Ana Răduleț, inițiatoarea ”Hub-ului românesc din Praga” și a rețelei internaționale ”Biblioteca prichindeilor”: ”o problemă cu care ne confruntăm noi, în Cehia, este că românii nu sunt vizibili ca și comunitate”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (7.04.2024)

Publicat de hdaraban, 7 aprilie 2024, 23:44 / actualizat: 12 aprilie 2024, 15:38

Hub românesc și denumirea te poate duce cu gândul la cine știe ce concentrare de inițiative de afaceri, de cercetare, dar în realitate este cu totul altceva. Într-adevăr, hub-ul concentrează multă pasiune, emoție, trăire românească.

Proiectul este localizat în capitala Cehiei, Praga, și o are ca inițiatoare pe doamna Ana Engrth Răduleț, cea care, cu câțiva ani în urmă, a pus în practică și ideea înființării în diaspora a unei biblioteci românești pentru cei mici.

De altfel, demersul pentru deschiderea unui spațiu cu carte românească a fost multiplicat și de alți exponenți ai comunităților românești din alte țări din zona Europei.

În interviul realizat de Horia Daraban, interlocutoarea a oferit justificări pentru proiectele sale, dar a povestit și despre deschiderea unei librării cu carte românească; toate acestea, pentru a-i uni pe românii stabiliți în Praga, dar și pentru a face cunoscute în țara gazdă comunitatea românilor și inițiativele ce vin din partea ei.

Horia Daraban: Am spus ce nu este ”Hub-ul românesc de la Praga”, dar cum poate fi definit el?

Ana Engrth Răduleț: El este un loc pentru conexiune între toți iubitorii și vorbitorii de limbă română. E important de spus că încercăm să centrăm activitățile în jurul cărților, pentru că, de fapt, hub-ul românesc s-a dezvoltat din ”Biblioteca prichindeilor”, care, în general, în diaspora, nu are un sediu.

 Așa am pornit toate, cu cărțile acasă, ducându-le în parc, la întâlnirile cu copiii sau la bibliotecile municipale care ne găzduiesc. Însă, în Praga, parcursul nostru a fost puțin diferit, pentru că nu  am mai avut loc de aceste cărți acasă și a trebuit să găsesc o alternativă. Pentru că aveam un loc al nostru, ne-am gândit să îl valorificăm în sensuri mai larg decât ce putea face o bibliotecă în sine și atunci am dezvoltat mai mult și partea de librărie și am avut loc să invităm persoane din comunitatea românească să-și aducă propriile proiecte, să facă propriile întâlniri.

Și considerăm că Hub-ul românesc asta este un spațiu comunitar în care oricine vorbește limba română e binevenit.

Horia Daraban: Să înțelegem din ceea ce spuneți dumneavoastră, hub-ul românesc vine ca o nevoie, ca o necesitate pentru românii din Praga sau ca o dorință personală a dumneavoastră, a colegelor dumneavoastră?

Ana Engrth Răduleț: Eu cred că este o combinație aici, pentru că, de exemplu, ”Biblioteca Prichindeilor” a pornit din nevoia mea de a avea cărți mai multe în Praga și timpul a demonstrat că, de fapt, această nevoie nu este doar a mea, ci se regăsește în multe locuri, în multe familii din jur. În Praga, nu există un astfel de loc pentru români sau altă inițiativă care să propună oportunități de întâlnire constante. Și atunci aș spune că e o combinație între cei doi factori.

Horia Daraban: Românii vin către dumneavoastră sau îi căutați dumneavoastră pe ei?

Ana Engrth Răduleț: Ambele situații se întâmplă. Pe de o parte, am încercat să conectez și mediul de business. Asta e o inițiativă aflată mai la început și să avem discuții constante cu antreprenori. Pe de altă parte, biblioteca, cumva, se concentrează pe un anumit public țintă.

Horia Daraban: Deci lucrurile, cumva, se leagă și am reținut enumerarea: bibliotecă, librărie, spațiu de întâlnire, spațiu pentru evenimente. Când spun librărie, numai carte românească către doritori din Praga?

Ana Engrth Răduleț: Da, este doar carte românească adusă. Avem, practic, două săli. Una găzduiește biblioteca și activitățile conexe și una este pentru librărie. Și majoritatea sunt cărți în limba română. Dar și diferiți întreprinzători români din Praga ne mai aduc produse fabricate de ei. Avem chiar și un site, se cheamă diasporacitește.eu, de unde livrăm cărți în toată Europa.

Horia Daraban: Ne puteți oferi câteva repere legate de ce înseamnă comunitatea românească la Praga?

Ana Engrth Răduleț: Știu că în Praga locuiesc în jur de 8000 de români. Republica Cehă, conform ultimului recensământ, românii sunt al cincilea popor de minorități. La noi, la bibliotecă, vin 150 de familii, poate. Sunt foarte multe familii mixte în care copiii cresc într-un mediu bilingv. E foarte interesant, asta, pe lângă faptul că studiază în cehă, ceea ce oricum îi mai face să aibă o educație un pic diferită. Sunt mulți oameni care lucrează în domeniul IT dintre cei care vin la bibliotecă, cel puțin.

Horia Daraban: Vin la bibliotecă mânați de ideea ca cei mici și să păstreze, să învețe limba română.

Ana Engrth Răduleț: Da, exact, pentru că e important pentru ei să păstreze limba și faptul că există un loc în care ei să poată exersa și să se poată juca cu altcineva decât cu cei din mediul restrâns al familiei. E important.

Horia Daraban: În toate aceste proiecte, care a fost resortul care v-a determinat să mergeți mai departe, să perseverați?

Ana Engrth Răduleț: E greu de spus. Ce ne propunem noi cu Asociația Biblioteca Prichindeilor, de altfel, este să creăm un spațiu sigur de exprimare în limba română și un spațiu în care copiii să se simtă în siguranță, să vorbească în română, să știe că tradiția familiei lor este respectată într-un fel și în afara țării din care provin părinții lor. Până la urmă, eu aș vrea ca biblioteca să rămână activă pe termen lung, pentru ca acești copii să crească împreună și să aibă o rețea de prietenie, până la urmă, care să le creeze această bază de siguranță. Sunt conștientă că publicul nostru țintă, deși la bibliotecă, sunt copiii, noi de fapt lucrăm cu părinții, nu-i așa? De aceea, cred că am încercat să creăm oportunități mai multe și pentru un public adult, să spun. Relațiile pe care le creăm și noi, părinții, sunt importante în menținerea comunității, pentru că, până la urmă, copiii pot să își dorească să vină la bibliotecă și părinții să aibă alte planuri. Dacă îi motivăm împreună și dacă și părinților le face plăcere să petreacă timp la noi la hub-ul românesc, la activitățile bibliotecii sau la ce întâlniri mai propunem, atunci cred că asta face ca proiectul să meargă mai departe cu o mai mare ușurință.

Horia Daraban: Care este cea mai mare satisfacție raportată la ceea ce v-ați propus și ce ați realizat, plecând de la ideea de bibliotecă pentru cei mici?

Ana Engrth Răduleț: Cred că este comunitatea pe care am creat-o, atât local, în Praga, oamenii pe care i-am cunoscut și ceea ce am construit în rețeaua noastră din Europa. Biblioteca a ajuns în în peste douăzeci de locuri în cincisprezece țări din Europa și în Emiratele Arabe Unite. Și cumva, noi, toate bibliotecarele, avem această motivație intrinsecă de a aduce cărți pentru copii în diaspora, pentru familiile care își doresc să citească, de a încerca să legăm aceste comunități. Atunci, asta mă bucură să văd că în fiecare loc, într-un ritm propriu, lucrurile se dezvoltă și apar tot mai mulți oameni în jurul nostru care au valori comune. Și asta mă face să cred că oamenii care citesc și oamenii care consideră că păstrarea limbii române importantă sunt printre noi.

Și încă un lucru care mă bucură foarte tare este că, cel puțin la Praga, s-a întâmplat ca părinții care s-au apropiat de bibliotecă să nu fi avut conexiuni cu comunitatea românească în trecut. Dar, atunci când a apărut biblioteca, acesta a fost un pretext bun să își lase la o parte carapacea și să-și creeze o rețea de prietenie în limba română. Acesta a fost și cazul meu, de altfel. În primii ani, am fost în Cehia, m-am mutat și asta a fost. Or, după ce am început să facem schimburile de cărți și să-i cunosc pe acești părinți care își doreau să citească copiilor, am descoperit că sunt oameni frumoși în jur, că mi-e dor să vorbesc în română, că oricâte relații aș dezvolta aici cu ceilalți expați, nu e același lucru ca atunci când vorbesc în limba mea.

Horia Daraban: Încheiem interviul nostru, evident, cu o întrebare privind spre viitor. Ce evenimente urmează să găzduiască Hub-ul Românesc de la Praga?

Ana Engrth Răduleț: Aș spune că ne-am rebranduit. Într-un fel, Biblioteca prichindeilor din Praga, cel puțin în social media, a devenit hub românesc. Și cred că asta nu a fost o mișcare înțeleaptă pentru  comunitatea care s-a adunat, până la urmă, în jurul bibliotecii. Și atunci, biblioteca și-a reintrat în drepturi, iar hub-ul românesc a primit o identitate în online, în limba engleză. Acum, ne numim ”Romanian Hub Prague” și ceea ce încerc să fac este să adun oameni care sunt pasionați de citit, artă, cultură în acest hub românesc, pentru ca românii sau inițiativa românească să fie cunoscută și altor naționalități. O problemă, cred, cu care ne confruntăm noi, aici este că românii nu sunt vizibili ca și comunitate, într-un fel, deși cifrele arată că am fi mulți aici, nu ne vedem nicăieri. Se întâmplă deseori să aud întrebări pe stradă: ”dar în ce limbă vorbiți?” sau ”România, dar eu am fost, am fost la munte!”, și cumva aș vrea ca țara noastră să fie cunoscută prin prisma acestui hub ca un spațiu comunitar cultural deschis și către alte naționalități.

Interviu realizat de Horia Daraban.

Varianta audio a dilogului:

Sursa foto: facebook/ Biblioteca prichindeilor