Peste 1.000 de localități sunt în deficit de medici de familie: mortalitatea infantilă în rural este mult mai mare decât cea din mediul urban

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 aprilie 2026, 12:23

Program accelerat pentru reducerea mortalității infantile, prin dotarea a 60 de noi cabinete medicale

• Sunt necesari încă 1.473 de medici pentru acoperirea nevoilor existente: ponderea medicilor de familie din totalul medicilor este mai mică față de majoritatea țărilor UE și sub media UE, de 20%.
• Mortalitatea infantilă rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană: 6,6‰, aproape dublu față de media UE (3,5‰) . Disparitățile sunt majore — 7,9‰ în mediul rural, comparativ cu 5,3‰ în urban.
• În cadrul ediției a IV-a a celui mai mare program național de susținere a medicinei de familie în mediul rural, „Primul pas spre sănătate”, se vor dota 60 de cabinete, investiție de un milion de euro.

București, 22 aprilie 2026 – Accesul echitabil la servicii de sănătate primară continuă să fie o provocare majoră în România: conform celor mai recente date publicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), la 31 decembrie 2025, un număr de 1.055 de localități înregistrau un deficit de medici de familie, fiind necesari încă 1.473 de medici pentru acoperirea nevoilor existente . În 2026, un număr de până la 60 de cabinete de medicină de familie din zone dezavantajate vor fi dotate cu aparatură medicală modernă în cadrul ediției a IV-a a celui mai mare program național de susținere a medicinei de familie în mediul rural, „Primul pas spre sănătate”.

Dintre localitățile care înregistrează deficit de medici:
• 335 nu aveau medic de familie propriu, fiind deservite doar prin puncte de lucru ale medicilor din alte localități;
• 175 de localități nu beneficiau deloc de servicii de medicină de familie;
• restul localităților se confruntă cu un număr insuficient de medici raportat la populație.
Comparativ cu finalul anului 2024, situația rămâne practic neschimbată, indicând o stagnare îngrijorătoare a sistemului:
• 1.057 localități cu deficit;
• 1.502 posturi necesare;
• 328 localități fără cabinet propriu, dar cu puncte de lucru;
• 181 localități complet neacoperite.

„Distribuția medicilor de familie evidențiază o inechitate clară între mediul urban și cel rural, ceea ce accentuează nevoia de consolidare a asistenței medicale primare în comunitățile rurale. Există însă exemple de județe care reușesc să atragă medici prin implicarea directă a autorităților locale și printr-un dialog constant cu aceștia. Vedem medici care merg activ în consiliile județene, semnalând nevoile reale din comunități și contribuind la conturarea soluțiilor. Experiența ne arată că sprijinul financiar, de unul singur, nu este suficient, este nevoie de educație, infrastructură și, mai ales, de implicarea reală a autorităților locale. Fără acest sprijin, va fi dificil să atragem tineri medici în mediul rural. Modele din Maramureș, Sibiu, Harghita sau Dolj ar putea fi preluate și adaptate și în alte județe. ”, a precizat Larisa Mezinu-Bălan, Vicepreşedinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

„Este nevoie să construim un veritabil masterplan guvernamental pentru a atenua deficitul de personal și pentru a favoriza un medic de familie tânăr să aleagă să își desfășoare profesia în mediul rural. Populația din mediul rural are dreptul la serviciile unui cabinet de medicină de familie, astfel încât domiciliul să nu fie un criteriu de discriminare.

Este nevoie de investiții în infrastructură, de gândirea unor strategii care să cuprindă soluții pentru familia medicului, stimulente financiare, dar și deduceri fiscale suplimentare. Sănătatea trebuie să rămână un drept fundamental și pentru cetățenii care locuiesc în mediul rural”, a subliniat Conf. Univ. Dr. Gindrovel Dumitra, Vicepreședinte, Societatea Națională de Medicina Familiei.

În paralel, datele privind utilizarea serviciilor medicale arată o presiune crescută asupra sistemului spitalicesc, cauzată inclusiv de accesul limitat la medicina primară. În anul 2025, din totalul de 3.652.042 de cazuri de pacienți externați după spitalizare continuă :
• doar 1.071.831 (sub o treime) s-au prezentat la spital cu trimitere de la medicul de familie;
• în timp ce 2.086.541 de cazuri au ajuns direct prin serviciile de urgență.

Aceste date evidențiază rolul esențial al medicului de familie în prevenție, diagnostic precoce și orientarea corectă a pacienților în sistemul de sănătate. Lipsa accesului la servicii de medicină primară contribuie la utilizarea excesivă a serviciilor de urgență și la supraîncărcarea spitalelor.

„Accesul la medicul de familie nu ar trebui să fie un privilegiu, ci un drept garantat pentru fiecare persoană, indiferent de locul în care trăiește. Datele arată clar că este nevoie de intervenții urgente și coordonate pentru a reduce aceste inechități. În acest sens, este esențial să consolidăm medicina de familie, să sprijinim medicii care aleg să profeseze în comunitățile rurale și să dezvoltăm politici publice sustenabile care să asigure servicii medicale de bază pentru copii și persoane dezavantajate”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

În acest context, este esențială dezvoltarea unor politici publice care să:
• stimuleze distribuția echitabilă a medicilor în mediul rural și în zonele defavorizate;
• susțină infrastructura cabinetelor de medicină de familie;
• încurajeze integrarea serviciilor comunitare și a soluțiilor digitale în sănătate.

Accesul la servicii de sănătate primară reprezintă fundamentul unui sistem de sănătate eficient și echitabil.

„Cu adăugarea acestor 60 de noi cabinete, vom ajunge la un total de 220 de cabinete dotate. Prin programul Primul pas spre sănătate, aducem servicii medicale esențiale pentru mamă și copil mai aproape de comunitățile rurale. Asigurarea accesului la serviciile de sănătate primară contribuie la reducerea decalajelor sociale și susține obiectivul de reducere a ratei mortalității infantile, prin îngrijire de calitate, prevenție și sprijin încă din primele etape ale vieții”, a precizat Amalia Fodor, Director Executiv Fundația OMV Petrom.

Ponderea medicilor de familie din totalul medicilor este mai mică față de majoritatea țărilor UE.

În 2023, medicii de familie reprezentau 18% din totalul medicilor, sub nivelul majorității țărilor UE și sub media UE de 20%. Aceasta reflectă două presiuni: interesul scăzut pentru medicina de familie în rândul absolvenților de medicină și rata ridicată de pensionare în rândul medicilor de familie actuali. Această tendință este probabil să continue, deoarece doi din cinci medici de familie au peste 60 de ani .

Medicii de familie lucrează în mare parte în cabinete individuale private, aflate în contract cu casele județene de asigurări de sănătate. Rolul lor de filtrare a accesului la servicii și de gestionare a bolilor cronice rămâne slab: pentru majoritatea afecțiunilor, pacienții consultă medicii de familie în principal pentru a obține trimiteri către specialiști, deoarece aria clinică de practică a acestora este limitată. Pentru anumite afecțiuni, pacienții pot accesa direct medicii specialiști fără a trece mai întâi pe la medicul de familie.

România continuă astfel să se bazeze în mare măsură pe serviciile de specialitate și pe cele spitalicești. În ciuda reformelor propuse în mod repetat pentru întărirea asistenței primare, sistemul a rămas centrat pe spitale, cu un număr mare de paturi și un nivel ridicat de activitate.

Cheltuielile ridicate pentru îngrijirea spitalicească reflectă progresele limitate în consolidarea asistenței primare și a prevenției.

Îngrijirea spitalicească consumă o proporție mare și în creștere din cheltuielile pentru sănătate din România, ajungând la 41% în 2023, al doilea cel mai ridicat nivel din UE. În schimb, ponderea alocată îngrijirii ambulatorii (20%) a fost a doua cea mai scăzută din UE, reflectând un sistem care se bazează pe servicii spitalicești solicitante din punct de vedere al resurselor. Eforturile de consolidare a asistenței primare au avut progrese limitate, iar o parte semnificativă a resurselor continuă să fie direcționată către spitale.

Despre program

În cadrul strategiei de reducere a mortalității infantile, prin programul „Primul pas spre sănătate”, până la finalul anului 2026 vor fi dotate aproximativ 220 de cabinete de medicină de familie cu echipamente medicale utile în primul rând pentru monitorizarea sarcinilor, îngrijirea mamei si copilului, dar și pentru întreaga comunitate. Prin asigurarea de consultații la nivel local, se urmărește îmbunătățirea calității serviciilor medicale din zonele rurale și, implicit, scăderea presiunii pentru spitalele județene sau camerele de gardă din marile orașe și reducerea distanței și a costurilor pentru consultații pre- și postnatale. Programul este implementat de Salvați Copiii, iar finanțarea Fundației OMV Petrom se ridică la 3,5 milioane de euro în cele trei ediții de până acum (2023-2026).

În 2026, echipamente precum ecograf, electrocardiograf, defibrilator automat, holter tensiune arterială, pulsoximetru, doppler vascular și fetal, geantă medicală de prim ajutor, trusă completă de mică chirurgie, instrumentar medical pot ajunge prin concurs deschis în alte 60 de cabinete de medicină de familie din mediul rural. Cabinetele interesate se pot înscrie în concurs în perioada 15 aprilie – 15 mai 2026. Mai multe detalii despre criteriile de selecție a cabinetelor sunt aici.

Impactul real al programului este măsurabil și se vede în măsurile de prevenție și în servicii concrete care ajung în comunitățile rurale. Principalele concluzii ale studiului de impact ediția 2.0. Programul „Primul pas spre sănătate” a contribuit la îmbunătățirea semnificativă a monitorizării medicale, 84% dintre gravide beneficiind de controale lunare în perioada esențială a sarcinii, iar 77% de monitorizare mai frecventă în ultimele luni. De asemenea, 80% dintre copii au beneficiat de consultații regulate pentru urmărirea creșterii și dezvoltării, ceea ce indică o orientare puternică spre prevenție. Investiția în dotarea cabinetelor a dus la creșterea disponibilității serviciilor medicale, confirmată de 77% dintre medicii de familie, și la intensificarea consultațiilor preventive, semnalată de 73% dintre aceștia. În același timp, peste 90% dintre mame au primit servicii de consiliere și educație pentru sănătate, esențiale pentru îngrijirea copilului și prevenirea riscurilor. Nu în ultimul rând, 93% dintre medici consideră că programul contribuie direct la reducerea mortalității infantile, confirmând relevanța intervenției la nivel național.

Date statistice:

• Mortalitatea infantilă rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană: 6,6‰, dublu față de media UE (3,3‰). Disparitățile sunt majore — 7,9‰ în mediul rural, comparativ cu 5,3‰ în urban.
• Aproximativ 10% dintre nașterile din România provin de la mame adolescente. În 2024 au fost înregistrate 601 nașteri la fete sub 15 ani și 13.018 la fete între 15 și 19 ani (INS).
• 32,4% dintre copii trăiau în 2025 în risc de sărăcie sau excluziune socială — semnificativ peste media Uniunii Europene.
• Accesul la servicii medicale este inegal: 1.055 de localități se confruntă cu deficit de medici de familie, iar 175 nu au niciun punct de lucru medical . Deși aproape jumătate din populație locuiește în mediul rural, mai puțin de o treime dintre medicii de familie profesează la sat, unde un medic deservește de peste două ori mai mulți pacienți decât în mediul urban.
• Pentru 2024 – persistă procentul ridicat al nașterilor fără control prenatal (19,27% în total nașteri, 26,95% în cazul mamelor adolescente – 15 – 19 ani și 37,2% în cazul mamelor sub 15 ani) .
Despre Organizaţia Salvaţi Copiii:

De 36 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizație independentă din lume care promovează drepturile copilului și care cuprinde 30 de membri și desfășoară în prezent programe în peste 100 de țări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obține progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și de durată în viața acestora. Peste 4.522.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.
Despre Fundația OMV Petrom:
Lansată în anul 2022, Fundația OMV Petrom construiește programe și susține investiții pe termen lung în România pentru comunități dezavantajate, în trei domenii cheie: educație timpurie, sănătate timpurie și biodiversitate.
www.fundatiaomvpetrom.ro

Contact Media:
Silvia Burcea | Coordonator Program Sănătatea Mamei și a Copilului | Salvați Copiii România

Pe fondul creșterii alarmante a mortalității infantile, Salvați Copiii dotează cu aparatură medicală vitală Secția de ATI a Spitalului Universitar de Urgență din București

Publicat de Gabriela Rotaru, 24 februarie 2026, 12:37

București, 24 februarie 2026: Într-un context îngrijorător, în care rata mortalității infantile în România a marcat din nou o creștere, cu inegalități mari între județe, ceea ce arată că nașterea în România rămâne discriminatorie, Secția de ATI neonatală a Spitalului Universitar de Urgență din București este dotată cu aparatură medicală vitală salvării nou-născuților care vin pe lume cu patologii medicale complexe, în valoare de 111.120 euro, care se adaugă unui efort constant de a dota maternitatea, cu o valoare totală de aproape 540.000 euro. Secția dispune de 20 de locuri de Terapie Intensivă Neonatală și Prematuri a căror rată de ocupare depășește permanent 90% și de multe ori se blochează cu pacienți extrem de prematuri a căror durată de spitalizare poate ajunge la trei luni, fiind necesară restricționarea internării de pacienți noi. Totodată, organizația anunță cel de-al 16-lea an al programului de combatere a mortalității infantile, printr-o campanie integrată de dotare a maternităților, secțiilor de terapie intensivă neonatală și de pediatrie, precum și prin intensificarea acțiunilor de intervenție în comunitățile vulnerabile.

La maternitatea Spitalului Universitar de Urgență din București, în 2025 au avut loc 1.615 nașteri. Rata prematurității a fost de 14%, față de media națională, care este de 9%, iar 13% dintre nou-născuți au necesitat intervenție în terapie intensivă, atât prematuri, cât și născuți la termen, dar cu anumite patologii.

Despre echipamente:
• Sistemul de monitorizare invazivă a tensiunii arteriale la prematurii foarte mici permite monitorizarea continuă și intervenția promptă pentru stabilizare și tratament adecvat. În neonatologie, uneori diferența dintre stabilitate și decompensare nu se măsoară în ore. Se măsoară în minute. Uneori în secunde. Pentru prematurii foarte mici, în special cei sub 1.000 g, tensiunea arterială este un indicator al perfuziei cerebrale, renale, intestinale. Hipotensiunea, variațiile bruște, răspunsul la tratament pot fi evaluate imediat. În cazul prematurului extrem, acest lucru poate preveni complicații severe precum hemoragia intraventriculară, ischemia intestinală și afectarea renală.
• De asemenea, Secția de Neonatologie integrează video-laringoscopul în managementul căilor aeriene la nou-născuți, în special la prematurii foarte mici și la pacienții cu malformații ale căilor aeriene superioare. Această tehnologie permite vizualizarea clară și mărită a glotei pe un monitor, crescând șansele de intubație reușită din prima tentativă și reducând riscul de complicații precum hipoxia, bradicardia sau traumatismele laringiene. Prin utilizarea video laringoscopiei, intervențiile devin mai rapide, mai precise și mai sigure. În același timp, echipa medicală beneficiază de un instrument modern de formare și standardizare a procedurilor.
• Sonda ecografică donată permite accesul vascular central, o procedură medicală în premieră în maternitate.
„Mortalitatea infantilă raportată în anul 2024 e superioară anilor precedenți și dublă față de media UE. Altfel spus: prea mulți copii mor în România! Pentru nou-născuții prematur sau bolnavi, șansa lor de supraviețuire depinde de aportul de tehnologie inteligentă în maternități, adică de echipamente medicale moderne care să descifreze ceea ce pacientul nu poate să spună, să se adapteze nevoilor individuale, să fie deci blânde și eficiente”, a explicat dr. Adriana Dan.

Date despre spital:

Secția de neonatologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București este responsabilă de îngrijirea nou-născuților, inclusiv a celor prematuri sau cu diverse afecțiuni care necesită intervenții medicale complexe. În acest context, este necesară dotarea secției cu echipamente medicale moderne, esențiale pentru a asigura tratamente optime și pentru a reduce riscul de complicații. În maternitatea SUUB sunt îngrijiți nou-născuți care provin din sarcini cu risc, datorită specificului spitalului – centru medical universitar, multidisciplinar, unde atât mama cât și nou-născutul pot beneficia de îngrijiri medicale complementare. Aici se internează gravide cu boli asociate sarcinii, cu complicații, care pot fi rezolvate în paralel cu sarcina, de către specialiștii din alte secții.

Harta mortalității infantile în 2024

Rata mortalității infantile a crescut în 2024 (date definitive INS) de la 5,6 (pentru anul 2023) la 6,6 la mia de copii născuți vii, marcând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani (din 2016, rata mortalității infantile a scăzut de la 6,8 la 5,6 la mie, în 2023). Astfel, la nivel național, județul Mureș a avut, în 2024, o rată a mortalității la copiii cu vârsta sub un an de 13 la mie, de aproape patru ori mai mare decât rata mortalității infantile înregistrate în București. Situația este îngrijorătoare și în județele Ialomița și Suceava, unde rata mortalității infantile depășeste 10 la mia de copii născuți vii. Harta națională a mortalității infantile ne arată că viața nou-născuților prematur sau cu patologii medicale complexe depinde de gradul de dotare al maternității cu aparatură medicală performantă, de distanța până la maternitate și de accesul gravidelor și mamelor la servicii medicale.

Județele cu cea mai mică rată a deceselor la copiii sub un an
• Municipiul București – 3.30 la mia de copii născuți vii;
• Olt – 3.40
• Ilfov – 4.00
• Tulcea – 4.20
• Teleorman – 4.60
La polul opus, județele cu cea mai mare rată a mortalității infantile
• Mureș – 13.00
• Ialomița – 12.70
• Suceava – 10.70
• Satu Mare – 9.90
• Botoșani – 9.80.
„Programul de combatere a mortalității infantile demarat de Salvați Copiii România acum 16 ani a devenit un mecanism esențial de sprijin pentru maternități, secții de terapie intensivă neonatală și secții de pediatrie din întreaga țară. În urma priorităților definite de medici, echipa Salvați Copiii mobilizează resurse, pentru a identifica cele mai rapide modalități de a dota unitățile medicale care au nevoie urgentă, vitală de aparatură medicală”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Organizația Salvați Copiii.

Pentru că viața unor copii care se luptă să trăiască depinde de investiția pe care o facem în maternități, Salvați Copiii România lansează un apel pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către o cauză vitală: dotarea cu echipamente medicale a maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi din România.

Cauzele de deces la copiii sub un an:
Cele mai frecvente cauze de deces în rândul copiilor sub un an sunt afecțiunile din perioada perinatală (2,38‰ în 2024) și malformațiile congenitale și anomaliile cromozomiale (1,38‰), acestea reprezentând împreună peste 60% din totalul mortalității infantile în 2024. Infecțiile respiratorii (1,48‰) rămân a treia cauză de deces.

Context

• Mortalitatea infantilă rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană: 6,6‰, dublu față de media UE (3,3‰). Disparitățile sunt majore — 7,9‰ în mediul rural, comparativ cu 5,3‰ în urban.

• Aproximativ 10% dintre nașterile din România provin de la mame adolescente. În 2024 au fost înregistrate 601 nașteri la fete sub 15 ani și 13.018 la fete între 15 și 19 ani (INS).

• Accesul la servicii medicale este inegal: 1.050 de localități se confruntă cu deficit de medici de familie, iar 176 nu au niciun punct de lucru medical. Deși aproape jumătate din populație locuiește în mediul rural, mai puțin de o treime dintre medicii de familie profesează la sat, unde un medic deservește de peste două ori mai mulți pacienți decât în mediul urban.

Intervenția Salvați Copiii România

Din anul 2010 până în prezent, Organizația Salvați Copiii s-a implicat activ în dotarea cu echipamente medicale performante și modernizarea pentru 296 de unități medicale (secții de neonatologie, terapie intensivă neonatală, pediatrie, Obstetrică-Ginecologie si cabinete de medicină de familie) din toate județele țării, cu peste 4.100 de echipamente vitale, investind peste 21 de milioane de euro.

Într-un interval de timp record de doar 9 luni și cu eforturi conjugate, Organizația Salvați Copiii România, alături de susținători, a finalizat în 2025 lucrările ample de reabilitare pentru trei secții vitale ale Maternității Polizu: Secția de Terapie Intensivă, Blocul Operator și Secția Obstetrică-Ginecologie 4. Cele mai complexe intervenții au avut loc pe o suprafață de aproximativ 700 de metri pătrați, în Blocul Operator, Secția ATI și spațiile adiacente, zone care nu mai fuseseră renovate complet de peste 40 de ani. În cadrul investiției totale de 3.600.000 de euro, a fost achiziționat și un generator electric capabil să susțină întreaga activitate a spitalului în caz de avarie, precum și aparatură medicală de ultimă generație.

Programul Sănătatea mamei și a copilului oferă servicii integrate care reduc barierele în accesul la îngrijire și contribuie la prevenirea problemelor de sănătate încă din primele etape ale vieții. De asemenea, Salvati Copiii susține sistemul medical prin intervenții în infrastructură, dotare cu echipamente performante, pregătirea continuă a medicilor, urmărirea nou-născutului după externare.

Prin programul de dotare intervenim în toate județele țării, iar intervențiile integrate se desfășoară în 20 de județe:

• Intervenții în peste 400 de comunități defavorizate;
• 459.500 de mame, gravide și copii sub 5 ani sprijiniți prin informare medicală și servicii esențiale;
• O echipă de 100 de specialiști implicați în teren.

Cum intervenim
• Dotarea cu echipamente performante – Aparatură modernă pentru diagnostic, monitorizare și tratament, cu impact direct asupra calității îngrijirii.
• Renovarea și modernizarea unităților medicale – Reabilitarea spațiilor conform standardelor actuale de siguranță și control al infecțiilor.
• Suținerea programului de monitorizare postexternare a nou-născutului cu risc – Program susținut în 5 centre universitare.
• Programul de susținere emoțională a mamelor în maternități – menit să ofere sprijin emoțional mămicilor și gravidelor prin sesiuni individuale și de grup, adaptate nevoilor acestora.
• Formarea continuă a cadrelor medicale – Cursuri și traininguri susținute de specialiști pentru creșterea competențelor profesionale.
• Echipe integrate de specialiști — asistenți medicali, moașe și asistenți sociali — identifică situațiile de vulnerabilitate și sprijină familiile în accesarea serviciilor medicale și sociale.
• Asigurăm accesul la nutriție și produse de igienă esențiale pentru sănătatea mamei și dezvoltarea copilului.
• Organizăm sesiuni de consiliere și informare pentru mame, părinți și adolescenți, crescând nivelul de educație pentru sănătate și încurajând comportamentele preventive.
• Derulăm caravane medicale pentru gravide și copii, reducând barierele geografice și sociale în accesul la consultații.
• Sprijinim medicii de familie din mediul rural cu echipamente medicale necesare furnizării serviciilor la nivel local.
• Implementăm programul Cutia Bebelușului, inspirat de modelul finlandez, pentru a oferi nou-născuților un start sigur în viață.
• Facilităm accesul digital la informații medicale prin INFOMama — prima aplicație mobilă din România dedicată femeilor însărcinate — care oferă informații validate și conectează viitoarele mame la servicii de sănătate și suport social.
• Organizăm programe de formare pentru medicii din mediul rural, cu accent pe prevenție și îmbunătățirea îngrijirii gravidelor și familiilor cu copii mici.
• Susținem politici publice mai bune pentru sănătatea mamei și a copilului prin cercetări, conferințe și dialog constant cu autoritățile locale și centrale.

Contact Salvați Copiii România: Ștefania Mircea, Coordonator program, stefania.mircea@salvaticopiii.ro

Salvaţi Copiii atrage atenţia asupra necesităţii de aparatură în maternităţi, în contextul creşterii mortalităţii infantile

Publicat de Gabriela Rotaru, 6 februarie 2026, 06:32 / actualizat: 6 februarie 2026, 8:25

Conform unui comunicat al Salvaţi Copiii România transmis joi, rata mortalităţii infantile a crescut în 2024, conform datelor definitive ale Institutului Naţional de Statistică, de la 5,6 la mia de copii născuţi vii în 2023 la 6,6 în 2024, marcând cel mai înalt nivel din ultimii zece ani. (Din 2016, rata mortalităţii infantile a scăzut de la 6,8 la 5,6 la mie, în 2023). Astfel, la nivel naţional, judeţul Mureş a înregistrat, în 2024, o rată a mortalităţii la copiii sub un an de 13 la mie, aproape de patru ori mai mare decât rata mortalităţii infantile înregistrate în Bucureşti.

Situaţia este ‘îngrijorătoare’ şi în judeţele Ialomiţa şi Suceava, unde rata mortalităţii infantile depăşeşte zece la mia de copii născuţi vii. Harta naţională a mortalităţii infantile arată că viaţa nou-născuţilor prematuri sau cu patologii medicale complexe depinde de gradul de dotare a maternităţii cu aparatură medicală performantă, de distanţa până la maternitate şi de accesul gravidelor şi mamelor la servicii medicale. Salvaţi Copiii România marchează cel de-al 16-lea an al programului de combatere a mortalităţii infantile, sub îndemnul ‘Câştigă timp pentru nou-născuţii prematur’, prin redirecţionarea a 3,5% din impozitul pe venit.

România continuă astfel să înregistreze una dintre cele mai mari rate ale mortalităţii infantile din Uniunea Europeană, cu 6,6 decese la 1.000 de naşteri vii, comparativ cu media UE de 3,3 decese la 1.000 de naşteri vii. O problemă suplimentară o reprezintă cauzele mortalităţii: dintre cele 952 de decese, 220 au fost cauzate de boli ale aparatului respirator, 208 de anomalii cromozomiale şi malformaţii congenitale, iar alte 33 de decese de boli infecţioase şi parazitare – cauze care ar putea fi, în multe cazuri, prevenite dacă accesul la servicii medicale pentru gravide şi nou-născuţi ar fi prompt.

În ceea ce priveşte harta mortalităţii infantile în 2024, judeţele cu cea mai mică rată a deceselor la copiii sub un an sunt: Municipiul Bucureşti – 3,30 la mia de copii născuţi vii; Olt – 3,40; Ilfov – 4; Tulcea – 4,20 şi Teleorman – 4,60.

La polul opus, judeţele cu cea mai mare rată a mortalităţii infantile sunt: Mureş – 13; Ialomiţa – 12,70; Suceava – 10,70; Satu Mare – 9,90 şi Botoşani – 9,80.

Salvaţi Copiii România a primit, prin intermediul mecanismului pus la dispoziţia maternităţilor şi spitalelor de pediatrie, solicitări de sprijin de la 35 de unităţi medicale, care au nevoie urgentă de aparatură medicală performantă în 2026, precum şi de lucrări de modernizare şi renovare. Medicii solicită dotarea unităţilor medicale cu mese de resuscitare şi reanimare, incubatoare, pulsoximetre, lămpi fototerapie şi ventilatoare de suport respirator. Costurile totale se ridică la peste 3.000.000 de euro.

Din 2010 până în prezent, Salvaţi Copiii s-a implicat în susţinerea sănătăţii copiilor şi a mamelor prin proiecte de renovare, modernizare şi dotare cu echipamente performante a unităţilor medicale. Au fost dotate 135 de unităţi medicale, secţii de neonatologie, terapie intensivă neonatală, pediatrie şi obstetrică-ginecologie din toate judeţele ţării, investindu-se peste 18 milioane de euro. (FOTO Salvaţi Copiii România)