Fabrica ArcelorMittal din Iași a fost cumpărată de compania miliardarului ucrainean Rinat Ahmetov

Publicat de Lucian Bălănuţă, 17 decembrie 2025, 16:45 / actualizat: 17 decembrie 2025, 18:44

Compania miliardarului ucrainean Rinat Akhmetov a achiziționat fabrica ArcelorMittal de la Iași, fosta Metalurgica.

Firma ucraineană a definitivat, astfel, prima achiziție de pe piața românească după ce a primit aprobarea Comisiei Europene.

Liderul sindical de la Iași, Constantin Rotaru, și-a exprimat speranța că după trei ani de pierderi financiare, activitatea fabricii de la Iași va putea fi relansată. În prezent la ArcelorMittal Iași mai sunt active 4 linii tehnologice, iar producția de țevi este în continuare la mare căutare atât în țară cât și în străinătate, a mai subliniat Constantin Rotaru:

China vrea să cumpere mai multe gaze ruseşti via Power of Siberia 1; proiectul Power of Siberia 2 stagnează

Publicat de Lucian Bălănuţă, 29 august 2025, 15:36

Energia este aşteptată să ocupe un loc important pe agenda reuniunii de săptămâna viitoare a preşedinţilor rus şi chinez, Vladimir Putin şi Xi Jinping. Cu toate acestea, sursele citate de Reuters spun că este puţin probabil ca la reuniunea din China să fie anunţate progrese cu privire la gazoductul Power of Siberia 2, un proiect cu o valoare de 13,6 miliarde de dolari care ar urma să livreze 50 de miliarde de metri cubi de gaze în nord-vestul Chinei.

În schimb, sursele susţin că China are în vedere majorarea achiziţiilor de gaze via actuala conductă Power of Siberia 1, care se situează la 38 de miliarde metri cubi pe an în prezent.

Timp de peste 50 de ani, Rusia a livrat gaze naturale Europei din vestul Siberiei, livrări care se situau la 180 de miliarde metri cubi pe an şi aduceau Moscovei până la 90 de miliarde de dolari pe an. În 2019, Rusia a început să livreze Chinei gaze de la zăcămintele din estul Siberiei via conducta Power of Siberia 1. Zonele din vestul şi estul Siberiei de unde sunt extrase gaze nu sunt interconectate şi Moscova speră să redirecţioneze gazele din vestul Siberiei spre China prin conducta Power of Siberia 2. Cu toate acestea, în pofida unor discuţii care durează de peste un deceniu, Moscova şi Beijingul nu au ajuns încă la un acord cu privire la preţul gazelor şi finanţarea pentru conducta Power of Siberia 2.

Creşterea producţiei interne de gaze a Chinei precum şi majorarea producţiei regenerabilelor a redus apetitul pentru energie al Beijingului, chiar dacă riscurile geopolitice, precum sancţiunile, fac importurile de gaze pe cale terestră din Rusia mai atractive, susţine Tatiana Mitrova, expertă la Center on Global Energy Policy din cadrul Universităţii Columbia.

O sursă din industria de gaze citată de Reuters a dezvăluit că Gazprom şi China National Petroleum Corporation discută majorarea, cu până la şase miliarde metri cubi pe an, a livrărilor de gaze via conducta Power of Siberia 1. Această majorare al livrărilor ar aduce Gazprom un plus de 1,5 miliarde de dolari pe an, pe baza unui preţ de calcul de 250 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze. O a doua sursă a dezvăluit şi ea că PipeChina, firma de stat care gestionează reţeaua de gazoducte din China, a demarat un studiu pentru extinderea infrastructurii interne de transport, în aşteptarea majorării livrărilor de gaze ruseşti via conducta Power of Siberia 1.

Rusia şi China discută majorarea cantităţilor de gaze livrate via Power of Siberia 1 până la 45 de miliarde metri cubi, a spus şi Sergey Sanakoev, directorul Asia-Pacific Research Centre din Moscova, care a fost implicat în discuţiile pe energie dintre Rusia şi China. La rândul său, grupul Gazprom susţine că Power of Siberia 1 poate să transporte mai multe gaze decât capacitarea nominală de 38 de miliarde metri cubi.

‘Asta nu înseamnă că proiectul Power of Siberia 2 va fi abandonat’, a subliniat Sanakoev.

De asemenea, Rusia intenţionează să înceapă să furnizeze gaze Chinei via o conductă din insula Sakhalin, din 2027. Aceste planuri vizează livrarea unei cantităţi de 10 miliarde metri cubi pe an.

(Agerpres/ FOTO generare AI)