(AUDIO) CNEMU va examina situația rectorului Dan Cașcaval, senator PSD, după sesizarea Ministerului Educației

Într-o declarație pentru Radio Iași, președintele acestui for, Ciprian Preda, a spus că urmează a fi stabilită agenda procedurii pentru ca ulterior să fie soluționată cauza:

Rectorul Dan Cașcaval se află în centrul unei dezbateri după apariția în spațiul public a unei capturi de ecran dintr-un grup intern de comunicare al social-democraților ieșeni.

În mesajul respectiv, acesta anunța că 220 de studenți ai universității s-au înscris în PSD și afirma că și-a asumat responsabilitatea aducerii tinerilor în echipa partidului.

Contactat de Radio Iași, rectorul și senatorul Dan Cașcaval a confirmat existența sesizării Comisiei Naționale de Etică a Managementului Universitar și a declarat că nu a făcut propagandă politică în universitate și că nu a avut nicio implicare în înscrierea studenților în partid.

Rectorul Politehnicii ieșene a respins orice acuzație de recrutare politică și a susținut că acțiunea studenților a fost exclusiv rezultatul opțiunii lor personale.

Cazul a generat însă reacții critice și din partea Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România, care a solicitat, într-un comunicat citat de presa națională, reluarea dezbaterii privind incompatibilitatea dintre funcțiile de conducere din universități și cele politice.

(Constantin Mihai/ FOTO Radio Iasi)

#StareaEducației (INTERVIU) Prof.dr. Dan Cașcaval, vicepreședinte al Consiliului Național al Rectorilor: „A fost o agendă incisivă a CNR de la Iași, cu multe teme sensibile, dar prezența președintelui Nicușor Dan a calmat spiritele. I-am dat teme domnului președinte, de la autonomia financiară și flexibilizarea reglementărilor bugetare, până la investițiile în domeniile STEM și internaționalizarea universităților.”

Publicat de andreeadaraban, 31 octombrie 2025, 16:26 / actualizat: 3 noiembrie 2025, 12:38

Printre temele principale s-au numărat autonomia financiară a universităților, flexibilizarea utilizării fondurilor proprii, dar și sprijinul acordat domeniilor STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică). „Prezența domnului președinte a calmat spiritele. A ascultat cu atenție, și-a notat observațiile noastre și, de această dată, noi i-am dat teme domniei sale”, a explicat rectorul Universității Tehnice ”Gheorghe Asachi” din Iași, prof.dr. Dan Cașcaval, vicepreședinte al Consiliului Național al Rectorilor din România.

Dan Cașcaval a subliniat importanța ca România să urmeze direcția Uniunii Europene, care va investi zeci de miliarde de euro în domeniile STEM în următorii ani, considerând aceste investiții o prioritate strategică de securitate.

Un alt subiect abordat la reuniune a fost extinderea participării universităților românești la consorțiile universitare europene. În prezent, 23 de instituții de învățămînt superior din România fac parte din astfel de alianțe, iar rectorii cer continuarea sprijinului financiar pentru dezvoltarea lor. „Pentru noi, aceste consorții înseamnă foarte mult. Studenții ar putea obține o diplomă comună, recunoscută în toate universitățile partenere din Europa”, a precizat Dan Cașcaval.

Universitatea Tehnică din Iași face parte dintr-un consorțiu care reunește zece universități din Germania, Italia, Franța, Suedia, Finlanda, Grecia, Bulgaria și Spania – coordonatoarea programului. În contextul internaționalizării, s-a discutat și despre strategii pentru atragerea studenților din afara Uniunii Europene. Unii rectori au propus înființarea unor consuli în educație la ambasadele României, pentru a promova oferta academică națională. La TUIASI învață, în prezent, 500 de studenți străini non-UE și 1.300 din Republica Moldova, a mai declarat rectorul universității tehnice, Dan Cașcaval.

O altă temă de interes major a fost autonomia financiară. Deși universitățile dispun de solduri proprii, acestea nu pot fi folosite liber din cauza restricțiilor bugetare impuse de Ministerul Finanțelor.

În privința burselor studenților, Dan Cașcaval a confirmat că universitatea pe care o conduce încă așteaptă deblocarea unor fonduri promise, pentru a compensa tăierile bugetare. Rectorul a menționat că instituția caută soluții pentru sprijinirea studenților de la taxă care obțin performanțe academice, prin scutirea parțială sau totală de taxă – o formă indirectă de bursă.

Pe de altă parte, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași se numără printre instituțiile care nu au pierdut niciun proiect finanțat prin PNRR. În prezent, TUIASI derulează 19 proiecte în valoare de peste 19 milioane de euro, iar recent au fost aprobate două proiecte noi, în domeniile electronicii și tehnologiei informației, în valoare totală de 31 de milioane de euro.

Redăm mai jos interviul integral:

Andreea Daraban:  Care sunt concluziile principale ale Consiliului Național al Rectorilor din România și Republica Moldova? A fost un eveniment organizat într-un moment aniversar.

 Dan Cașcaval: Da, a fost un eveniment, aș putea spune, în cascadă și un eveniment cu o simbolistică aparte. Am spus în cascadă pentru că el, de fapt, a continuat întâlnirea comună a Consiliului Național al Rectorilor din Republica Moldova și din România, care a avut loc la Chișinău, cu două zile înainte, cu prilejul aniversării a 80 de ani de la înființarea Universității de Medicină din Chișinău, președintele Consiliului Național al Rectorilor din Republica Moldova fiind chiar rectorul Universității de Medicină. Și apoi a continuat la Iași. Evident că pentru noi a avut o semnificație aparte, am sărbătorit prima universitate din România, Universitatea ”Al. I Cuza”, un motiv de mândrie, cel puțin pentru ieșeni, și prima Universitate de Arte din România. Iată, un alt motiv de mândrie.  Deci, a fost o reuniune a Consiliului Național al Rectorilor prilejuită de acest moment, cu o simbolistică aparte pentru educația românească ți cam toate lucrările și toate discuțiile s-au axat pe acest eveniment. A fost un eveniment în două zile, o zi pur festivă, ziua de vineri, 24 octombrie, când la Teatrul Național din Iași, așa cum prea bine știți, au fost aniversate cele două universități, în prezența președintelui României, domnul Nicușor Dan, în prezența reprezentanților din Guvernul României, din Administrația Prezidențială, din Parlamentul României și, evident, toți reprezentanții universităților din cele două țări.

Andreea Daraban: A doua zi, v-ați reunit, ați început discutații punctual, a fost prezent și domnul președinte Nicușor Dan. Au fost abordate probleme legate de finanțarea sistemului de învățământ universitar?

Dan Cașcaval:  Da, au fost mai multe probleme abordate. Noi, de fapt, ne și făcusem o agendă de lucru. Ar fi fost o agendă foarte incisivă și fierbinte, aș spune eu, și așa cum i-am spus domnului președinte, prezența domniei sale a calmat, cumva, spiritele. A fost o oră și jumătate de discuții privind mai multe probleme. Ceea ce pe mine m-a surprins foarte plăcut, din partea domnului președinte, este că a ascultat și a fost foarte atent la ceea ce am propus noi, și-a notat ceea ce am propus noi. Cum spunea cineva, o să vină domnul președinte și o să ne dea ”teme”. A fost cumva invers, noi i-am dat teme domnului președinte, de fapt l-am rugat ca, în măsura posibilităților și a pârghiilor legale pe care le are, să poată rezolva câteva probleme. Problemele au fost ridicate de rectori din întreaga țară, au fost vreo cinci sau șase care am luat cuvântul, pentru că la un moment dat am avut și eu de transmis o rugăminte Am început de la problemele financiare și mai ales de la autonomia financiară, flexibilizarea autonomiei financiare, care de altfel a fost un punct în programul de guvernare, este clar specificat acest lucru. Apoi alte probleme au fost, cea pe care am pus-o eu. Având în vedere faptul că în Uniunea Europeană se pune un accent deosebit pe domeniile STEM, pe susținerea domeniilor STEM, în următorii șapte ani, practic, suma care se va investi în susținerea acestor domenii, de la școlarizare, la dezvoltare de competențe, la recunoașterea competențelor, la mobilități este de ordinul  zecilor de miliarde de euro. Până la urmă este și o problemă de securitate a țărilor Uniunii Europene. L-am rugat, de asemenea, pe domnul președinte să își folosească pârghiile de care dispune, în mod evident, pentru ca acestor domenii STEM să li se acorde importanța cuvenită și în țara noastră. O altă problemă a fost legată de internaționalizarea universităților. Așa cum știți, sunt 23 de universități românești care fac parte din consorțiile europene și, într-adevăr, ministerul ne-a sprijinit financiar, alocând fiecărei dintre aceste universități încă o dată suma pe care o primește în cadrul consorțiului. Dar, problema care s-a pus este de mărire a numărului de universități românești participante la aceste consorții. Va mai fi o competiție și au vrut să se asigure, cei care au luat cuvântul, că ministerul, evident, la îndemnul președintelui, va continua să susțină financiar participarea noastră în cadrul acestor alianțe, pentru că nu suntem decât într-o primă etapă de constituire alianțelor. Urmează etapa a doua, în care vom deveni entități legal constituite la nivel european. Este un pas destul de greu și trebuie să fim susținuți nu doar financiar, ci și din punct de vedere al procedurilor, să spunem.

Andreea Daraban: Ce înseamnă în practică acest lucru? Care sunt beneficiile?

Dan Cașcaval: Noi aici discutăm, în primul rând, de existența unei universități, nu neapărat virtuale, constituite, să zicem ca, în cazul nostru, al Universității Tehnice ”Gheorghe Asachi” din Iași, în 10 state din Europa: Germania, Italia, Franța, Suedia, Finlanda, Grecia, Bulgaria, Spania, Italia. Spania, în momentul de față, este coordonatorul programului la noi. Și am avea un campus existent, studenții ar putea să aibă programe de oriunde din cele 10 universități, mobilități asigurate de consorțiu în cele 10 universități. Și, când spun programe de studii, ar putea să aleagă un semestru într-o universitate, un semestru într-o altă universitate și tot așa. Deci ar fi un fel de programe recunoscute de întreaga în Uniunea Europeană și în care absolvirea, pregătirea, căpătarea competențelor s-ar face în oricare din cele 10 universități, evident că în condițiile în care există un parteneriat pe un anumit domeniu, pentru că nu toate universitățile, cum e cazul nostru, sunt tehnice. Avem 8 universități pur tehnice, mai avem una de medicină, una de științe economice. Evident că nu începi ingineria mecanică la noi și continui, după aia la științe economice. Dar poți face inginerie mecanică la noi, apoi în Spania, în Franța, în Italia și capeți competențe, pe domeniul tău, în fiecare din aceste state.

Andreea Daraban: Acest lucru nu se poate realiza în prezent?

Dan Cașcaval: Acest lucru se poate împrezent prin programele Erasmus, cunoscutele programe Erasmus, dar diploma o obții numai într-o țară. În cadrul acestor consorții, diploma o obții în toate țările în care tu ai participat la absolvirea specializării respective. Poate fi o diploma comună sau poate fi o diploma în fiecare din universitățile în care tu ai avut un modul de studiu.

 Andreea Daraban: Revenind la întrebarea inițială,  ce alte aspecte ați mai discutat în cadrul Consiliului Național al Rectorilor?

 Dan Cașcaval: Un aspect important a fost cum putem atrage studenți, sau cum putem atrage într-un mod, coerent, controlat cumva, sau ajutați de către minister,  studenți din alte state. Și chiar un coleg de-al meu rector a propus să existe consul în educație la fiecare dintre ambasadele României. Bine, domnul președinte a și spus că e foarte greu să ai la 140 de ambasade câte un consul pe educație. Dar putem, pe anumite zone, să reunim, să spunem, mai multe ambasade, sau să ne concentrăm pe zonele din care noi aducem mai mulți studenți. În prezent, știm foarte bine că sunt, în special, din zona magrebiană, din zona Orientului Apropiat. Să ne concentrăm pe aceste zone și să avem, într-adevăr, consultanți în educație. Pentru că de la noi pleacă mulți studenți în afară, dar și din afară vin, dar poate că nu cunosc foarte bine oferta noastră educațională. Noi am participat, fiecare universitate din România a participat, la numeroase târguri educaționale cu efecte benefice. De exemplu, la noi, la Facultatea de Inginierie Civilă, numai în ultimii două ani am avut 250 de candidați și studenți, nu numai candidați, din Maroc, Alger, Tunisia, tocmai datorită participării noastre în acea zonă.

Andreea Daraban: În prezent, câți studenți străini sunt la Universitatea Tehnică?

Dan Cașcaval: În prezent, studenți străini, și nu mă refer la cei din Republica Moldova. Din Republica Moldova sunt 1300. În  prezent avem 500 de studenți străini, care nu sunt din Uniunea Europeană, pentru că aceștia au același regim ca și studenții noștri, evident. Dar avem 500 de studenți din țări, spunem noi terțe, deci non-UE, în afară de Republica Moldova.

Andreea Daraban:  O altă chestiune pe care ați menționat-o a fost legată de autonomia financiară. Ce ar trebui reglementat pentru ca universitățile să beneficeze de această autonomie financiară? Trebuie modificat cadrul legislativ?

Dan Cașcaval: Avem o autonomie financiară relativ extinsă, dar nu este suficientă. Pentru că, de exemplu, multe dintre universități au solduri. Știți, la orice casă de gospodar e bine să ai ceva pus deoparte. Nu am făcut neapărat economie absurdă, dar de-a lungul timpului, pentru că finanțarea pe care o primesc universitățile este o finanțare după numărul de studenți și după câteva criterii de calitate. Nu e după posturi sau după persoane angajate, pentru că atunci lucrurile, să spunem, ar fi cumva mai limitative. Nu, după numărul de studenți. Și noi în fiecare an am avut astfel de solduri. Această autonomie financiară trebuie să ne permită să ne utilizăm soldurile ca pe orice cont bancar, adică dacă doresc să retrag bani ca să fac ceva, evident, în temeiul legii, să pot folosi banii aceia. Ori noi, în momentul de față, avem nevoie de o întreagă serie de aprobări de la Ministerul Educației, de la Ministerul de Finanțe, ca să ne putem folosi soldurile. Nu întotdeauna ne vin aceste aprobări, pentru că soldul nostru face parte din Produsul Intern Brut consolidat, iar utilizarea lui, deși el provine din economiile universității, utilizarea lui ar putea să crească deficitul României. În același timp, finanțarea instituțională poate fi folosită numai pentru cheltuieli care nu sunt de natura cheltuielor investiționale sau cheltuieli în infrastructură mare. Ori și acest lucru s-a rezolvat, cumva, parțial de-a lungul timpului. În ultimii doi sau trei ani au fost câteva ordine de ministru în care 10% din finanțarea instituțională se putea folosi pe aceste tipuri de cheltuieli, cheltuieli de capital. Dar acest lucru ar trebui prevăzut tot așa. Deci sunt banii pe care universitatea îi primește. Categoric că ea trebuie să asigure salarii, utilități, deci necesarul pentru funcționarea universității, dar e nevoie să ai posibilitatea să poți face și cheltuieli mai mari. Acest lucru în acest moment nu se poate, conform legii.

Andreea Daraban: În ceea ce privește bursele studenților, miercuri aceștia au protestat din nou alături de confederațiile sindicale din România. Spuneați la un moment dat că încercați să mai corectați din măsurile de austeritate luate de guvern și ați cerut deblocarea unei sume pentru a acoperi necesarul de burse, pentru a mai suplini din tăierile făcute. Ați reușit să obțineți acești bani?

Dan Cașcaval: Vin în continuarea a ceea ce am spus înainte. Vedeți câți pași trebuie făcuți ca să-ți poți folosi proprii bani, până la urmă? Deocamdată nu am primit un răspuns. Nu înseamnă că va fi un răspuns negativ, dar nu am primit un răspuns. Am încercat să folosim resursele pe care le mai avem. Nici nu putem utiliza absolut toate resursele de care dispunem în acest moment, pentru că, așa cum bine știți, sunt foarte multe proiecte în derulare. În momentul de față avem, numai prin PNRR, aproape 50 de milioane de euro proiecte în derulare. Proiecte care necesită mai întâi să cheltuiești bani, ce să putem investi. Dar am încercat, am avut o discuție cu studenții, am modificat procedurile în conformitate cu noile reglementări. Studenții au înțeles situația. Noi așteptăm ca Ministerul să ofere și celelalte instrumente, cum ar fi accesarea fondurilor europene, pentru compensarea cumva a dispariției fondului de burse și să ne ofere, cum a spus, poate la anul, și alte soluții. Nu cred că se va reveni prea repede la situația cu care am început anul acesta, privind fondul de burse. Dar încercăm și așteptăm să deblocăm soldul de burse, dar, repet, este o soluție temporară, pentru anul acesta. Practic, nu e o soluție pe termen lung. Adică în momentul când am cheltuit și soldul de burse pe care îl avem, alte soluții nu prea mai sunt, nu numai la noi, la nicio universitate din România.

Andreea Daraban: Studenții spuneau că își doresc creșterea procentului din salariul minim net, pe care se calculează acum valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse, de la 10% la 17,5%. Ar fi fezabil acest lucru?

Dan Cașcaval: Nu știu dacă ar acoperi reducerea fondului de burse. Nu-mi dau seama, n-am făcut un calcul, dar nu cred că ar acoperi cam 40% din fondul de burse. Noi, la universitate, am pierdut 41% prin reducerea aceasta. Nu cred această creștere va compensa ceea ce s-a pierdut din fondul de burse. Probabil că este un minim pe care studenții l-ar accepta, mă gândesc. Dar nu cred că se va ajunge la situația cu care am început anul.

Andreea Daraban: Studenții de la taxă nu mai primesc bursă conform legii 141. V-ați gândit la modalități de a-i sprijini pe aceștia,  dacă sunt performanți?

Dan Cașcaval: Da, am discutat și în Consiliul Național al Rectorilor. Am avut, anterior întâlnirii de la Iași, pe cea de la Timișoara.mAm discutat mai multe soluții. O dată pot fi din venituri ale universității, venituri care nu sunt din finanțarea instituțională. Sau, cel mai fezabil, cel mai rapid este ca, în funcție de performanța lor, studenții de la taxă să poată fi scutiți de taxă. Și faptul că sunt scutiți de taxă pe un semestru, pe un an, depinde de fiecare universitate, este ca și cum le-ai acorda acea taxă sub formă de bursă.

Andreea Daraban: În septembrie, înaintea începerii anului universitar, președintele Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Câmpeanu, menționa că în sistemul universitar există în prezent un blocaj al angajărilor.

Dan Cașcaval: Nu știu dacă vorbim de angajări sau de promovări. Este un pic diferit. În tot acest an, prin legea 141, practic, angajările au fost blocate în sistemul de învățământ, atât la cadre didactice, cât și la personal administrativ, specificându-se că sunt permise doar angajări pe posturi unice. Un administrator financiar, un administrator de patrimoniu, un îngrijitor, nu sunt posturi unice. La cadrele didactice, posturile didactice pot fi considerate unice în sistemul universitar pentru că structura postului este unică. Chiar dacă mai putea avea aceleași discipline ca cele dintr-un alt post, ai structura orelor diferite. Există posibilitatea să fie considerate unice, ceea ce s-a întâmplat în primul semestru, când am avut permisiunea pentru a organiza concursuri, atât de promovare, cât și de angajare. Că la asistenț poți doar să îl angajezi. N-ai cum să îi promovezi. De această dată, se pare că pentru primul semestru a existat un memorandum care a fost acceptat la nivelul Ministerului Educației. De această dată, din nota pe care ați citit-o și care ne-a venit de la minister, ministerul a încercat să găsească soluții. Dar nu mai este vorba de angajare. Practic este vorba de a doua posibilitate, prevăzută în legea 199, legea învățământului universitar, de promovare. Deosebirea între concurs și promovare este că la promovare, pe un post vacant, unic, pot candida doar candidați din interiorul universității. Deci, practic, nu ai angajări din afară. La un concurs poate veni oricine. Dar partea proastă este că nu putem angaja asistenți. Noi avem nevoie de tineri. Ei n-au de unde promova. În cazul lor,  nu putem organiza promovare. Noi avem nevoie de tineri titulari pe care să-i formăm.

Andreea Daraban: Foarte multe proiecte, finanțate prin PNRR, au fost suspendate. Universitatea ”Gheorghe Asachi” a fost afectată?

Dan Cașcaval:  Nu. Suntem singura universitate ieșană care nu a pierdut nici un proiect prin PNRR. De altfel, până săptămâna trecută, noi derulam prin PNRR 19 proiecte, în valoare de 19 milioane de euro. Și aici mă refer la proiectul de digitalizare, început acum 3 ani, la reabilitarea celor 3 cămine din campus și a terenului de sport. Începând de acum trei zile, mai avem două proiecte pe zona de dezvoltare, în electronică și microelectronică și  tehnologia informației, care împreună însumează 31 milioane de euro. Acestea sunt proiecte noi. Dar din cele vechi, în urma evaluărilor, noi am atins gradul de maturitate, deși e un termen care mie nu îmi place, am atins gradul de maturitate, care a făcut ca cei care au analizat proiectele la nivelul guvernului, la nivelul ministerului, să nu respingă niciunul dintre proiectele noastre.

Varianta audio a interviului:

(AUDIO) Rectorul Dan Cașcaval: „Fără sprijin suplimentar, universitățile nu pot susține bursele studenților”

Publicat de Andreea Drilea, 31 octombrie 2025, 06:57

Deocamdată, instituția nu a primit un răspuns oficial, dar conducerea rămâne optimistă că solicitarea nu va fi respinsă.

Rectorul Universității tehnice, profesor doctor Dan Cașcaval, spune că situația este complicată, întrucât o parte importantă din resursele proprii sunt deja direcționate către proiectele aflate în derulare.

Dan Cașcaval a mai declarat, în emisiunea Starea Educației, că așteaptă ca Ministerul să ofere instrumente suplimentare, precum accesarea fondurilor europene, pentru a compensa diminuarea fondului de burse: ”Nici nu ne putem utiliza absolut toate resursele de care dispunem în acest moment, pentru că, așa cum prea bine știți, sunt foarte multe proiecte în derulare, în momentul de față avem numai prin PNRR aproape 50 de milioane de euro proiecte în derulare, proiecte care necesită mai întâi cheltuiești banii și apoi îți vin rambursările, ori dacă noi nu avem ce să investim în primă fază, ce să cheltuim, nu mai avem ce să cerem după aceea. Am avut o discuție cu studenții, am modificat procedurile în conformitate și cu aprobarea Senatului, în care sunt și studenți 25%, în conformitate cu noile reglementări. Studenții au înțeles situația, noi așteptăm ca Ministerul să ofere și celelalte instrumente, cum ar fi accesarea fondurilor europene, pentru compensarea dispariției fondului de burse și să ne ofere, cum a spus la anul, poate și alte soluții.”

Rectorul Universității Tehnice ”Gheorghe Asachi” din Iași, Dan Cașcaval, a mai afirmat că o revenire la nivelul de finanțare de la începutul anului este puțin probabilă: ”Nu cred că se va reveni prea repede la situația cu care am început anul acesta privind fondul de burse, dar încercăm și așteptăm să deblăcăm soldul de burse, dar, repet, este o soluție care ne va asigura anul acesta, practic. Nu e o soluție pe termen lung, adică în momentul când am cheltuit și soldul de burse pe care îl avem, alte soluții nu prea mai sunt, nu numai la noi, la nicio universitate din România.”

Reamintim că ieri studenții au protestat, din nou, în fața Guvernului, alături de marile confederații sindicale, nemulțumiți de efectele Legii 141, care a adus tăieri importante în domeniul educației.

În acest an universitar, aproximativ 40.000 studenţi nu mai primesc burse sociale şi de merit.

(Radio Iaşi/Andreea Daraban/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro)

Deschiderea anului universitar în marile centre academice din țară, marcată de proteste ale studenților

Publicat de andreeadaraban, 28 septembrie 2025, 22:39

Andreea Daraban îi are invitați, astăzi, în emisiunea ”Dezbaterea Zilei”, începând  cu ora 14 și 5 minute,  pe prof. dr. Liviu Maha, rectorul  Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, prof. dr. Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași și Sergiu Covaci, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România.

Temele de discuție vizează impactul acestor măsuri asupra studenților și universităților, dar și posibilele soluții ce pot fi găsite pentru a veni în sprijinul tinerilor.

Emisiunea va fi transmisă video și pe pagina de facebook Radio România Iași.