„Femeia – O simfonie”, în premieră la Iași, muzică interbelică românească, Teatrul Național din Iași, 4 martie 2026

Publicat de Gabriela Rotaru, 28 februarie 2026, 11:47

Ce spun organizatorii?

„?????? – ? ????????
???????-????????? ?????? ??
��️?̂? ????????̆ ?? ???̦?: ??????̆ ???????????̆ ????̂??????̆ • ?????????̆ ?? ??????̆
��️Iași Philharmonia Orchestra invită publicul la un eveniment de gală dedicat ????? ?????? — un concert-spectacol ce celebrează feminitatea prin eleganța și rafinamentul muzicii românești interbelice.
�� Pe scenă vor urca 35 de artiști — muzicieni, soliști, un actor și o balerină — într-o producție amplă ce îmbină orchestra live, teatrul și dansul într-un spectacol de gală dedicat feminității.
��Prin acest proiect, Iași Philharmonia Orchestra își continuă misiunea artistică de a readuce în atenția publicului pagini valoroase ale patrimoniului muzical românesc, promovând repertorii tematice și creații reprezentative pentru identitatea culturală națională.
�� Programul serii include tangouri, romanțe și lucrări celebre semnate de compozitori precum ??? ?????????, ??????? ????????, ????? ?????? ??? ??????? ??????????, ???̆???? de titluri consacrate ca:
��„??????” • „??????? ?????? ????” • „?????? ??????” • „????????? ??-????” • „????̆?? ? ???? ??” • „??????? ?? ??????”
�� ??????????̦?? ??????̦??????̆ ? ???? ???????̆ ?? ???????? Ioan Dobrinescu, ?????? ???? ? ?????????? ?????? ?????????̆ ?????????̆ ?????? ?????̆??, ????????? ???? ?? ?? ??????? ??????????? ??????? ???????? ???? ??????.
Muzica românească interbelică reprezintă una dintre cele mai rafinate și efervescente perioade din istoria culturală a României. Între anii 1920 și 1940, orașe precum Bucureștiul (supranumit „Micul Paris”) — Iașul, au devenit spații vibrante în care eleganța, modernitatea și romantismul s-au întâlnit în cafenele, teatre, grădini de vară și săli de bal.
Distribuție
Invitați speciali:
Basul ?????? ???? ??̂?̦?̆– solist al Operei Naționale Române Iași
Actorul ????? ?????? ????̆ – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași
Balerina ????????? ??????? – Colegiul Național de Arte „Octav Băncilă” Iași
Dirijor: ????? ??̆???”

Compozitorul Ioan Dobrinescu și bas-baritonul Andrei Yvan Mîță, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan:

Caragiale, sărbătorit de Teatrul Național din Iași de Ziua Culturii Naționale, la 174 de ani de la nașterea sa

Publicat de Gabriela Rotaru, 15 ianuarie 2026, 06:30

Alegerea acestui titlu din repertoriu nu este întâmplătoare, întrucât tot în această lună, pe 30 ianuarie, se împlinesc 174 de ani de la nașterea marelui dramaturg. Astfel, Naționalul ieșean își propune să omagieze una dintre cele mai importante personalități ale literaturii române și să aducă în fața spectatorilor săi o operă emblematică, a cărei actualitate și forță satirică rămân viabile până în zilele noastre.

Spectacolul „Dʼale carnavalului” a avut premiera pe 8 februarie, anul trecut, iar din distribuție fac parte actori și colaboratori ai Naționalului din Iași: Cosmin Maxim, Călin Chirilă, Ticu Pușcașu, Horia Veriveș, Ionuț Cornilă, Dumitru Năstrușnicu, Andreea Boboc, Petronela Grigorescu, Ioana Aciobăniței, Robert Agape, Alexandra Azoiței, Luca Gumeni, Raoul Bogdan Ungurianu, Aurelian Iordache. Decorul este creat de Ștefan Caragiu iar costumele sunt semnate de Luiza Enescu. Video design: Andrei Cozlac.

Despre Caragiale, regizorul declară că „a avut inspirația și curajul de a aduce pe scenă lumea mahalalei (D’ale Carnavalului, O noapte furtunoasă, Conul Leonida față cu reacțiunea) sau lumea politică provincială (O scrisoare pierdută) și a făcut-o genial concentrându-se pe construcția unor situații comice și a unor personaje satirice care au surprins o parte consistentă a psihologiei poporului român. A făcut-o însă după canonul scrierii dramatice de la sfârșitul secolului XIX, adică folosind un limbaj blând, un limbaj «așa cum se cuvenea» să se audă pe scena teatrului acelor vremuri. Și poate din cauza acestui limbaj pare că a scris cu un fel de duioșie și tandrețe despre contemporanii săi. Spun asta pentru că dacă citești articolele de presă sau scrisorile sale, e evident că părerea lui despre concetățenii lui era mult mai dură decât reiese din scrierea dramatică. Dacă ar fi scris astăzi, eu cred – e o speculație, evident – că ar fi folosit un limbaj mult mai dur, vulgar poate, mai apropiat de cel al lui David Mamet de exemplu.”

La Caragiale, continuă Claudiu Goga, „catastrofa, drama, tragedia nu au nimic măreț. Cea mai mare catastrofă apare din întâmplare, banal, meschin, dintr-o greșeală naivă sau dintr-o prostie duioasă. Asta este și una dintre temele principale ale spectacolului meu cu D’ale Carnavalului…”

Piesa „Dʼale carnavalului” a mai fost montată la Teatrul Național ieșean în 1976, de regizoarea Anca Ovanez Doroșenco, și 21 de ani mai târziu, de Sorana Coroamă-Stanca.

Unirea Principatelor Române sărbătorită la Sala Mare a Teatrului Național ieșean cu două spectacole excepționale ale Naționalul din Chișinău

Publicat de Gabriela Rotaru, 14 ianuarie 2026, 11:52

Timp de două seri la rând, pe scena Sălii Mari, artiștii din Chișinău vin în fața spectatorilor din Iași cu două dintre cele mai noi producții lansate în stagiunea actuală: „Patimile după Iov” după Val Butnaru, o montare de Luminița Țâcu, programată pe 24 ianuarie, și „Richard al III-lea” de William Shakespeare, regie și versiune scenică – Petru Hadârcă, pe 25 ianuarie. Ambele spectacole vor avea loc de la ora 19:00.

„Patimile după Iov” după Val Butnaru, în regia Luminiței Țâcu (premiera 12 septembrie, 2025), este „saga unei familii basarabene care devine povestea unui neam întreg, o epopee a dăinuirii în fața catastrofelor istorice. Spectacolul desenează, în tușe dramatice și cromatici cernite, portretul unei comunități care își duce existența ca pe o cruce cristică, ca pe o scară a lui Iacov înfiptă adânc în osatura umilinței și a demnității”, informează echipa TNME.

Un spectacol despre supraviețuire ca formă de demnitate, jucat de: Mihai Zubcu, Diana Decuseară-Onică, Alexandru Pleșca, Iurie Focșa, Doriana Zubcu-Marginean, Olga Triboi, Sergiu Vâzdoagă, Mihaela Strâmbeanu, Ana Tkacenko, Corina Rotaru, Cătălina Varaniță, Nicu Ciumașu, Renata Țurcan, petru Mărginean, Valentin Zorilă.

scenografie: Irina Gurin

proiecție video: Rena Botezatu

coloană sonoră: Vlad Adajuc

durata spectacolului: 3h 30 min., cu pauză

„Richard al III-lea” după William Shakespeare, spectacol a cărui regie și versiune scenică sunt semnate de Petru Hadârcă, are premiera săptămâna aceasta, pe 17 ianuarie, la Naționalul din Chișinău.

scenografie: Irina Gurin

univers sonor și muzică: Valentin Lindo Strișcov

mișcare scenică: Oleg Mardari

video design: Vlad Adajuc

lighting design: Andrei Fotescu

traducere: Horia Gârbea

distribuție: Anatol Durbală, Alexandru Leancă, Valentin Zorilă, Mihaela Strâmbeanu, Corina Rotaru, Tatiana Lazăr, Cătălina Varaniță, Iurie Focșa, Dan Melnic, Mihai Zubcu, Ghenadie Gâlcă, Igor Babiac, Nicu Ciumașu, Renata Țurcan, Ilie Pârlog, Sergiu Vâzdoagă –  durata spectacolului: 2h 45 min., cu pauză

„În zilele noastre”, – afirmă cei de la TNME – „Richard al III-lea nu mai este doar un personaj din teatrul lui Shakespeare. Îl descoperim cu groază în buletinele de știri, îl recunoaștem în discursurile și ambițiile autoritare ale unor lideri politici, iar umbra lui se întinde tot mai amenințător asupra vieții noastre. Spectacolul nu vorbește despre cocoașa fizică a lui Richard, ci despre deformarea din mintea sa – prototipul monstrului cultivat, tolerat și lăsat să conducă lumea. Revenim la textul lui Shakespeare pentru a ne reaminti cât de periculos este să te lași sedus de fantasma mâinii de fier: o poveste menită să zguduie conștiințe, de urmărit pe scena teatrului și de asumat prin acțiune, pentru a nu deveni coșmarul lumii noastre.”

Teatrul Național din Iași – primul teatru național românesc, la 185 de ani 

Publicat de Gabriela Rotaru, 14 noiembrie 2025, 19:47

În prima jumătate a sec. al XIX-lea, Iașul, capitala Moldovei, devenise un veritabil centru cultural în care tinerii boieri călătoreau în Occident şi importau modele europene de teatru. Tipografia în limba română, societăţile literare, presa culturală  începeau să se dezvolte, iar teatrul era considerat un mijloc de afirmare naţională a elitei. În acest context, pe 18 martie 1840, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu au fost numiți de Guvernul lui Mihail Sturdza, directorii Teatrului Național Iași. Încă de la începutul directoratului, au impus o linie ideologică orientată spre emanciparea limbii române, spre coagularea conștiinței naționale, profesionalizarea artei dramatice și integrarea țării în circuitul cultural european.

185 de ani de la premiera primului spectacol românesc pe scena unei instituții teatrale naționale de stat

După semnarea actului de constituire a Teatrului Național din Iași, în seara de 18 noiembrie 1840, are loc cea cea dintâi reprezentație „cu subiect românesc” a primei stagiuni naționale ieșene, spectacol oferit de trupa întregită și pregătită în doar câteva luni de către Costache Caragiali. Premiera „Farmazonul din Hârlău”, prima opera dramatică a tânărului Vasile Alecsandri, care nici nu împlinise 20 de ani la acea vreme, a avut loc pe scena din clădirea Théâtre des Variétés de pe strada Goliei, iar succesul a fost atât de răsunător, încât, așa cum scriu cronicile de atunci, a marcat, pe drept cuvânt, începutul marelui teatru românesc în capitala Moldovei.

Comedie satirică în trei acte, cu puternice accente burlești și moralizatoare, „Farmazonul din Hârlău” ironizează ambițiile și naivitatea micilor boieri. Intriga prezintă un tânăr boier mic de la Hârlău, Pestriț (așa-numitul farmazon), care vine la Iași în speranța de a obține mâna Aglăiței, fiica slugerului Ganganu, și, odată cu aceasta, intrarea în „societatea farmazonilor”. Leonil și prietenul său Titirez, doi escroci ieșeni puși pe șotii, profită de entuziasmul lui Pestriț și inventează un ritual de inițiere masonică absurd. Comicul de situaţie și limbajul caricatural bine conduse de Alecsandri, verva dramatică și finalul tragicomic au încântat, peste timpuri, generații întregi de spectatori.

Marți, pe 18 noiembrie, de la ora 19:00, pe scena Sălii Mari a Teatrului Național din Iași, în onoarea dramaturgiei românești, va avea loc spectacolul „Dʼale carnavalului” de I. L. Caragiale, o montare de anul acesta a regizorului Claudiu Goga. Pe scena virtuală a instituției, iubitorii teatrului vor avea ocazia să vizioneze un fragment din „Farmazonul din Hârlău” de Vasile Alecsandri”, un montaj realizat cu prilejul acestei sărbători, împreună cu actorii Naționalului ieșean: Diana Roman, Petronela Grigorescu și Cosmin Maxim. (sunet: Adrian Păduraru, video: Constantin Dimitriu). (Radio Iași/ Comunicat Teatrul Național Iași)

„HARDUGHIA” de Mircea Radu Iacoban, după 44 de ani, pe scena Naționalului ieșean un spectacol în regia lui Ovidiu Lazăr

Publicat de Gabriela Rotaru, 29 aprilie 2025, 07:22

Ovidiu Lazăr semnează regia noii producții, care va fi lansată sâmbătă, 3 mai, de la ora 18:00, la Sala Studio „Teofil Vâlcu”. Din distribuția spectacolului fac parte: Daniel Busuioc, Robert Agape, Radu Ghilaș, Radu Homiceanu, Doina Deleanu, Doru Aftanasiu, Emil Coșeru, Georgeta Burdujan, Răzvan Conțu, Ionuț Cozma, Marian Stavarachi, Iustin Căuneac. Scenografia este creată de Andrada Chiriac.

Scrierea piesei a pornit de la o întâmplare din studenția dramaturgului Mircea Radu Iacoban, care, prin anii ’60, fiind încorporat în cazarmă, a fost dus cu plutonul „să execute o demolare”. Tocmai se dărâmase la Iaşi ,,Academia Mihăileană”, din care mai rămăsese în picioare doar zidul vestic de incintă. „Pot spune că mă număr printre cei ce au dărâmat Academia strămoșească! În care trudise Kogălniceanu (de-aici a rostit la 1843 cuvintele fatidice ,,eu privesc ca patrie a mea toată acea întindere de loc unde se vorbeşte româneşte, şi ca istoria naţională, istoria Moldaviei întregi, înainte de sfâşierea ei, a Valahiei şi a fraţilor din Transilvania”, alături de confrații Asachi, Bărnuțiu, Ghica, Cihac, Gusti şi atâţia alții. Mai târziu am avut şansa să pot citi procesul verbal prin care forurile de partid aprobaseră demolarea (era ținut ascuns din jena mult prea târzie a autorităților) – şi mi-am zis că s-ar cuveni să-ncerc a repara cu pixul ceea ce am dărâmat cu târnăcopul.”, mărturisește Mircea Radu Iacoban.

Piesa „Hardughia” a fost interzisă în 1981, după câteva reprezentații la Teatrul Național din Iași (regie Dan Nasta) și Teatrul Tineretului din Piatra Neamț (regie Călin Florian). În 2021, Academia Română a lansat Colecția „Teatru Românesc contemporan”, inaugurând-o cu această piesă.

Despre noul proiect și despre textul incomod până în zilele acestea, regizorul Ovidiu Lazăr afirmă: „ Acest spectacol este o ficțiune. Orice asemănare cu persoane sau cu situații reale, din vremuri mai vechi sau de astăzi, NU ESTE ÎNTÂMPLĂTOARE.

Pentru că textul lui Mircea Radu Iacoban are un real și profund conținut uman. Căci vorbește despre oameni, mai mult sau mai puțin importanți din punct de vedere politic și social, forțați să ia decizii majore. Fiecare reacționează cum știe, cum poate, cum crede.

Așadar, avem de a face cu o vivisecție grijulie în fibra umană.

Textul a avut probleme cu autoritățile înainte de 1989 și rămâne incomod și după. O ședință de Partid este, în fond, un bun prilej de a descoperi și de a cunoaște mai bine oamenii care ne reprezintă la nivel decizional și, în cele din urmă, societatea însăși.

Între ridicolul primejdios al exercitării puterii și emoția autentică a trăirilor firești, asistăm la un întreg bestiariu, când comic, când trist, de stări omenești în expansiunea lor de câteva ore.

Frica și delațiunea, iubirea reprimată de felurite interese și parvenitismul îndârjit compun magma emoțională a acestui spectacol despre lumea românească actuală.

Dacă mai adăugăm și vocația de a demola a poporului român, tabloul devine aproape complet.

Tineri, maturi sau bătrâni, toți purtăm în noi o hardughie. Pe care, la un moment dat, decidem să o demolăm, fără a ști prea bine ce punem în locul ei.

Vorba Monicăi Lovinescu: uităm înainte de a ne aduce aminte.”

Emil Coşeru, unul dintre protagoniştii reprezentaţiei din 1981, se află şi acum în distribuţia Hardughiei. În spectacolul de acum 44 de ani de pe scena Naționalului ieșean, montat de Dan Nasta, au mai jucat Teofil Vâlcu, Valeriu Burlacu, Saul Taişler, Florin Mircea, Valeriu Oţeleanu, Cornelia Gheorghiu, Virgil Raiciu, Constantin Popa, Dan Aciobăniței, Adina Popa, Gelu Zaharia.

Următoarele reprezentații sunt programate pe 4 și pe 24 mai. (Comunicat Teatrul Naţional Iaşi/ Foto: Paul Grădinaru)