Ministrul Educaţiei spune că probabil anul şcolar va începe cu un boicot

Publicat de Andreea Drilea, 26 august 2025, 04:54 / actualizat: 26 august 2025, 6:21

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a afirmat, luni, că probabil anul şcolar 2025-2026 va începe pe 8 septembrie cu un boicot.

‘Ce se va întâmpla, adevărul este că nu ştiu. Îmi este foarte greu să fac predicţii. Probabil că va fi un boicot, nu ştiu de ce anvergură. Probabil că o să fie segmente cu atitudini diferite în prima zi de şcoală. Nu ştiu care este magnitudinea acestui proces, nu ştiu dacă nu vor fi în alte zone şcoli care o să îşi desfăşoare activitatea în mod obişnuit…’, a declarat ministrul Daniel David, la Antena 3.

El a afirmat că trebuie înţeles că Educaţia a intrat în primul pachet de măsuri privind redresarea din criza fiscal-bugetară deoarece anul şcolar începe pe 8 septembrie şi trebuiau aplicate măsurile de corecţie până la această dată.

‘Trebuie înţeles că Educaţia după ce trece de această perioadă de criză fiscal-bugetară, Educaţia a intrat în primul pachet nu că cineva şi-a dorit cineva, ci pentru că noi începem pe 8 septembrie şi atunci trebuiau luate aceste măsuri, Educaţia va avea nevoie de suport şi de dezvoltare’, a spus ministrul David.

Totodată, el a menţionat că România are peste 400 de clase a VIII-a la nivel naţional cu unu, doi, trei, patru până la şapte copii în clasă, situaţii care nu sunt normale.

‘Noi avem în acest moment, de exemplu, sute de clase la nivel naţional, peste 400, cu copiii în clasa a VIII în care ai clase cu un copil, cu doi copii, trei, patru copii până la şapte copii. Nu este normal să ai clasa a VIII-a cu doi copii sau un copil’, a mai afirmat ministrul Daniel David. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Comunicat de presă – Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Informare privind reorganizarea claselor în contextul Legii fiscal-bugetare nr. 141/2025

După reorganizarea celor 507 unităţi de învăţământ şi creşterea normei didactice săptămânale de predare cu două ore, o altă măsură prevăzută de Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025 a fost modificarea limitelor minime şi maxime pentru numărul de copii la clasă.

Ministrul Daniel David a declarat în repetate rânduri că, deşi înţelege condiţiile de criză, limitele minime şi maxime ale claselor se pot stabili doar pe baza principiului raţionalităţii, înţelegând prin acest lucru că nu ieşim din anumite repere europene/internaţionale sau practici naţionale recente. Unele dintre aceste repere identificate de ministru şi specialişti din cabinetul său au fost următoarele:

În general, efectul mărimii/dimensiunii claselor asupra performanţei educaţionale este mixt sau scăzut (Filges şi colab, 2018). Spre exemplu, Opantry şi colab. (2025) arată că modificarea numărului de copii într-o clasă începe să conteze mai mult în ceea ce priveşte performanţa când valoarea este în jurul a 15 copii, dincolo de acest prag contând mai mult calitatea profesorului şi mediul de învăţare (sigur, fără limite minimale sau maximale neobişnuite). În plus, astfel de decizii se iau în coroborare şi cu resursele economice disponibile.

În tradiţia naţională recentă, lucrurile stau astfel:

Legea 1/2011 (forma iniţială):

Primar: 12 (min.) – 25 (max.), cu media 20;

Gimnaziu: 12 (min.) – 30 (max.), cu media 25;

Liceu: 15 (min.) – 30 (max.), cu media 25.

Legea 198/2023:

Primar: 10 (min.) – 22 (max.), cu media 16;

Gimnaziu: 10 (min.) – 26 (max.), cu media 18;

Liceu: 15 (min.) – 26 (max.), cu media 22.

Ca excepţii, limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute fără limită (cu acordul ministerului).

Măsurile de criză prin Legea 141/2025:

Primar: 12 (min.) – 24 (max.), cu media 18;

Gimnaziu: 12 (min.) – 28 (max.), cu media 20;

Liceu: 16 (min.) – 30 (max.), cu media 23.

Ca excepţii, limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute cu cel mult 4 (cu acordul inspectoratului şcolar judeţean). Ministerul nu va încuraja creşteri maximale, iar reducerea efectivelor la clase în funcţie de numărul de copii cu cerinţe educaţionale speciale a rămas în vigoare.

Majoritatea claselor din România care se încadrau între limitele anterioare se vor încadra şi în noile limite. Aşadar, în majoritatea covârşitoare a claselor, nu avem schimbări, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situaţia claselor sub efectiv. Într-adevăr, acest demers de modificare a limitelor minime şi maxime pentru numărul de copii în clasă a afectat mai ales clasele cu 8 sau 9 copii (adică aproximativ 0.5% din totalul claselor de învăţământ primar şi gimnazial din anul şcolar 2024 – 2025) şi, în mai mică măsură, unele clase la nivel de liceu. De asemenea, în anul şcolar 2024 – 2025 au funcţionat la nivel naţional, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi şi 107 clase cu 7 elevi, model care va fi reorganizat la rândul său.

Este posibil ca aceste măsuri fiscal-bugetare să crească uşor ponderea învăţământului simultan (la nivel primar şi gimnazial), în estimarea ministerului de la 6% în prezent la 7,5%. Din nou, acest procent nu iese din diverse repere europene. Spre exemplu, învăţământul simultan poate fi regăsit şi în Franţa sau Irlanda, mai ales la ciclul primar, chiar în procente mai ridicate decât în România (Birou-Gautron şi colab., 2025; Quail şi Smyth, 2014, vezi şi aici). Este adevărat, însă, că un astfel de învăţământ necesită şi competenţe specifice în predare-învăţare, demers care este un obiectiv-cheie pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Aşadar, ţinta ministerului rămâne una flexibilă:

(1) reducerea învăţământului simultan prin relocarea adecvată a copiilor în şcoli unde pot avea acces la un proces educaţional standard (aşa cum tind spre exemplu practicile educaţionale din Finlanda)

sau

(2) derularea învăţământului simultan acolo unde este necesar, dar prin utilizarea unor metodologii adecvate, decizia urmând interesele comunităţii locale şi evaluarea educaţională a inspectoratelor şcolare (aşa cum tind, spre exemplu. practicile educaţionale din Franţa şi Irlanda).

Ministerul Educaţiei şi Cercetării va informa public asupra rezultatelor definitive pentru anul şcolar 2025 – 2026, atunci când acestea vor fi disponibile în forma finală.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării mulţumeşte tuturor profesorilor pentru implicarea în pregătirea anului şcolar, în condiţiile dificile ale crizei fiscal-bugetare.