Conaționali din lumea largă, uniți în realizarea celui mai lung brâu, un proiect al exponenților comunității românești din Nuremberg, Germania. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (3.03.2024)
Publicat de hdaraban, 3 martie 2024, 15:47 / actualizat: 11 martie 2024, 16:14
La ediția ”Weekend cu prieteni” din 3 martie din 2024, au fost aduse vești despre o inițiativă ce are ca sursă demersurile constante pe care le face comunitatea românească din Nuremberg. Este vorba, în primul rând, despre Centrul Cultural Româno-moldo-german ”Dumitru Dorin Prunariu” din orașul situat în sud-estul Germaniei.
În emisiunea Radio Iași, invitată a fost doamna Ionela van Rees Zota, coordonatoare a activităților Asociației Dacia și a centrului amintit.
Dialogul a plecat de la ideea că, prin acțiuni diverse, comunitățile românești din diferite țări pot fi unite sub același scop. Exemplu aflat în atenție: realizarea celui mai lung brâu, reușită care să fie omologată ca record, chiar la 24 iunie, de Ziua Universală a Iei.
Horia Daraban: Cum să aduceți laolaltă comunitățile românilor formate în diferite puncte pe harta lumii?
Ionela van Rees Zota: Păi, simplu. Dacă ai un pic de inspirație, dacă ai un pic de viziune și oameni care sunt binevoitori și au aceleași țeluri comune, se poate realiza un proiect frumos ca cel care l-am pus acum noi pe picioare.
Horia Daraban: Ce presupune el, mai exact?
Ionela van Rees Zota: Am făcut un pic oamenii curioși, nu? Nu știu despre ce este vorba. Deci, în cadrul asociației noastre avem mai mulți voluntari, care sunt specializați pe anumite puncte, să zicem așa, iar noi o avem acum pe doamna Daniela Lostun căreia îi place pur și simplu tot ce este autentic românesc. Alături de doamna Galina Condrea, care vine din Republica Moldova, am inițiat un proiect prin care să unim românii de pretutindeni, atât românii din România, cât și românii din toate țările din lume.
Vrem să construim cel mai lung brâu românesc. Și când spun construim mă refer la faptul că ori îl țes cei care pot așa, autentic românesc, ori îl cos. Deci nu putem spune că va fi un brâu doar țesut sau doar cusut, pentru că posibilitățile nu sunt așa cum trebuie peste tot, dar vrem să facem cel mai lung brâu românesc din lume.
Horia Daraban: Cu ce mesaj vine acest demers?
Ionela van Rees Zota: În primul rând, unitate și vreau să arătăm lumii întregi că românii de pretutindeni sunt uniți.
Horia Daraban: Practic, cum se va desfășura această acțiune?
Ionela van Rees Zota: Noi, de Dragobete, am lansat proiectul în cadrul căruia, pur și simplu, am invitat toți românii de pretutindeni să se implice în acest proiect. Ce vor trebui să facă? Pur și simplu să ia contact cu mine, să-mi scrie pe adresa de mail, ori să pe Whatsapp, să mă sune cum doresc dumnealor. Noi am creat chiar un grup de Whatsapp al românilor de pretutindeni unde deja, vreau să vă spun că, de o săptămână, se coase se țese brâul românesc.
Horia Daraban: Deci reacțiile sunt favorabile?.
Ionela van Rees Zota: Sunt foarte favorabile. Vreau să vă zic că în primele trei zile am avut peste o sută și ceva de persoane care s-au alăturat proiectelor noastre și persoane care au spus ”în sfârșit, ceva autentic care să unească românii de pretutindeni”. Iar proiectul nostru a fost extraordinar de bine primit cel puțin până acum. Văd că, zilnic, zilnic, ni se alătură oameni, persoane de pretutindeni. Trebuie să menționez ceva: oamenii pot să coasă de acasă, deci acolo de unde sunt ei, și vor trebui trimise aceste brâie, începând cu data de 10 iunie, până pe data de 20 iunie să le avem la Nuremberg. Distribuția va fi gratuită pentru că avem un sponsor care ne pune la dispoziție transportul brâului de oriunde în lumea asta. Există o condiție trebuie să aibă minim un metru lungime, să aibă o lățime de opt centimetri, iar la capetele acestuia să existe, cum îi spunem noi, un moș, o babă ca brâul să poată fi îmbinat unul cu celălalt.
Horia Daraban: Doritori deschiși către această inițiativă, români, nu doar din Europa, bănuiesc.
Ionela van Rees Zota: Nu, nu doar din Europa. Să știți că avem pe cineva din India care s-a alăturat. Dar avem chiar din America, avem din Canada, iarăși o persoană. Deci am rămas plăcut impresionați când am văzut că proiectul nostru a trecut pur și simplu oceanul în toate direcțiile.
Horia Daraban: De ce în luna iunie, finalitatea acestui proiect?
Ionela van Rees Zota: Pentru că pe 24 iunie știm cu toții că este Ziua Iei românești și vrem să o sărbătorim așa cum trebuie. Iar pe 24 iunie, în această zi, dorim ca acest brâu să fie expus în centrul orașului, Nuremberg. Și invităm Cartea Recordurilor să vedem dacă ne omologhează acest record.
Horia Daraban: E primăvară calendaristică, deja. Mărțișorul este și la Nuremberg, în pieptul conaționalilor?
Ionela van Rees Zota: Noi întotdeauna am promovat mărțișorul. Nu știu dacă știți, dar acum 3 ani, acum 4 ani, am avut cea mai mare promovare a mărțișorului românesc. Am participat la carnavalul orașului, care este cea mai mare acțiune în aer liber de aici, unde participă aproximativ 120.000 de spectatori permanent și peste 1.000.000 de telespectatori. Noi am împărțit mărțișoare, vă dați seama, să împarți 10.000 de mărțișoare în 2 ore, așa cât am defilat noi, nu este ceva zilnic făcut. Iar, să știți, că nu numai românii din zona Nuremberg, ci și celelalte naționalități știu ce este mărțișorul românesc. Noi, în cadrul Centrului Cultural, de fiecare dată, pe data de 1 martie, confecționăm mărțișoare și pot să vă spun că avem persoane de toate naționalitățile. Au venit inclusiv bulgari, care au spus că și ei au mărțișoare și vor să construiască așa ceva. Și, cu dragă inimă, au venit cetățeni turci, avem din Polonia, iarăși germani care vin și confecționează mărțișoare.
Pentru că ei știu că mărțișorul este un simbol al norocului, al sănătății, al bunăstării, al bucuriei, al iubirii și a tot ce este frumos.
Horia Daraban: Deci, într-un fel, mărțișorul românesc unește comunități, inclusiv la Nuremberg?
Ionela van Rees Zota: Da, noi facem cum știm mai bine, ca tot ceea ce este românesc să fie dus mai departe, ca ceilalți minoritari să știe cu ce ne lăudăm noi. Ca un spirit de glumă, cum pot să vă spun că am participat anul ăsta la Carnaval, unde am avut tradițiile românești și nu am mai dat mărțișoare. Și am văzut că m-au oprit oamenii și m-au întrebat în germană unde sunt mărțișoarele că le lipsesc. Deci vă dați seama că deja a devenit o tradiție și pentru ei să primească mărțișoare de la noi.
Horia Daraban: Frumos ceea ce spuneți dumneavoastră. Pentru anul acesta, ce alte acțiuni pregătiți în cadrul Centrului Cultural de la Nuremberg?
Ionela van Rees Zota: Păi, în afara proiectelor care deja există, în continuare avem cursurile de limba română pentru copii, avem cursuri de limba germană pentru adulți, pentru copii, cursurile de dansuri populare continuă, tot felul de întâlniri care sunt săptămânale, lunare. Pregătim un proiect pe care îl vom lansa chiar zilele astea. E vorba despre un proiect unic, care, până în prezent, nu a mai existat nicăieri și e vorba, chiar așa se numește proiectul, ”Copiii românilor din străinătate, elite românești”. Vrem să promovăm copiii românilor din străinătate așa cum trebuie, pentru că românii noștri sunt plecați de ani de zile, au plecat cu cei mici, mici fiind, sau poate s-au născut în țările în care locuiesc și au ajuns copii care pur și simplu fac parte din copiii cu care noi, românii, ar trebui să ne mândrim chiar și peste hotare.
Interviu realizat de Horia Daraban.
Varianta audio a dialogului:
Sursa foto: facebook
