Deși este o lucrare de tip oratoriu, producția propune o punere în scenă complexă, care integrează toate elementele constitutive ale unui spectacol: regie, decoruri, costume și lumini.
Tema centrală a oratoriului lui Rossini este dată de suferința Fecioarei Maria când își vede fiul judecat și crucificat, precum și de sacrificiul lui Iisus Hristos pentru mântuirea oamenilor.
Lucrarea poartă semnătura regizorului Cristi Avram: ”E de fapt o lucrare religioasă care își găsește locul foarte bine în Săptămâna Patimilor. E, cred că, un moment important de reflexie și de întoarcere în sine. Oratoriul face trimitere la patimile lui Iisus și mai ales la suferințele Mariei, mama lui Iisus. Trimiterea este către imaginea iconoclastă, dacă vreți să-i spunem așa, a Fecioarei care veghează la poalele crucii lui Iisus, ne întoarcem de fapt la suferința maternă și ceea ce ne propunem este o translare între religios și laic, pentru că mă interesează de fapt suferințiile mamelor care își pierd copiii”
„Stabat mater”, de Giachino Rossini, va avea loc diseară, la Opera Națională Română din Iași, începând cu ora 18:30.
Lansarea producției va avea loc pe 7 decembrie, de la ora 19:00, iar pe scena Cubului vor urca actori și colaboratori ai Naționalului ieșean: Andreea Boboc, Diana Roman, Livia Iorga, Mălina Lazăr, Dragoș Codrescu, David-Daniel Deca, Aurelian Iordache, Alexandru Lilă, Matei Olteanu. Din echipa de creație a spectacolului mai fac parte Raul Cioabă (decor), Ioana Ungureanu (costume), Claudiu Urse (scenografie sonoră), Alice Veliche (coregrafie), Cristian Niculescu (lighting design), Diana Nechit (dramaturgie).
Matei Vișniec a scris piesa în 1996, în timp ce lucra la Radio France Internationale, la sfârşitul perioadei de conflict interetnic pe fost pǎmânt iugoslav. „Jurnalistul din mine se simţea ca un cîine aruncat într-o fîntînǎ secată: comentam ştiri despre oroare, dar practic nu puteam face nimic pentru a opri oroarea. Aş fi vrut sǎ pot face ceva concret, sǎ merg acolo unde cǎdeau obuzele, sǎ pot devia mǎcar un singur glonte tras spre un civil nevinovat. Jurnalistul din mine, neputincios în faţa realitǎţii, i-a predat însă ştafeta dramaturgului. Mi-am spus cǎ o piesǎ interesantǎ despre barbaria rǎzboaielor interetnice ar putea trezi spiritele, incita la reflecţie, trezi conştiinţe… O piesǎ putea fi deci mai eficientǎ decît ştirile.”
Montarea de la Teatrul Național Iași completează un proiect de amploare, pe care dramaturgul și regizorul îl finalizează cu această producție: o trilogie pe tema războiului. „Demersul a început cu montarea de către Botond Nagy, la Teatrul Municipal din Suceava, a piesele mele Întoarcerea acasă. Al doilea moment a fost spectacolul realizat tot de Boty la Teatrul Naţional din Bucureşti cu alt text în care abordez tema războiului: Cuvîntul progres rostit de mama suna teribil de fals. Acum trilogia este gata şi sperăm ca, într-o bună zi, toate aceste trei spectacole să fie prezentate undeva sub forma unui maraton tematic. Doliul imposibil, războiul povestit de morţi, violul ca strategie militară – iată temele abordate în această serie de trei piese/spectacol cu evidente rezonanţe în actualitatea imediată dat fiind războiul din Ucraina.”
Femeia – câmp de luptă, mărturisește Botond Nagy, „e despre o Europă care a învățat să tacă. Despre un corp de femeie în care s-a scris un război, pe care nu-l mai putem șterge. Nu mă interesează reconstrucția istoriei, ci felul în care ea locuiește prezentul — prezentul nostru încărcat, febril, rușinat, în care imaginile războiului din Bosnia coexistă cu notificările de azi despre încă o femeie ucisă în România. Trăim într-un an 2025 în care femicidul a devenit statistică, iar știrile sunt infuzii zilnice de violență. Războiul nu mai e la periferie: e în case, în apartamente, în scările de bloc. E aici, în respirația noastră.”
Despre cele doup personaje ale piesei, Kate, o psihoterapeută americană venită în Bosnia după război, și Dorra, o femeie bosniacă traumatizată după ce a fost victima violurilor colective comise în timpul conflictului, regizorul declară că „sunt două voci care nu se întâlnesc niciodată cu adevărat, pentru că între ele stau fantomele trecutului, știrile, discursurile politice, rapoartele ONU, spusele experților, șoaptele vinovăției colective. Între ele stă o lume care a privit, a comentat, apoi a trecut mai departe. Le pun pe scenă ca pe două corpuri pierdute într-un teritoriu comun, dar imposibil de împărțit.
Primul lucru pe care l-am simțit când am citit textul a fost postura corpului Dorrei. Un corp închistat, înfricoșat, dar încă viu. M-am apropiat de ea ca de un animal speriat, care trebuie protejat de sunete și de lumină, dar și expus, pentru ca noi să înțelegem cât de adâncă e lumea în care s-a ascuns. Kate este un ghid între lumi, dar uneori își pierde harta — și, poate, asta o face mai umană.”
Următoarele reprezentații sunt programate pe 9, 11 și 17 decembrie. Biletele se pot procura de la Agenția Teatrală (tel. 0232 255999) și de pe teatrulnationaliasi.ro. Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 16 ani. (Comunicat Teatrul Național Iași)
Un interviu, o companie controversată, patru indivizi, un singur loc. Metoda G este o comedie sumbră cu influențe de thriller psihologic, care explorează depersonalizarea societății moderne și ridică întrebări provocatoare despre alienare, etică și limitele umanității într-o eră dominată de tehnologie și control.
Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Cezara Fantu, Dumitru Florescu, Codrin Dănilă și Răzvan Grosu. Iar din echipa de creație: Cătălin Târziu (scenografie), Luminița Voina-Răuț (traducere text), Cristi Bortoș (light design & video), Cristian Racu (sound design), Cezara Fantu, Mara Lucaci (asistenți regie), Petronela Danilovici (asistent costume).
„Metoda G nu este doar o comedie neagră cu accente de thriller psihologic, ci o oglindă necruțătoare a lumii în care trăim. Sub masca umorului, spectacolul ridică întrebări incomode despre moralitate și despre limitele umanității noastre. Dezumanizarea nu mai este doar un concept teoretic – devine o realitate palpabilă, o rutină cotidiană în care oamenii sunt priviți tot mai mult ca simple resurse și tot mai puțin ca ființe cu empatie și demnitate. Spectacolul nostru reflectă această tendință și trage un semnal de alarmă, iar cultura Big Brother nu mai este privită doar ca un concept distopic din romanul 1984 de George Orwell, ci ca pe o umbră care se întinde tot mai amenințător asupra prezentului. Alimentată de tehnologii moderne și de absența unor limite etice clare, această realitate riscă să transforme lumea într-un loc unde intimitatea și libertatea devin simple amintiri”, a afirmat regizorul Radu Ghilaș.
Invităm publicul să se alăture acestei experiențe teatrale unice, care promite să captiveze prin intensitatea emoțională și complexitatea relațiilor interumane. Biletele sunt deja disponibile pe site-ul https://www.ateneuiasi.ro/class/metoda-g/sau la casieria instituției.
