Ilie Bolojan: România poate trece peste perioada dificilă dacă vor fi luate măsurile de echilibrare financiară a statului

Publicat de Gabriela Rotaru, 18 august 2025, 05:48

El a explicat într-un interviu acordat publicaţiei „Bloomberg” că cel mai greu ne va fi până la jumătatea anului viitor, după care va veni şi relansarea economică.

Ilie Bolojan: Cred că e singura soluţie, pe de-o parte, să trecem peste acest an şi jumătatea anului viitor, care este perioada dificilă, şi după aceea să putem crea condiţii pentru relansarea economică. Pentru că, practic, partea de corecţii se va finaliza foarte probabil spre sfârşitul acestui an şi începutul anului viitor, urmând ca după aceea… noi ce trebuie să facem? Să menţinem deciziile care înseamnă decizii sănătoase, să nu intrăm din nou într-o zonă de populism, pe care am mai aplicat-o anii trecuţi, să ne controlăm cheltuielile, să ne încasăm veniturile, să stabilim reguli corecte.

Al doilea pachet fiscal pentru reducerea deficitului bugetar ar trebui adoptat până la finalul lunii, tot prin asumarea răspunderii Guvernului – potrivit premierului Ilie Bolojan. Acesta prevede diminuarea cheltuielilor statului, inclusiv cu reduceri de personal în administraţia centrală şi locală, dar ar urma să apară şi noi taxe. Autorităţile vor să majoreze contribuţia la sănătate pentru cei cu venituri din activităţi independente, iar proprietarii cu venituri din chirii pe termen scurt vor fi obligaţi să utilizeze aparate de marcat şi să emită bon fiscal, potrivit unui proiect pus în dezbatere publică.

Documentul prevede creşterea bazei de calcul a CASS la 90 de salarii minime brute pe ţară pentru românii care obţin venituri din activităţi independente. În prezent, baza de calcul este de 60 de salarii minime. Măsura ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2026. Tot de atunci ar trebui să fie introdusă o cotă forfetară de cheltuieli de 30% asupra venitului brut anual încasat din chirii, iar proprietarii care închiriază pe termen scurt vor fi obligaţi să utilizeze aparate de marcat şi să emită bon fiscal, pentru a putea fi impozitaţi.

O altă măsură propusă este majorarea cotelor de impozit pentru câştigurile la bursă, adică a veniturilor obţinute din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate. Astfel, cotele de impozitare de 1% şi respectiv de 3% cresc la 2% şi la 4%. Aceste prevederi se adaugă celor privind taxarea multinaţionalelor exact în zona în care îşi exportă profiturile.

Mai este vorba şi de introducerea unei taxe fixe de 25 de lei pentru fiecare colet de sub 150 de euro care vine din afara Uniunii Europene, precum China sau Turcia. Finanţele se aşteaptă să obţină numai din această taxă în jur de 1,3 miliarde de lei. (Rador/ FOTO gov.ro)

INS: Deficitul comercial a crescut cu 24,5%, în primele patru luni

Publicat de Andreea Drilea, 10 iunie 2025, 09:54

În primele patru luni ale anului, exporturile FOB au însumat 31,457 miliarde euro,, în creştere cu 0,5% faţă de perioada similară din 2024, iar importurile CIF au fost de 43,063 miliarde euro, în urcare cu 6%.

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (46,5% la export şi 35,2% la import) şi alte produse manufacturate (27,7% la export şi 27,9% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2025 a fost de 22,346 miliarde euro la expedieri şi de
30,922 miliarde euro la introduceri, reprezentând 71% din total exporturi şi 71,8% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în aceeaşi perioadă a fost de 9,111 miliarde euro la exporturi şi de 12,140 miliarde euro la importuri, reprezentând 29% din total exporturi şi 28,2% din total importuri.

În luna aprilie 2025, exporturile FOB au însumat 7,867 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 11,008 miliarde euro, rezultând un deficit de 3,141 miliarde euro. Faţă de luna aprilie 2024, exporturile din luna aprilie 2025 au scăzut cu 5,2%, iar importurile au crescut cu 0,4%.

INS menţionează că soldul balanţei comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB şi a importului CIF, ca diferenţă între
acestea. Soldul negativ al balanţei comerciale se numeşte deficit, iar cel pozitiv se numeşte excedent.

Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.

Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: Marea problemă a economiei româneşti rămâne deficitul bugetar al ţării

Publicat de letitia, 20 mai 2025, 18:31

Într-o conferinţă de presă susţinută marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a tras atenţia că noua estimare a fost făcută cu date adunate înainte de 1 mai, iar analiza nu cuprinde ce s-a întâmplat în perioada alegerilor prezidenţiale, astfel că prognoza se poate modifica. Guvernatorul BNR a spus însă că marea problemă a economiei româneşti rămâne deficitul bugetar al ţării.

Mugur Isărescu: Inflaţia, în momentul în care este sub 5%, este o problemă, dar nu una fundamentală. Problemă majoră este deficitul public. Cum îl corectăm, cât de repede îl corectăm, câtă credibilitate avem, vom conlucra cu noul guvern şi vom găsi soluţiile optime, să ducem treptat inflaţia în jos, bazată pe o reducere sustenabilă, treptată a deficitului public, fără să avem recesiune economică.

România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 8,6% din produsul intern brut. Pe de altă parte, guvernatorul BNR a mai precizat că în această lună a existat o presiune puternică pe piaţa valutară cu unele dintre cele mai mari ieşiri de capital din ţară. În aceste condiţii, a mai afirmat el, Banca Naţională a intervenit cu sume foarte mari, însă cursul de schimb valutar de sub 5 lei pentru un euro a fost imposibil de apărat. (RADOR/FOTO imagine ilustrativă Radio Iași)