România, printre ţările UE cu a treia cea mai redusă rată de ocupare a populaţiei de 15 – 64 ani în semestrul I (analiză)

Publicat de Andreea Drilea, 31 octombrie 2023, 10:56

România se afla printre ţările UE cu a treia cea mai redusă rată de ocupare a populaţiei de 15 – 64 ani, de 63%, în primul semestru din acest an, conform analizei lunare a Alpha Bank România, Macroeconomia ‘En detail’.

‘În semestrul 1 din 2023, România se afla printre ţările UE cu a treia cea mai redusă rată de ocupare a populaţiei de 15 – 64 ani, 63%, după Italia şi Grecia, şi cu a douăsprezecea cea mai mare intensitate a muncii măsurată ca număr mediu al orelor lucrate de o persoană ocupată, ce a corespuns cu 113 zile de câte 8 ore din cele 124 de zile lucrătoare ale semestrului. În raport cu regiunea, intensitatea muncii din România este mai redusă cu aproape 10% faţă de Polonia, care are cea mai mare intensitate a muncii din UE, şi cu 1,2% faţă de Cehia, dar mai mare cu 4,4% comparativ cu Ungaria’, se spune în analiza despre populaţia ocupată în regiune.

Conform sursei citate, reducerea semnificativă a ritmului anual al PIB în semestrul 1 2023, faţă de ritmul anual din semestrul 1 2022, a afectat şi dinamica ocupării. Doar în România PIB-ul a continuat să crească în semestrul 1 2023, deşi cu un ritm anual mult încetinit comparativ cu cel din semestrul 1 2022 (1,7% faţă de 5,6%). În ţările din regiune, PIB-ul s-a contractat în semestrul 1 2023, după creşteri anuale semnificative în semestrul 1 2022: în Cehia cu 0,6% după creşterea de 4,2%, în Ungaria cu 1,8% după creşterea de 7,3%, în Polonia cu 0,8% după creşterea de 8%, iar în Germania, care este principalul partener comercial al regiunii, cu 0,3%, după creşterea de 2,9%. Impactul acestor evoluţii asupra ocupării a fost diferit.

Potrivit analizei realizată de Ella Kallai, economist şef al băncii, încetinirea creşterii PIB în România a determinat reducerea numărului persoanelor ocupate şi păstrarea numărului mediu de ore lucrate pe persoană ocupată. În ţările din regiune, unde PIul s-a contractat, numărul persoanelor ocupate a continuat să crească, excepţie făcând Ungaria, unde a stagnat, iar numărul mediu de ore lucrate pe persoană ocupată s-a redus. În Germania, atât numărul de persoane ocupate, cât şi numărul mediu de ore lucrate a continuat să crească.

În România, numărul persoanelor ocupate a scăzut în servicii şi industrie şi a crescut în construcţii şi agricultură, contribuţia negativă a primelor două sectoare la ritmul total al persoanelor ocupate depăşind contribuţia pozitivă a celorlalte două sectoare. Analiza relevă faptul că reducerea populaţiei ocupate în servicii, sector care a continuat să fie motorul de creştere PIB în ciuda tracţiunii mai reduse comparativ cu semestrul 1 2022, indică faptul că piaţa se aşteaptă ca slăbiciunea cererii pentru servicii să persiste.

În ţările din regiune, populaţia ocupată din servicii a continuat să crească şi a constituit principalul motor de creştere a populaţiei ocupate.

Conform analizei, dinamica intensităţii muncii nu s-a modificat în România, numărul mediu de ore lucrate pe persoană ocupată s-a păstrat, ceea ce indică faptul că numărul total al orelor lucrate şi numărul persoanelor ocupate a evoluat în tandem. În Cehia şi Ungaria, intensitatea muncii a avut o tendinţă de creştere în perioada cu creştere economică alertă şi o tendinţă de scădere în perioada de contracţie economică. În Polonia şi Germania, scăderea intensităţii muncii a avut loc încă din perioada de avânt economic indicând că piaţa a anticipat scăderea ce a urmat.

‘De ce în România, spre deosebire de celelalte ţări din regiune, ajustarea ocupării se face mai degrabă pe partea extensivă, a numărului de persoane ocupate, şi nu pe partea intensivă, a numărului mediu de ore lucrate pe persoană ocupată? Motivul principal este că piaţa muncii este mai relaxată decât în ţările din regiune şi astfel procesul de angajare/concediere este considerat mai puţin costisitor decât modificarea numărului de ore lucrate pe persoana ocupată, angajarea cu normă parţială şi/sau cu contract temporar fiind prea puţin utilizată. Pe de o parte, în semestrul 1 din 2023, rata şomajului standard şi rata şomajului extins (5,5%, 9,3%) s-au situat peste nivelul ţărilor din regiune (2,5%, 6,5%) în Cehia, (2,7%, 4,8%) în Polonia, (4%, 5,9%) în Ungaria şi (2,9%, 6,8%) în Germania. Pe de altă parte, ponderea în populaţia ocupată a celor cu normă parţială (3,6% faţă de 5,9% în Cehia, 5,6% în Polonia, 4,3% în Ungaria şi 30,1% în Germania) şi a celor cu contract temporar (1,4% faţă de 15% în Polonia, 5,8% în Cehia, 5,3% în Ungaria şi 9,7% în Germania) a fost sistematic sub nivelul înregistrat în ţările din regiune în ultimii 5 ani. Se poate, de asemenea, ca piaţa muncii din România să perceapă cauzele încetinirii PIB ca fiind de durată şi din acest motiv o parte din populaţia ocupată ca fiind supradimensionată’, se mai spune în analiză. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro