Pentru prima dată de la sfârşitul anului 2022, cotaţiile futures la gaze naturale la bursa TTF de la Amsterdam au urcat miercuri până la 79,11 euro pe MWh, o creştere cu 1,22% faţă de ziua precedentă.
Conflictul dintre Statele Unite şi Iran pentru controlul Strâmtorii Ormuz a escaladat recent. Armata americană susţine că a avariat cinci petroliere iraniene şi a scufundat unul dintre ele, ca represalii pentru atacurile Teheranului asupra unei nave de război americane.
La rândul său, Corpul Gardienilor Revoluţiei din Iran a răspuns cu atacuri puternice cu rachete împotriva Iordaniei, un aliat al SUA. Agenţia de ştiri iordaniană Petra a relatat că forţele de apărare au interceptat 20 de rachete balistice.
După ultima creştere, preţurile angro la gaze naturale sunt acum mai mari decât erau la începutul conflictului iranian, când cotaţiile au trecut, pentru scurt timp, peste pragul de 70 de euro pe MWh în luna martie.
Comparativ, în 2022, cotaţiile la gaze au crescut, temporar, peste pragul de 300 de euro pe MWh, după reducerea aprovizionării cu gaze naturale ruseşti, din cauza războiului din Ucraina.
Cotaţiile au urcat temporar până la 75,33 de euro pe Megawatt-oră. Stocurile europene de gaze sunt scăzute pentru această perioadă a anului, fiind necesare aprovizionări semnificative înainte de venirea iernii.
În plus, Europa se pregăteşte şi pentru interzicerea importurilor de gaze lichefiate ruseşti începând din ianuarie 2027. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Timp de patru zile, 50 de jurnaliști și creatori de conținut specializați în știință, din Europa, au participat la ateliere și dezbateri despre modul în care inteligența artificială schimbă jurnalismul și comunicarea științifică.
Specialiști din presa europeană și din domeniul noilor tehnologii au subliniat că instrumentele bazate pe inteligență artificială pot automatiza sarcinile repetitive, precum transcrierea, traducerea sau redactarea unor materiale de rutină, însă responsabilitatea editorială, verificarea informațiilor și deciziile jurnalistice trebuie să rămână responsabilitatea oamenilor.
Participanții au discutat și despre riscurile utilizării inteligenței artificiale, precum generarea de informații eronate, prejudecățile algoritmilor sau securitatea datelor, dar și despre rolul comunicării științifice.
Organizatoarea ESMH Summer School on Science Communication, Diandra Vanigioli, care se află la al doilea an în această funcție, a declarat pentru Radio Iași că ediția din acest an a fost concepută într-un format mai interactiv, cu accent pe ateliere practice și schimbul de experiență privind utilizarea inteligenței artificiale în jurnalism și comunicarea științifică.
”Anul acesta ne-am dorit un format practic și interactiv cu mai multe workshop-uri, deoarece inteligența artificială transformă cu adevărat jurnalismul, iar acest lucru are un impact desigur și asupra comunicării științei, nu doar asupra jurnalismului în sine, ci și asupra modului în care distribuim și găsim informații științifice și rezultatele cercetării. Ideea a fost să avem un program în care participanții să poată face schimb de experiență și să învețe de la jurnaliști și comunicatori de știință cu experiență. Ei au avut ocazia să testeze instrumente de inteligență artificială pentru fluxurile de lucru din redacții, pentru documentare, verificarea informațiilor, dar și pentru a crea instrumente interactive care să atragă un public mai numeros. Pe de altă parte, ne-am dorit să le oferim și recomandări despre cum să relateze mai bine despre inteligență artificială pentru că este o tehnologie nouă și după cum se întâmplă de obicei cu noile tehnologii, fie este prezentată ca fiind extraordinară, fie ca sfârșitul lumii. De aceea am vrut să aducem perspectiva unui expert în domeniu pentru a-i ajuta pe participanți să înțeleagă exact ce este inteligența artificială, dar și ce înseamnă aceasta pentru cetățeni. Este important să readucem oamenii în centrul poveștilor despre inteligență artificială și să nu ne concentrăm doar asupra tehnologiei. Avem nevoie să colaborăm nu doar cu jurnaliștii de știință, ci și cu experți din alte domenii, cu factori de decizie și cu cercetători. Acesta este, de altfel, unul dintre principalele obiective ale European Science-Media Hub, crearea unei rețele care să reunească toți actorii implicați și importanți în comunicarea științei.”
Recent, secretarul general al PSD, europarlamentarul Claudiu Manda, a declarat că există un proiect de hotărâre prin care Curtea Europeană de Justiţie poate fi sesizată în privința acordului UE-Mercosur, iar social-democraţii vor vota în acest sens.
Rezoluția este prevăzută pe ordinea de zi de mâine a Parlamenturlui European.
Totuși, trimiterea acordului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene ar slăbi Parlamentul European și ar crea incertitudine politică și economică – avertizează eurodeputatul PPE, Siegfried Mureșan.
El a afirmat, la un briefing cu jurnaliști români, că o astfel de decizie ar aduce mai multe dezavantaje decât avantaje pentru blocul comunitar.
Europarlamentarul susține că Legislativul European are obligația de a analiza și vota acordurile comerciale, nu de a transfera responsabilitatea către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Potrivit eurodeputatului, acordul UE–Mercosur include, deja, clauze clare de protecție.
Siegfried Mureșan: E clar că, prin liberalizarea comerțului cu patru state din America Latină, ce au o populație de aproximativ 250 de milioane de oameni, vor decurge și anumite avantaje pentru fermieri, în special în domeniul produselor lactate, de exemplu. E clar că vom putea produce mai mult, vom putea exporta mai mult spre state din America Latină. Îngrijorările fermierilor, de anul trecut, au fost legitime, Uniunea Europeană le-a luat în serios și acum cred că fermierii trebuie să înțeleagă când riscă să fie instrumentalizați de extremiști antieuropeni și extremiștii antieuropeni să folosească fermierii doar pentru propagarea propriei agende. Repet, dacă acordul cu statele Mercosur va duce la riscuri pentru fermieri, Comisia Europeană are obligația legală de a acționa și de a proteja fermierii.
Cei mai numeroși sunt agricultorii francezi, care transmit că resping acordul și spun că vor continua demersurile pentru blocarea lui, chiar dacă acesta a fost deja semnat.
Acordul nu poate intra, însă, în vigoare fără aprobarea Parlamentului European.
Colegul nostru, Lucian Bălănuță, a stat de vorbă cu mai mulți dintre fermierii prezenți la protest, care susțin că acordul le-ar putea afecta grav activitatea, prin creșterea concurenței din partea produselor agricole, provenite din afara Uniunii:
-Eu sper din suflet ca cât mai mulți dintre europarlamentarii noștri să fie înțeles situația dramatică în care se află agricultura, nu numai în România, ci și în Europa, să fie înțeles că Mercosurul nu vine decât să pună capac acestei situații nefericite și să nu voteze pentru ratificarea acordului.
-Dacă vrem să mergem pe această cale, trebuie să finanțăm politica agricolo-comună și după 2027 și trebuie să punem bazele pentru această politică și trebuie să fie finanțabilă și trebuie să fie cu un buget clar.
-Ajustările care se fac acum nu sunt acceptabile pentru noi. Este normal pentru că nu putem face față concurenței cu produsele care costă, care sunt realizate de agricultorii din America de Sud, produse fără control în care s-au folosit mult prea multe substanțe chimice. Asta este problema.
Deocamdată, principalele grupuri politice din Parlamentul European s-au arătat favorabile acordului, invocând necesitatea deschiderii unei piețe de desfacere extinse pentru produsele europene.
În schimb, votul programat mâine, prin care s-ar putea solicita solicita avizul Curții Europene de Justiție, ar urma să fie unul strâns – potrivit unor surse oficiale, citate de colegul nostru, Lucian Bălănuță.
O rată atât de mare nu mai fusese înregistrată niciodată în perioada 1-10 august, de când au început măsurătorile, în 2012. Un alt record vizează incendiile de pădure provocate de secetă, care au devastat în acest an peste un milion de hectare în Uniunea Europeană.
Indicatorul de secetă de la Observatorul European Copernicus a compilat nivelurile de precipitaţii, umiditatea solului şi condiţiile de vegetaţie, iar rezultatele au arătat că Balcanii de Nord şi Caucazul sunt regiunile cele mai afectate.
Georgia şi Armenia sunt prejudiciate în proporţie de 97%, la fel Bulgaria şi Kosovo, în timp ce Serbia, Macedonia de Nord, Albania, Ungaria şi Montenegru au toate cel puţin trei sferturi din suprafaţă sub avertizare sau alertă. Această parte a Europei a fost lovită de valuri de căldură în lunile iulie şi august, alimentând numeroase incendii de pădure.
Spania, Portugalia şi Italia, şi ele afectate de incendii violente la începutul acestei luni, sunt acum lovite doar local de secetă, spre deosebire de Marea Britanie, 70%, şi Franţa, peste 60%.
Singura îmbunătăţire se observă în Europa Centrală – umiditatea solului şi condiţiile de vegetaţie revin la normal în Germania, Elveţia, Austria şi Cehia, care au fost mai lovite de secetă în lunile anterioare.
Incendiile de pădure, a căror izbucnire şi răspândire sunt provocate de acest fenomen, au devastat în 2025 peste un milion de hectare în Uniunea Europeană, depăşind recordul pentru un an întreg în opt luni. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Conferinţa Internaţională de Cercetări Inovative, axată anul acesta pe ingineria materialelor, reunește peste 140 de lucrări științifice. Evenimentul mai include saloane de carte și artă, ateliere tematice și sesiuni dedicate transferului tehnologic. Ceremonia de premiere va avea loc sâmbătă, 10 mai, și va celebra excelența în cercetare prin distincții speciale acordate inventatorilor.
Într-o declarație pentru postul nostru de radio, Președintele Forumului Inventatorilor Români, conferențiar la Universitatea Tehnică, Andrei Victor Sandu, a subliniat că, prin continuitatea acestui eveniment, municipiul Iași își reafirmă rolul activ în susținerea creativității și a colaborării internaționale în domeniul cercetării:
În urma verificărilor efectuate, oamenii legii au identificat și indisponibilizat cinci autovehicule și o motocicletă, în valoare totală de peste 100.000 de euro, toate sustrase din țări ale Uniunii Europene.
Insert, comisar de poliție IPJ Bacău, Cătălina Crețu: ”Vehiculele erau urmărite de autoritățile judiciare din Olanda, Belgia, Suedia, Italia și Germania. Polițiștii au demarat procedurile de cooperare cu autoritățile străine pentru clarificarea tuturor aspectelor semnalate, fiind totodată întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire. Acțiunea polițiștilor băcăuani se înscrie într-un efort mai amplu de combatere a criminalității transfrontaliere și de recuperare a bunurilor provenite din infracțiuni.”
Vicepreşedintele american, J.D. Vance: Am fost şocat să văd că un fost comisar european s-a declarat recent încântat la un post de televiziune de faptul că Guvernul României tocmai anulase alegerile prezidenţiale şi a avertizat că, dacă lucrurile nu vor merge conform planului, acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi în Germania. Aceste declaraţii sunt şocante pentru urechile americanilor. Ani de zile ni s-a spus că tot ceea ce creăm şi sprijinim este în numele valorilor noastre democratice reciproc împărtăşite. Totul, de la politica noastră faţă de Ucraina şi până la cenzura digitală, este construit în apărarea democraţiei. Dar când vedem tribunale europene anulând alegeri şi oficiali de rang înalt ameninţând să anuleze şi altele, ne întrebăm dacă ne mai menţinem sau nu la un standard democratic suficient de înalt.
Vicepreşedintele american a spus că Statele Unite vor lupta pentru libertatea de exprimare în spaţiul public şi a criticat măsurile de împiedicare a extremei drepte europene să ajungă la putere. La Berlin, poziţiile sale au fost considerate o nouă ingerinţă a preşedintelui Donald Trump în campania electorală germană, după mesajele lui Elon Musk de susţinere a formaţiunii extremiste a AfD.
Atât președintele interimar Ilie Bolojan cât și premierul Marcel Ciolacu au reacționat pe platforma X la declarațiile vicepreședintelui american.
Ilie Bolojan a subliniat că politica externă a României va continua să se concentreze pe consolidarea unei Uniuni Europene coezive, a unei Alianţe NATO puternice şi a unui parteneriat transatlantic solid
La rândul său, prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că România rămâne un apărător al valorilor democratice pe care Europa le împărtăşeşte cu Statele Unite şi că autorităţile se angajează să organizeze alegeri libere şi corecte prin garantarea libertăţii de vot.
Pentru a reduce numărul copiilor care nu mai merg la şcoală, aproape 500 de elevi din judeţul Vrancea sunt incluşi în Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar.
Vine cu detalii corespondentul Gabriel Sava: Pe baza selecţiei făcute de Ministerul Educaţiei, ca urmare a indicatorilor din sistemul informatic integrat al învăţământului din România, au fost alese unităţile de învăţământ care au accesat programul, iar unele dintre ele se află în al treilea an de implementare. Au fost şi probleme, dar se văd şi rezultate, spune inspectorul şcolar Elena Pătrunjel din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Vrancea.
Elena Pătrunjel: Resurse umane limitate, deficit de personal calificat, lipsa consilierilor şcolari, a psihologilor, a profesorilor specializaţi în educaţia remedială. O altă problemă, suprasolicitarea cadrelor didactice. Şcoli insuficient dotate, nu aveau spaţii pentru realizarea activităţilor.
Reporter: Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar este o iniţiativă strategică a guvernului, finanţată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi are ca scop combaterea abandonului şcolar şi incluziunea socială a elevilor.
Fenomenul, spun specialiştii, va duce la creşterea preţurilor la energie, pe măsură ce continentul va recurge la rezervele sale de gaze într-un ritm mai rapid decât de obicei.
Cezar Manu are detalii: Pentru începutul lui 2025, meteorologii prognozează condiţii climatice mai blânde pentru nordul şi centrul Europei, valorile mici ale temperaturilor urmând să fie concentrate în principal în sudul continentului, în zone precum Italia şi pe Peninsula Balcanică. Începând de acum şi până în luna martie, temperaturile vor fi în mare parte sub nivelurile înregistrate în ultimii doi ani. Acest fapt va creşte cererea de încălzire la cel mai ridicat nivel de la debutul războiului din Ucraina, sporind vulnerabilitatea Europei la perturbările provocate de vreme. În plus, de la 1 ianuarie, Rusia va opri livrarea de gaze prin Ucraina fix într-un moment în care, de regulă, temperaturile scad până la cele mai mici valori. Ca urmare, iarna friguroasă va pune şi mai multă presiune pe preţurile şi aşa ridicate la gaze naturale şi electricitate.
