#StareaEducației (INTERVIU) Admitere 2026 la UAIC Iași: mai multe locuri la buget, programe noi și accent pe internaționalizare. Rectorul instituției, prof.dr. Liviu George Maha: „Studenții de astăzi nu sunt mai slab pregătiți. Criteriile de evaluare trebuie adaptate la realitățile actuale. Accentul ar trebui mutat de la memorarea informațiilor către rezultatele învățării.”
Publicat de andreeadaraban, 11 iulie 2026, 13:11 / actualizat: 13 iulie 2026, 13:21
Potrivit acestuia, universitatea beneficiază în acest an de peste 100 de locuri suplimentare la studiile de licență, peste 20 la masterat și câteva la doctorat. Oferta include atât locuri bugetate, cât și locuri cu taxă, acestea din urmă fiind limitate de capacitatea de școlarizare și de resursele disponibile. „Este un plus, nu foarte mare, dar important, mai ales în contextul actual”, a declarat Liviu Maha.
Programe noi adaptate pieței muncii
Oferta educațională este completată cu programe noi, gândite în funcție de evoluțiile societății și ale pieței muncii. După lansarea anul trecut a programelor Inteligență Artificială și Management în Sport, care au atras un număr mare de candidați, universitatea introduce noi specializări. Printre acestea se numără un program de masterat dedicat adicțiilor, organizat la Facultatea de Teologie Ortodoxă, un masterat axat pe patrimoniu și antreprenoriat cultural, dar și un program de masterat în Negociere și Relații Publice la extensia universității din Botoșani. Acesta din urmă se adresează absolvenților care doresc să își continue studiile fără a părăsi județul sau zona în care locuiesc.
Mai multe programe în limba engleză
Una dintre prioritățile asumate de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” este extinderea programelor de studii în limbi străine. În această sesiune de admitere debutează programul de licență Matematică-Informatică în limba engleză, o inițiativă care urmărește atât atragerea studenților internaționali, cât și dezvoltarea colaborărilor cu universități din străinătate. Rectorul Liviu Maha admite că numărul studenților străini este încă redus comparativ cu alte universități, iar una dintre explicații este oferta limitată de programe în limbi de circulație internațională. În perspectivă, universitatea pregătește și autorizarea unor programe noi de limbi străine la Facultatea de Litere: portugheză, neogreacă și norvegiană.
Cele mai căutate specializări rămân aceleași
În ceea ce privește concurența la admitere, prof. dr. Liviu Maha estimează că cele mai căutate programe vor rămâne cele consacrate. Printre acestea se numără Informatica, inclusiv programele în limba engleză și Inteligență Artificială, Kinetoterapia, Psihologia, Dreptul și specializările din domeniul Științelor Economice. Interes ridicat există și pentru Relații Internaționale și Studii Europene, domeniu pe care rectorul îl pune în legătură cu preocupările actuale privind geopolitica și evoluțiile internaționale.
Angajabilitatea, un indicator dificil de măsurat
Întrebat despre posibilitatea ca finanțarea universităților să fie condiționată de gradul de angajare al absolvenților, rectorul UAIC consideră că indicatorul poate fi luat în calcul, însă nu poate reprezenta singur criteriul de finanțare. Liviu Maha susține că actuala clasificare a ocupațiilor din România nu reflectă realitatea pieței muncii și nu permite o evaluare corectă a traseului profesional al absolvenților. „Sunt foarte multe situații în care un absolvent utilizează competențele dobândite, dar ocupația pe care o are nu apare ca fiind în domeniul studiilor”, explică Liviu Maha. În opinia sa, este nevoie de politici publice fundamentate pe analiza nevoilor reale ale societății și de o actualizare a clasificării ocupațiilor.
Unele domenii rămân mai puțin căutate
Ca în fiecare an, există și facultăți unde cererea este mai redusă decât oferta de locuri, în special în domenii precum Fizica, Chimia, Geologia sau Matematica. Prof. dr. Liviu Maha, rectorul Universității ”Al. I Cuza”, consideră însă că universitatea are obligația de a păstra aceste programe, chiar dacă numărul candidaților este mai mic. „Există specializări care reprezintă tezaur, cunoaștere și știință și pe care universitatea are misiunea să le păstreze pentru generațiile viitoare”, afirmă acesta. Locurile rămase neocupate după sesiunea din iulie sunt scoase din nou la concurs în septembrie, inclusiv pentru absolvenții care promovează examenul de Bacalaureat în sesiunea din august.
Admiterea pe bază de dosar sau examen?
Majoritatea facultăților admit candidații pe baza mediei de la Bacalaureat, însă la Drept, Informatică și Teologie se organizează probe scrise. Liviu Maha spune că nu există un model unic potrivit pentru toate domeniile, însă consideră că examenele pot contribui la o mai mare omogenitate a nivelului de pregătire al studenților admiși. Potrivit rectorului UAIC, analizele realizate de universitate au arătat că aproximativ 80% dintre candidații admiși prin examen ar fi fost admiși și dacă selecția s-ar fi făcut exclusiv pe baza mediei de Bacalaureat.
Aproximativ 15% dintre studenți abandonează studiile
Rata medie de abandon universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” este de aproximativ 15%, atât la licență, cât și la masterat, deși valorile diferă în funcție de domeniu. La masterat, abandonul este influențat frecvent de angajarea absolvenților sau de schimbările apărute în plan profesional și personal.
„Studenții de astăzi nu sunt mai slab pregătiți”
Rectorul UAIC Iași, prof. dr. Liviu Maha, respinge ideea potrivit căreia actualele generații de studenți ar fi mai slab pregătite decât cele din urmă cu două decenii. În opinia sa, criteriile de evaluare trebuie adaptate la realitățile actuale, într-o perioadă în care informația este accesibilă instantaneu. Accentul ar trebui mutat de la memorarea informațiilor către rezultatele învățării și capacitatea absolvenților de a aplica ceea ce au învățat, de a lucra în echipă, de a se adapta schimbărilor și de a răspunde provocărilor unei piețe a muncii aflate într-o continuă transformare. „Este important ca studentul să înțeleagă unde îl va ajuta ceea ce învață și cum va putea folosi aceste cunoștințe în activitatea profesională”, a concluzionat rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Redăm, mai jos, interviul integral:
Andreea Daraban: Universitatea”Alexandru Ioan Cuza” din Iași dă startul înscrierilor pentru admitere. Care sunt principalele elemente de noutate față de anii anteriori?
Liviu Maha: Sunt noutăți pozitive pentru candidați. Pe de o parte, e o creștere a numărului de locuri finanțate de la buget, nu o creștere semnificativă, dar sunt câteva zeci, chiar peste 100 de locuri la studiile de licență. Există o comisie consultativă la nivel de minister, care furnizează baze pentru deciziile administrative sau politice în domeniu. Și e un număr puțin mai mare, 105 locuri la licență, peste 20 la masterat, câteva locuri la doctorat, deci e un plus, nu foarte mult, dar e un plus. În contextul dezbaterilor publice legate de posibile reduceri de finanțări, inclusiv pentru studii, e o veste bună. Numărul de locuri anunțat include și locurile cu taxă. Locurile cu taxă sunt oferite în limita ceea ce înseamnă capacitatea de școlarizare, cu alte cuvinte nu putem plusa la infinit. E vorba de o limită pe care o impun resursele disponibile, e vorba de spații, e vorba de personal specializat, e vorba de echipamente, deci sunt niște limitări, constrângeri obiective. De asemenea, nu putem admite mai mulți studenți cu taxă față de câți avem la buget, pe ansamblul universității, deci există și o astfel de limită. Numărul de locuri include și românii de pretutindeni, etnicii români, în principal candidați din Republica Moldova. Tendința a fost una crescătoare pe ultimii ani și de aceea și la nivelul Ministerului există deschidere în a păstra acest număr ridicat de locuri. Și proximitatea geografică, apropierea de graniță, relațiile de cooperare și colaborare, existența acestor extensii și proiecte, programe cu diplomă dublă, deci colaborări cu sistemul de învățământ superior din Republica Moldova, sunt premise pentru a continua acest trend pozitiv. Deci, e un număr de locuri ofertant. La nivel de programe de studii, avem câteva programe care au intrat încă de anul trecut în oferta de admitere, fie în iulie, fie unele abia în toamnă și e vorba de Inteligența artificială, de Management în sport. Adică sunt programe aflate încă la început, deci poate mai puțin cunoscute potențialilor candidați.
Andreea Daraban: Dar s-au ocupat locurile anul trecut la aceste specializări….
Liviu Maha: S-au ocupat, da. A fost cerere, chiar în septembrie, atunci când s-a lansat programul de studii Management în sport. A fost o cerere mai mare decât numărul de locuri la buget alocat, pe care l-am și obținut ca suplimentare tocmai pentru aceste programe noi. Deci tendința e pozitivă. Sunt câteva programe noi și în acest an. E vorba de programe care abordează provocări, priorități instituționale, lucruri care țin de tendințele care se manifestă și pe piața muncii și în dezbaterea publică. Vorbim, de exemplu, de un masterat pe adicții, la Facultatea de Teologie Ortodoxă. E un domeniu nou și s-a văzut și în media preocuparea universității pentru a oferi studenților și cadrul pentru creșterea nivelului de conștientizare a riscului pe care îl presupune consumul de droguri, de exemplu. Un alt program vizează patrimoniul și există complementarități cu alte oportunități pe piața muncii, că e vorba de fonduri europene, că e vorba de strategii de dezvoltare la nivel local, regional, național. Până la urmă, e vorba despre antreprenoriatul creativ, cultural. De asememea, există o direcție, apropo de opțiunile candidaților de a continua anumite eforturi și proiecte instituționale la nivel de extensii. E un program nou de studiu de masterat la extensia din Botoșani, unde acum câțiva ani s-a început un proiect de înființare a unei extensii cu două programe de licență pe Științe economice – Finanțe- Bănci, respectiv Administrații publică. Între timp, s-a sedimentat tendința pe unul dintre cele două programe, astfel că acum venim cu o completare. Deja avem absolvenți ai promoțiilor școlarizate acolo și va fi oferit un program de studii de masterat pe Negociere Relații Publice. Deci, este un program nou, care se adresează acelor absolvenți de studii liceale care doresc să rămână în Botoșani sau din zone limitrofe, unde poate au serviciul, familia, și există anumite constrângeri care îi împiedică să vină la Iași. Tot pe această linie, a supraspecializării sau a dezvoltării unor competențe transversale, intră și programele în limbi străine, pe care le încurajăm. Reprezintă una dintre prioritățile asumate la nivel institutional, prin planul strategic, pentru că programele în limbi străine dezvoltă mai multe dimensiune ale universității. Pe de o parte formează și competențe lingvistice, competențe care țin de comunicare interculturală, ajută absolventul pentru o integrare mai bună pe piața muncii la nivel european, pentru că nu e vorba doar de a migra, de a pleca din România, dar poți lucra în firme multinaționale, poți lucra cu parteneri străini.
Andreea Daraban: Dar pot veni studenți și din alte țări să studieze la noi.
Liviu Maha: Asta e o altă dimensiune. Din păcate, numărul de studenți străini, exceptând românii de pretutindeni, nu este unul foarte ridicat, comparându-ne cu alte universități la același nivel.
Andreea Daraban: De ce?
Liviu Maha: Tocmai din cauza acestui număr redus de programe în limbi străine. La licență erau doar șase, foarte puține și destul de înguste ca domenii, raportate la cele 15 facultăți sau aproximativ 30 de domenii posibile. E puțin. Și de aceea ne bucurăm că avem o specializare Matematică-Informatică în limba engleză, de licență, una care ar putea să ofere cadrul completării numărului de candidați veniți din interiorul țării cu candidați străini, fie că vin pentru mobilități.
Andreea Daraban: Aceasta este o specializare nouă.
Liviu Maha: Va începe din această sesiune de admitere. Există o specializare similară în limba română, dar organizând-o în limba engleză apare și această oportunitate. Eventual posibilitatea de a obține diplome duble și sunt deja în curs discuții cu partenerii universități care să recunoască studiile parțiale la noi și să ofere ulterior diplomă absolvenților care își continuă acolo studiile și să facem aceste schimburi de studenți. Sunt studenți care vin cu mobilități temporare, cum sunt programele Erasmus și au nevoie de programe limba engleză. Acest lucru ajută indirect facultățile, pentru că crează anumite punți de colaborare ulterioară pe proiecte de cercetare, pe rețele de proiecte europene și nu numai. E important să avem astfel de programe.
Andreea Daraban: Care sunt facultățile și programele de studii pentru care estimați cea mai mare competiție în această sesiune de admitere? Sunt cele clasice?
Liviu Maha: Sunt cele clasice. Există o tendință de de stabilizare pe anumite programe, după cum s-a văzut în anii trecuți, deci o concurență ridicată, dar rămân cam aceleași domenii.
Andreea Daraban: Respectiv Filosofie și Științe politice, facultatea cu cei mai mulți candidați, nu?
Liviu Maha: Deci, noi avem o atractivitate ridicată, bazată pe două posibile motive, să spunem, esențiale. Unul e legat de piața muncii. E legat de oportunitățile pe care le oferă piața muncii, până la urmă ține de contextul socioeconomic în care ne aflăm și acolo avem pe domeniul IT: Informatica și specializările atât Informatică, Informatică în limba engleză, Inteligență artificială. Acestea au cerere raportate la piața muncii. Avem Kinetoterapie, avem Psihologie, există concurență la Drept, la specializări de Științe economice, adică sunt domenii care prin ceea ce oferă piața muncii sunt cerute. Există și domenii care sunt atractive, corelând specificul domeniului cu realitățile și cu perspectivele pe care le vedem, le întrevedem, în ceea ce privește România și fiecare dintre candidați cum își vede parcursul profesional. Așa se explică o cerere ridicată la specializarea Relații internaționale și Studii europene, pe astfel de programe care țin de geopolitică, țin de o componentă mai apropiată de trendurile din dezbaterea publică, problemele actuale și cred că, pe viitor, profesionalizarea acestor domenii, adică să avem angajați profesioniști chiar și în științe politice. Vedem, de asemenea, că fundamentarea politicilor publice este foarte șubredă în România. Nu avem o viziune pe termen lung, nu avem o construcție coerentă.
Andreea Daraban: Și totuși, avem absolvenți foarte mulți pe aceste domenii.
Liviu Maha: Avem absolvenți foarte mulți, dar instituțiile statului sunt populate cu mai puțini absolvenți dintre aceștia.
Andreea Daraban: Există statistici legate de numărul absolvenților care intră pe piața muncii după ce, de exemplu, termină o specializare ca cea de Relații internaționale și Studii europene ce aparține de Facultatea de Filosofie și Științe Politice?
Liviu Maha: Există statistici.
Andreea Daraban: Anul trecut au fost peste șase candidați pe loc, nu? Câți din acești candidați, din promoțiile anterioare, pentru că și în anii trecuți a fost concurența la fel de mare, câți din acești candidați reușesc să și profeseze în domeniul lor?
Liviu Maha: În primul rând, ar trebui lămurit ce înseamnă a profesa în domeniu. Pentru că, din păcate, și aici clar nu e un lucru bun, clasificarea ocupațiilor din România nu a fost actualizată. Din păcate, Ministerul Muncii nu și-a dorit actualizarea acestei clasificări. Nu avem, în prezent, o corespondență reală și onestă raportată la ce ne dorim, pentru a face astfel de evaluări corecte, între denumirea unor astfel de calificări și studiile necesare, respectiv, atribuțiile, responsabilitățile pe piața muncii. Sigur, sunt multe persoane care ocupă poziții care nu există în nomenclatorul respectiv, în clasificarea ocupațiilor. Deci e foarte dificil pentru noi să găsim asemenea corelații. Vă dau un simplu exemplu. Cineva care termină Administrarea afacerilor, adică e economist. Dacă este administratorul propriei firme, se consideră că nu lucrează în domeniu. Pentru că administrator firmă, adică administratorul propriei firme, necesită studii medii. Deci nu există astfel de corelații. Sunt absolvenți de studii juridice care fac Dreptul pentru că au propria afacere și își doresc să cunoască bine cadrul legal, cadrul de reglementare, că doresc să negocieze contracte în cunoștință de cauză, doresc să nu încalce legea sau dacă există oportunități să le fructifice și, la fel, se consideră că nu lucrează în domeniul postului.
Andreea Daraban: La un moment dat, se discuta despre finanțarea universităților pe baza angajabilității. Ar fi o problemă pentru Universitatea ”Al. I. Cuza”, care e generalistă? Pentru Universitatea de Medicnă, de exemplu, sau pentru cei de la Universitatea Tehnică, lucrurile sunt mult mai clare…
Liviu Maha: Sunt mult mai clare. Profilul vocațional e mult mai clar din această perspectivă. Dar, pentru alte universități există migrație, există plecare în străinătate. De aceea e o altă discuție. Cred că e important să actualizăm acest nomenclator.
Andreea Daraban: Dar credeți că ar fi o idee bună să se finanțeze universitățile după acest indicator?
Liviu Maha: Poate fi un indicator luat în considerare, dar nu în sensul aplicării, pentru că sunt și situații în care finanțarea sau abordarea unui anumit domeniu de studii, chiar pe științe sociale sau socio-economice, vin în completarea, poate, a unei alte specializări. Sunt ingineri, de exemplu, care și-au deschis o afacere și poate își doresc completarea cunoștințelor cu lucruri care țin de Științe economice. Există juriști care consideră că au nevoie, fiind avocați în pregătirea lor, de cunoștințe economice sau există, poate, specialiști în domeniul social care, dezvoltându-și oferta pe un ONG de servicii sociale, făcând voluntariat, să aibă nevoie de anumite cunoștințe. E destul de greu de găsit o corelație în așa fel încât să penalizezi universități în acest sens. Dar, da, poate o atenție mai mare în ceea ce înseamnă alocarea acestor locuri la nivel national, pe domenii, ar trebui să fie avută în vedere. Pentru că politici publice înseamnă să cunoști realitatea, să vezi nevoile și să aloci resurse, în sensul în care îți atingi obiectivele. Din păcate, la nivelul țării, nu vedem o astfel de perspectivă. Adică, numărul de locuri e alocat global, pe toate domeniile. Ministerul alocă raportat la condițiile specifice regiunii, universității, la tendințele instituționale, iar decizia alocării pe domenii aparține universității. Și nu mai există această corelație între ceea ce poate are nevoie, la un moment dat, societatea, comunitatea și guvernul să finanțeze și ceea ce se ia ca decizie la nivelul unei universități. Ar fi nevoie de o fundamentare mai judicioasă.
Andreea Daraban: Au existat, în anii trecuți, facultăți unde numărul de candidați a fost mai mic decât oferta de locuri. Facultatea de Fizică, de exemplu. Ne puteți reaminti care sunt aceste facultăți și ce soluții aveți pentru aceste programe?
Liviu Maha: Este firesc, fiind o universitate, noi nu spunem neapărat generalistă, o universitate comprehensivă, cuprinde multe domenii. Da, sau generalistă, e foarte corect, dar pentru a noi induce un anumit caracter, să spunem, de superficialitate în abordarea unor lucruri. E firesc. Acest caracter generalist poate fi și un avantaj, dar și un dezavantaj. Avantajul e că tendințele care se manifestă în piața muncii sau în preferințele candidaților ne afectează la unele domenii, dar există o compensație pentru că altele vor fi preferate și atunci se mai compensează între ele, adică impactul e mai mic atunci când discutăm de trenduri instituționale și ce se manifestă la nivel național față de universitățile specializate. În același timp, întotdeauna vor exista domenii care vor ieși în evidență ca fiind mai puțin solicitate, mai puțin cerute. Unele sunt prin natura lor, pentru că niciodată nu a fost, de exemplu, cerere de limbi clasice la nivelul unui număr minim de candidați care să asigure autofinanțare și sustenabilitate financiară pe termen lung. Dar, acolo e datoria universității de a păstra o astfel de specializare. Pentru că și limbele clasice și alte programe înseamnă tezaur, înseamnă cunoaștere, înseamnă știință, înseamnă o misiune asumată de a păstra aceste lucruri pentru generațiile viitoare și de a asigura continuitate, chiar cu un număr mic de absolvenți. Există domenii care, conjunctural, sunt mai cerute sau mai puțin cerute. Sunt și domenii mai grele, sunt și domenii care depind foarte mult de ceea ce se întâmplă în industrie sau într-o anumită industrie.
Andreea Daraban: Și de cum sunt orientați, poate, elevii în preuniversitar?
Liviu Maha: Eterogenitatea pe pregătirea lor în preuniversitar face ca anumite uși să fie închise pentru mulți candidați, adică să fie deja perceput un domeniu ca fiind foarte greu. Chiar situația din sistemul de învățământ, aceste dezbatări legate de posturi în sistemul preuniversitar. Sunt domenii care au vocație preponderent didactică, sunt absolvenți de-ai noștri care merg către o carieră în preuniversitar, o carieră didactică. Când vezi că lucrurile nu sunt foarte sigure sau așezate în niște repere clare și predictibile, te gândești dacă iei decizia să te mai faci profesor. Dar acest număr de locuri nu depășește 10-15% din totalul locurilor. Adică la 3.720 de locuri, de exemplu, bugetate la licență, nu rămân pentru admiterea din toamnă mai mult de 400, să spunem undeva un procent de 10%, poate puțin peste, depinde de an.
Andreea Daraban: Iar aceste lcouri care rămân neocupate sunt, de obicei, la științe exacte, cum ar fi Fizica….
Liviu Maha: ….Chimie, Geologie, Matematică, depinde de an. Nu sunt atât de atractive pe cât ne-am dori, dar noi păstrăm numărul de locuri disponibil, pentru a oferi șanse, poate, celor care nu s-au gândit în iulie la ceste domenii.Există și o sesiune de Bacalaureat în august, există și unii care poate nu intră la anumite universități, candidați care au dat admitere la Medicină, de exemplu, nu au intrat și se orientează, poate, către Biologie, Chimie și pentru a nu le refuza dreptul de a studia la buget, pentru a nu lua facultăților această posibilitate de a păstra numărul de locuri, în septembrie se reia competiția pe locurile rămase și dacă, într-adevăr, nu se ocupă, dar, în general, se ocupă aproape toate, nu știu dacă rămân mai mult de 100, depinde de an, atunci le redistribuim la acele facultăți care au studenți cu taxă. Sunt mii de studenți cu taxă admiși încă din iulie. Cu alte cuvinte, nu e o problemă. Locurile ar putea fi acoperite la Universitatea ”Al. I Cuza”, la buget, încă din iulie și am putea închide admiterea. Dar, nu ar fi corect nici față de colegii noștri și nici față de candidații care fie nu s-au gândit, fie iau Bacalaureatul în luna august.
Andreea Daraban: Majoritatea facultăților admit candidații pe baza mediei de la Bacalaureat, însă există facultăți precum Drept, Informatică, Teologie, unde sunt probe scrise. Este acesta un model de admitere pe care îl vedeți extins și la alte facultăți în viitor, cel cu probe scrise?
Liviu Maha: Personal, l-aș vedea, și nu pun problema, neapărat, a lipsei de relevanță a mediei la Bacalaureat. Suntem în proximitatea afișării rezultatelor finale. Deci, nu pun la îndoială calitatea examenului, ci nevoia, poate, mai marem în anumite domenii, a unui grad mai ridicat de omogenitate a studenților admiși în anul întâi, în ceea ce privește cunoștințele într-un anumit domeniu. Așa cum am spus, la liceu, în funcție de profil, se face poate mai multă Matematică, la unele mai puțină. La unele se face Economie, la altele poate nu. Iar la primul curs, în octombrie, la începutul semestrului, se văd diferențele dintre studenți în ceea ce privește aceste cunoștințe și e greu să te adresezi unora care n-au studiat deloc Economie, de exemplu, față de unii care au făcut poate un liceu economic și au studiat intensiv Economia. E complicat. Deci, nu aș spune, neapărat, că e un model care trebuie adoptat de toată lumea, ci ar trebui o analiză de la caz la caz. Noi am făcut, când s-a trecut pe acest sistem de dosare și poate vom face încă o evaluare, pentru a actualiza niște date, dar în primii ani când s-a trecut pe admiterea pe bază de dosar, adică pe baza mediei de la Bacalaureat și eventual media anilor de studii, 80% din liste se suprapuneau. Cu alte cuvinte, în anii în care s-a dat admitere, dacă s-ar fi făcut ierarhizarea după media la Bacalaureat, 80% erau aceiași admiși. Nu schimbă foarte mult populația de studenți admiși. Schimbă în sensul actualizării cunoștințelor. Și atunci e opțiunea fiecărui domeniu, fiecărui departament.
Andreea Daraban: Discutam cu reprezentanți ai Universității de Medicină de la Iași care spuneau că au reintrodus examenele la toate facultățile, tocmai pentru că exista o rată de abandon universitar foarte mare după primul an, în principal la facultățile unde se intra pe bază de dosar. Și-au dat seama că nu e în regulă și atunci au mers pe varianta examenului, pentru a avea studenți pregătiți și care chiar își doresc să urmeze acea facultate.
Liviu Maha: Da, pentru că abandonul are, pe de-o parte, la bază, poate, o decizie luată mult prea ușor. Adică, în momentul în care doar depui un dosar și nu ai de învățat, nu ai de trecut o probă, e mai simplu să te înscrii la o facultate. Dar sunt și situații în care sunt studenți de bună credință, care au participat la concursul de admitere și descoperă fie că domeniul abordat nu e ceea ce se așteptau să fie, pentru că dacă au studiat poate prea puțin în liceu pe domeniul respectiv, poate orientarea lor profesională, orientarea lor realizată la nivelul școlii, nu a fost așa cum ar fi trebuit să fie făcută, și descoperă că alagera făcută nu corespunde cu ce se așteptau. Sau poate fi și situația în care e prea greu și nu recuperează eventualele decalaje sau întârzieri în pregătirea de bază și atunci abandonează.
Andreea Daraban: Care este rata abandonului la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași?
Liviu Maha: Depinde de domeniu, și aici e diferit. O medie ar fi, poate, în jur de 15% licență și masterat. E diferit între domenii. Sunt domenii cu un abandon mai mare. Nu e neapărat o regulă, depinde de an. Ține foarte mult și de atractivitatea pe piața muncii, pentru că motivația e mai mare acolo unde cererea pe piața muncii e mai mare, e mai ridicată. Mai mare e abandonul pe masterat, pentru că sunt studenți care continuă studiile la masterat, inclusiv ca perioadă de tranziței către activitatea profesională. Și dacă între timp se angajează și ocupă o poziție, care e foarte bună din punct de vedere al carierei profesionale, dar programul de muncă e încărcat, sau poate apar și activități personale, care le ocupă timpul, sau unii poate chiar pleacă din Iași, atunci abandonul e puțin mai mare la masterat.
Andreea Daraban: Schimbările rapide de pe piața muncii influențează modul în care universitățile își construiesc oferta educațională. Vă gândiți la alte programe de studii pe viitor? Aveți în calcul, nu știu, deschiderea altor programe de studii, poate o altă facultate?
Liviu Maha: Facultățile la noi, ca să încep cu sfârșitul, sunt la fel de diferite. Sunt facultăți care gestionează un singur domeniu de licență, un singur domeniu de studii, cum e Facultatea de Istorie sau Facultatea de Matematică. Așa cum sunt facultăți precum Facultatea de Filosofie și Științe social-politice care gestionează mai multe domenii și diferite. Facultatea de Economie și Administrare Afacerilor are multe domenii economice și un domeniu pe profil administrativ. Nu există o viziune unitară, e oarecum o inerție instituțională, ține de cultura instituțională, cultura organizațională. Deocamdată, nevoile sunt analizate la nivelul facultăților și a departamentelor și tendințele ar fi de a ajusta anual oferta de programe de studii de masterat. Acolo flexibilitatea este mult mai mare. O altă direcție va viza programele în limbi străine, pentru că există această dimensiune legată de internaționalizare, e important să fim prezenți pe ce înseamnă oferta la nivel global pentru studenți străini, ne interesează programele cu diplomă dublă. Acestea trebuie să fie făcute în limba engleză. Mai sunt acele trei programe de la Facultatea de Litere, la care suntem în proces de realizare a dosarului de autoevaluare pentru autorizare. Este vorba despre limba portugheză, limba neogreacă și norvegiană. Deci sunt trei programe pe limbi străine, sperăm să le avem de anul viitor. Acum se lucrează la dosar.
Andreea Daraban: Cu ce sunt mai diferiți studenții de azi de generațiile de acum 10-20 de ani? Citeam că ar fi mai slab pregătiți decât generațiile anterioare. Așa este? Sunt mai slab pregătiți studenții din ziua de azi?
Liviu Maha: Nu, nu sunt mai slab pregătiți. Acum depinde cum evaluăm această pregătire. Până la urmă, referențialele sau grilele de evaluare ar trebui să fie în ton cu vremurile și în ton cu ceea ce e relevant în acest moment. Dacă noi, poate, eram evaluați prin capacitatea de a reda informații, de a asimila, de a memora, de a reproduce texte, acum e inutil. Foarte multe lucruri sunt la un click distanță. Poate e important să evaluăm alte lucruri, care dau valoare adăugată, dau plus valoare prezenței unui tânăr într-o companie, într-o organizație. Tinerii din ziua de astăzi sunt mult mai buni la multe lucruri, au și mult mai multe oportunități, sunt mai pragmatici. E mult mai dificil pentru noi să le captăm atenția, să le explicăm sau să le arătăm relevanța unor activități didactice, a unor cursuri, a unor activități de seminar, pentru că totdeauna vom concura cu această disponibilitate foarte facilă, foarte imediată a unor informații. Și tendința este de a nu ne mai concentra pe cunoștințe, nici măcar pe competențe, ci pe rezultate al învățării, adică să arătăm studentului exact ce va obține în urma procesului educațional. Lucruri vizibile pe care să le aibă setate ca obiectiv atunci când încep să studiezi un domeniu sau când participă la o activitate didactică, la o disciplină.
Andreea Daraban: Spuneați că nu trebuie să evaluăm cunoștințe, nici măcar competențe, ci rezultate al învățării. Cum facem asta?
Liviu Maha: Să nu ne raportăm, să nu ne limităm la transmiterea informației, nici la a-l pune pe student să preia anumite mecanisme de gândire sau de a face lucruri într-un anumit fel, ci să ajungem și la etapa următoare. Cum va folosi acele lucruri în activitatea profesională și nu prin dimensiunea vocațională neapărat, ci chiar raportat la modul de gândire, la evaluarea unei probleme, la capacitatea de se integra într-o organizație, într-o echipă, de a face față unor provocări pe care nu le putem anticipa în acest moment. Se tot vorbește de reziliență, se vorbește despre crize, despre șocuri, cum trebuie absolventul nostru să fie în același timp și robust și rezistent, dar să fie și flexibil, să fie capabil să se adapteze la schimbări, să fie și inovativ, pentru că e o concurență și la locul de muncă, nu? E o competiție peste tot și de aceea e important ca studentul să înțeleagă unde îl va ajuta ceea ce află și ceea ce învață să facă sau ceea ce exersează în școală.
Varianta audio a interviului:
