul de 10% până la finalul anului, dar va rămâne ridicată şi în 2026, consideră analistul financiar, Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România.
Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România: Anul viitor, odată ce dispare efectul de bază de la TVA, o să avem o scădere mai substanţială a inflaţiei, însă va rămâne în continuare ridicată, iar riscurile rămân în continuare rezultate din politica fiscală. Probabil vom avea din nou creşteri de taxe, inclusiv creşteri de TVA anul viitor, ceea ce va adăuga la inflaţie. De asemenea, accizele la energie, special pe partea de combustibil, vor continua să crească şi anul viitor, deci iarăşi un impuls pe inflaţie şi de aici.
Adrian Codirlaşu subliniază că politica fiscală şi deficitul bugetar ridicat reprezintă principalul risc la adresa evoluţiei inflaţiei, nu numai anul acesta şi în 2026, ci şi în anii următori, fiind posibile noi creşteri de taxe pentru încadrarea în ţintele de deficit asumate. (Rador/ FOTO agerpres.ro)
Potrivit acestuia, BNR şi-a modificat în urcare prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, la 8,8% de la 4,6 procente anterior.
După publicarea datelor statistice de astăzi, pentru luna iulie, care arată o inflaţie anuală de 7,84%, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că această prognoză va depăşi probabil 9%. El a prezentat influenţa calculată asupra inflaţiei din direcţia deplafonării preţurilor energiei, a majorării TVA şi a creşterii accizelor.
Mugur Isărescu:Două puncte procentuale din liberalizarea pieţei energiei electrice la 1 iulie, uitându-ne pe indicele care apărut astăzi, ceva mai mult, vreo 2,2 puncte procentuale. Al doilea şoc, majorarea TVA-ului, pe calcule noastre, asupra inflaţiei, 1,6 puncte procentuale şi majorarea de accize, 0,4 puncte procentuale.
Conform guvernatorului BNR, vârful inflaţiei anuale va fi în septembrie şi se va situa în jurul a 9,6 – 9,7%, dar spre finalul anului viitor ar urma să coboare sub 3,5%, prognoza pentru sfârşitul 2026 fiind de 3%. Mugur Isărescu a mai subliniat că pentru a se evita o recesiune în acest an, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală, este esenţială accelerarea absorpţiei fondurilor europene. (rador/ FOTO romania-actualitati.ro)
Cele mai mari creşteri au fost la energie electrică – 63%, fructe proaspete – 39%, urmate de legume şi conserve de legume – cu aproape 16% şi cafea – cu 14%.
La capitolul servicii, cele mai mari salturi de preţ de la an la an au fost în cazul biletelor de tren – 16,9%, igienă şi cosmetică – 14%, urmate de servicii poştale, apă, canal şi salubritate, reparaţii auto şi îngrijire medicală – cu 10-12%.
În schimb, zahărul s-a ieftinit cu 3%.
Potrivit prognozei actualizate a Băncii Naţionale, rata anuală a inflaţiei va înregistra un avans amplu la toamnă sub impactul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi accizelor. (Rador/ FOTO pixabay.com)
El a atras atenţia că majorarea TVA va duce la scăderea puterii de cumpărare şi la inflaţie.
La rândul lor, reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie au cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu ordonanţa de urgenţă care prevede reducerea salariilor în administraţia publică.
Amintim că valul protestelor din mai multe domenii ale sectorului public a continuat şi ieri, pe fondul nemulţumirilor legate de tăierea sporurilor. Şi sindicatele din educaţie au anunţat că vor protesta săptămâna viitoare. (Rador/ FOTO agerpres.ro)
Într-o conferinţă de presă susţinută marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a tras atenţia că noua estimare a fost făcută cu date adunate înainte de 1 mai, iar analiza nu cuprinde ce s-a întâmplat în perioada alegerilor prezidenţiale, astfel că prognoza se poate modifica. Guvernatorul BNR a spus însă că marea problemă a economiei româneşti rămâne deficitul bugetar al ţării.
Mugur Isărescu:Inflaţia, în momentul în care este sub 5%, este o problemă, dar nu una fundamentală. Problemă majoră este deficitul public. Cum îl corectăm, cât de repede îl corectăm, câtă credibilitate avem, vom conlucra cu noul guvern şi vom găsi soluţiile optime, să ducem treptat inflaţia în jos, bazată pe o reducere sustenabilă, treptată a deficitului public, fără să avem recesiune economică.
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 8,6% din produsul intern brut. Pe de altă parte, guvernatorul BNR a mai precizat că în această lună a existat o presiune puternică pe piaţa valutară cu unele dintre cele mai mari ieşiri de capital din ţară. În aceste condiţii, a mai afirmat el, Banca Naţională a intervenit cu sume foarte mari, însă cursul de schimb valutar de sub 5 lei pentru un euro a fost imposibil de apărat. (RADOR/FOTO imagine ilustrativă Radio Iași)
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 5,02%, în februarie 2025
13 martie 2025, 09:25
‘Indicele preţurilor de consum în luna februarie 2025, comparativ cu luna ianuarie 2025, a fost 100,88%. Rata inflaţiei de la începutul anului (februarie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 1,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2025 comparativ cu luna februarie 2024 a fost 5,0%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2024 – februarie 2025) faţă de precedentele 12 luni (martie 2023 – februarie 2024) a fost 5,2%’, se arată în comunicatul INS.
Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna februarie 2025 raportat la luna precedentă a fost 100,69%.
Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2025 comparativ cu luna februarie 2024, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), a fost 5,2%.
Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2024 – februarie 2025) faţă de precedentele 12 luni (martie 2023 – februarie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,5%.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 3,8%, de la 3,5% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,1% la sfârşitul lui 2026, potrivit datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
‘Conform scenariului de bază al proiecţiei macroeconomice, rata anuală a inflaţiei va continua să fluctueze şi în prima parte a anului curent. Indicatorul se va reduce ulterior şi va reveni în interiorul intervalului ţintei în trimestrul I 2026, urmând a se menţine relativ stabil în jumătatea superioară a acestuia pe tot parcursul anului viitor. În structură, traiectoria IPC este configurată de reducerea continuă a inflaţiei de bază, dar de o manieră graduală, în timp ce ansamblul componentelor exogene ale coşului va imprima profilul volatil din prima parte a intervalului, în principal ca urmare a unor efecte de bază. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei IPC va atinge 3,8% în luna decembrie 2025, pentru decembrie 2026 fiind anticipată o valoare de 3,1%. Comparativ cu traiectoria publicată în Raportul asupra inflaţiei din luna noiembrie 2024, inflaţia IPC se situează la valori mai ridicate până la sfârşitul anului curent (mai vizibil în primele trimestre ale anului), respectiv mai joase în 2026’, se arată în Raportul asupra inflaţiei, din februarie 2025.
Potrivit sursei citate, revizuirea aferentă lunii decembrie 2025 este de +0,3 puncte procentuale, determinată în principal de scumpirile de la începutul anului (produsele din tutun, serviciile cu preţuri administrate), dar şi de o dinamică mai pronunţat persistentă a inflaţiei de bază, parţial contrabalansate de perspective uşor mai optimiste pe segmentul LFO.
Rata anuală a inflaţiei este de aşteptat să crească uşor în ultimele luni ale anului curent şi să cunoască o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025.
‘În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o perspectivă înrăutăţită a inflaţiei comparativ cu previziunile precedente, mai cu seamă pe termen scurt, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească uşor în ultimele luni ale anului curent şi să cunoască o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025, rămânând astfel deasupra intervalului ţintei şi semnificativ peste valorile anticipate anterior. Totodată, ea este aşteptată să îşi reia ulterior descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului ţintei şi rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei. Astfel, rata anuală a inflaţiei se va mări probabil la 4,9% la finele anului curent, iar apoi se va reduce la 3,5% în decembrie 2025 şi la 3,3% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,0%, 3,4% şi respectiv 3,2% indicate de proiecţia precedentă pentru aceleaşi momente de referinţă’, se arată în minuta BNR.
Potrivit băncii centrale, s-a observat că evoluţia fluctuantă şi nivelurile mai ridicate ale ratei anuale a inflaţiei din următoarele trei trimestre sunt atribuibile prioritar unor efecte de bază în dublu sens – asociate inclusiv modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate în luna aprilie 2024 – dar şi secetei severe din acest an şi tendinţei de majorare a cotaţiilor unor mărfuri, de natură să afecteze pe mai departe dinamicile preţurilor alimentelor şi energiei. Acţiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va redeveni însă dezinflaţionistă ulterior, în principal sub impactul efectelor de bază ce se vor manifesta la nivelul subcomponentelor non-nealimentare ale inflaţiei de bază, dar şi pe segmentele preţuri administrate şi produse din tutun, au remarcat membrii Consiliului. Totodată, s-a sesizat că dinamica preţului combustibililor se va menţine probabil pe termen scurt sub nivelurile prognozate anterior, pe fondul evoluţiei recente şi anticipate a cotaţiei ţiţeiului.
Conform BNR, balanţa riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne totuşi înclinată în sens ascendent, au convenit membrii Consiliului, indicând drept surse majore evoluţia preţurilor energiei şi alimentelor, în contextul legislaţiei în domeniu şi al secetei prelungite din 2024, precum şi traiectoria cotaţiilor ţiţeiului şi altor materii prime, în condiţiile escaladării tensiunilor geopolitice.
În ceea ce priveşte factorii fundamentali, s-a arătat că din partea acestora sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai moderate şi în atenuare mai rapidă decât în prognoza precedentă, în condiţiile în care excedentul de cerere agregată este anticipat să se restrângă progresiv în următoarele şase trimestre, până aproape de închidere, implicit la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior.
Pe orizontul scurt de timp, presiunile vor rămâne totuşi apreciabile, inclusiv în contextul dinamizării puternice a consumului privat în semestrul I şi probabil pe ansamblul anului 2024, precum şi ca urmare a nivelului crescut şi peste aşteptări atins recent de dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forţa de muncă din sectorul privat, au concluzionat membrii Consiliului.
Inflaţia de bază va recepta însă şi influenţele în creştere ale efectelor de bază dezinflaţioniste de pe segmentele mărfuri nealimentare şi servicii, care vor devansa influenţele de sens opus anticipate să decurgă pe termen scurt din evoluţia dinamicii preţurilor alimentelor procesate, sub impactul unor efecte statistice nefavorabile şi al tendinţei de creştere a cotaţiilor unor materii prime agroalimentare, au remarcat membrii Consiliului.
S-a observat, totodată, că efecte dezinflaţioniste în intensificare pe întregul orizont de prognoză sunt de aşteptat din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, dar mai cu seamă din ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, într-un ritm uşor încetinit totuşi în raport cu proiecţia precedentă, şi de la niveluri mai ridicate decât s-a anticipat anterior.
În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va continua probabil să scadă gradual, pe o traiectorie mai ridicată pe termen scurt decât cea din proiecţia precedentă, dar ceva mai joasă pe cel de-al doilea segment al orizontului prognozei, coborând la 5,1% în decembrie 2024, la 3,5% în ultima lună a anului 2025 şi la 3,2% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,6%, 3,5% şi respectiv 3,4% anticipate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă.
Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, creşterea economică îşi va reduce sensibil ritmul în acest an – inclusiv ca urmare a performanţelor mai slabe ale agriculturii – iar în 2025 va cunoaşte o redresare moderată, în condiţiile revigorării cererii externe, precum şi pe fondul utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU, într-un volum totuşi mai mic decât cel previzionat anterior. Perspectiva face probabilă restrângerea progresivă a excedentului de cerere agregată în următoarele şase trimestre, până aproape de închidere, şi menţinerea relativ constantă a acestuia ulterior, implicând coborârea lui pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ inferioare celor din proiecţia precedentă, au punctat unii membri ai Consiliului.
În contrast parţial cu aceste evoluţii, consumul gospodăriilor populaţiei îşi va mări probabil considerabil dinamica pe ansamblul anului curent şi va rămâne principalul determinant al avansului PIB în 2025, în contextul creşterii deosebit de alerte a venitului disponibil real al populaţiei, sub impactul majorărilor de salarii şi transferuri sociale, suprapuse traiectoriei descendente a ratei inflaţiei, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
În schimb, contribuţia formării brute de capital fix la avansul PIB este aşteptată să scadă semnificativ în 2024-2025, în condiţiile frânării puternice a creşterii componentei în anul curent, succedată de o reaccelerare în 2025, dar moderată din perspectivă istorică, pe fondul utilizării unui volum însemnat de fonduri europene, însă în scădere notabilă faţă de 2023, şi în contextul incertitudinilor asociate situaţiei şi programelor bugetare, precum şi evoluţiilor economice din Europa şi tensiunilor geopolitice, au remarcat membrii Consiliului.
În acelaşi timp, s-a observat că evoluţia exportului net se prefigurează a fi mult mai contracţionistă în anul curent decât s-a anticipat anterior, iar contribuţia ei la dinamica PIB va rămâne probabil negativă în 2025, pe fondul creşterii mai pronunţate a dinamicii volumului importurilor de bunuri şi servicii în raport cu cea a volumului exporturilor, în corelaţie cu decalajul de ritm dintre absorbţia internă şi cererea externă. Drept urmare, deficitul de cont curent se va mări semnificativ ca pondere în PIB în 2024-2025 şi îşi va amplifica abaterea faţă de standardele europene, constituind o vulnerabilitate majoră, prin riscurile induse la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.
Incertitudini şi riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, au arătat membrii Consiliului, date fiind măsurile fiscale şi bugetare ce ar putea fi implementate începând cu anul 2025 în scopul poziţionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu noul cadru de guvernanţă economică al UE.
Potrivit BNR, s-a convenit, totodată, că incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa şi de pe plan global, inclusiv în contextul escaladării tensiunilor geopolitice.
Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au evidenţiat importanţa atragerii şi utilizării eficiente a unui volum cât mai mare de fonduri europene, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.
În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis, în unanimitate, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
