România continuă să aibă cele mai mari deficite fiscal şi de cont curent din Uniunea Europeană

Publicat de Gabriela Rotaru, 6 iulie 2026, 19:33

În raportul asupra stabilităţii financiare publicat astăzi, BNR face o amplă radiografie asupra economiei naţionale, iar concluziile nu sunt foarte optimiste.

În raportul publicat astăzi, BNR identifică patru riscuri semnificative la adresa stabilităţii financiare a României. Două sunt menţinute la nivel sever, dezechilibrele macroeconomice interne, în special deficitele bugetar şi de cont curent foarte mari, şi, respectiv, tensiunile geopolitice. Alte două, evaluate la nivel moderat, dar în creştere, sunt riscul de nerambursare a creditelor, în special pe seama deteriorării situaţiei financiare a companiilor şi cel legat de provocările generate de securitatea cibernetică şi inovaţia financiară. Pe lângă aceste riscuri, BNR identifică şi patru vulnerabilităţi structurale ale economiei româneşti, capitalizarea redusă şi disciplina slabă la plată a companiilor, cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, declinul demografic şi lipsa forţei de muncă bine pregătite, precum şi riscurile tot mai mari generate de schimbările climatice şi tranziţia energetică. BNR atrage atenţia că România are în continuare cele mai mari deficite din Uniunea Europeană şi spune că reducerea acestora este esenţială pentru păstrarea încrederii investitorilor şi pentru evitarea unor costuri mai mari de finanţare. BNR subliniază şi că menţinerea unui cadru fiscal credibil şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene, în special prin PNRR, sunt esenţiale pentru reducerea vulnerabilităţilor economiei şi avertizează că aproximativ jumătate din fondurile disponibile prin mecanismul de redresare şi rezilienţă nu au fost încă absorbite. (Rador/ FOTO bnr.ro)

BNR cere clarificări de la Consiliul Concurenţei privind amenzile aplicate mai multor bănci comerciale din România

Publicat de Gabriela Rotaru, 8 iunie 2026, 18:49

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, spune că piaţa interbancară funcţionează pe baza unor cotaţii vizibile tuturor participanţilor:

Dan Suciu: Este important să vedem din partea Consiliului Concurenţei o clarificare, pentru opinia publică mai ales, despre ce practici anticoncurenţiale este vorba, ce s-a încălcat din acest regulament pe care Consiliul spune că nu-l vizează, dar în acelaşi timp îl amendează.

Invitat în rubrica „Apel Matinal”, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a reafirmat că a existat o coordonare a băncilor în stabilirea indicelui ROBOR, încălcând normele naţionale şi europene de concurenţă, explicând cum a funcţionat acest mecanism şi cum a influenţat dobânzile la credite.

Mai multe bănci comerciale vizate de investigaţia Consiliului Concurenţei au respins concluziile anchetei şi au anunţat că vor contesta în instanţă amenzile-record pe care le-au primit. Instituţiile bancare spun că au respectat întocmai reglementările din domeniu, iar decizia luată afectează credibilitatea întregului sistem bancar, într-o perioadă de criză.

Cea mai mare amendă, de aproximativ 875 de milioane de lei, a fost aplicată Băncii Transilvania, urmată de BCR, cu aproape 580 de milioane lei. Alte instituţii bancare amendate cu sute de milioane de lei sunt Raiffeisen, UniCredit, BRD, ING Bank şi CEC.

ROBOR este rata dobânzii la care băncile din ţara noastră se împrumută între ele în lei, pe perioade scurte – de obicei, pe 3, 6 sau 12 luni. ROBOR este folosit în calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice şi fizice care au luat credite împrumuturi de la bănci înainte de 2019 şi nu au făcut cerere să treacă la IRCC. (Rador/ FOTO romania-actualitati.ro)

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat raportul trimestrial asupra inflaţiei

Publicat de Gabriela Rotaru, 12 august 2025, 13:37

Potrivit acestuia, BNR şi-a modificat în urcare prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, la 8,8% de la 4,6 procente anterior.

După publicarea datelor statistice de astăzi, pentru luna iulie, care arată o inflaţie anuală de 7,84%, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că această prognoză va depăşi probabil 9%. El a prezentat influenţa calculată asupra inflaţiei din direcţia deplafonării preţurilor energiei, a majorării TVA şi a creşterii accizelor.

Mugur Isărescu: Două puncte procentuale din liberalizarea pieţei energiei electrice la 1 iulie, uitându-ne pe indicele care apărut astăzi, ceva mai mult, vreo 2,2 puncte procentuale. Al doilea şoc, majorarea TVA-ului, pe calcule noastre, asupra inflaţiei, 1,6 puncte procentuale şi majorarea de accize, 0,4 puncte procentuale.

Conform guvernatorului BNR, vârful inflaţiei anuale va fi în septembrie şi se va situa în jurul a 9,6 – 9,7%, dar spre finalul anului viitor ar urma să coboare sub 3,5%, prognoza pentru sfârşitul 2026 fiind de 3%. Mugur Isărescu a mai subliniat că pentru a se evita o recesiune în acest an, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală, este esenţială accelerarea absorpţiei fondurilor europene. (rador/ FOTO romania-actualitati.ro)

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna iulie la 7,84%, potrivit celor mai recente date publicate de INS

Publicat de Gabriela Rotaru, 12 august 2025, 13:29

Cele mai mari creşteri au fost la energie electrică – 63%, fructe proaspete – 39%, urmate de legume şi conserve de legume – cu aproape 16% şi cafea – cu 14%.

La capitolul servicii, cele mai mari salturi de preţ de la an la an au fost în cazul biletelor de tren – 16,9%, igienă şi cosmetică – 14%, urmate de servicii poştale, apă, canal şi salubritate, reparaţii auto şi îngrijire medicală – cu 10-12%.

În schimb, zahărul s-a ieftinit cu 3%.

Potrivit prognozei actualizate a Băncii Naţionale, rata anuală a inflaţiei va înregistra un avans amplu la toamnă sub impactul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi accizelor. (Rador/ FOTO pixabay.com)

Deficitul comercial al României a fost în primele zece luni ale anului mai mare cu 5,5 miliarde de euro decât în perioada similară din 2023

Publicat de Gabriela Rotaru, 14 decembrie 2024, 10:44

Mai mult de jumătate din acest deficit este consecinţa importurilor tot mai mari de bunuri.

Tot din cifrele BNR rezultă că datoria externă totală a crescut cu peste 18 miliarde de euro şi a depăşit valoarea de 186,3 miliarde. Analistul financiar Dragoş Cabat spune că, alături de decetul bugetar foarte ridicat, acestea sunt principale probleme ale economiei româneşti, care trebuie rezolvate în acelaşi timp, ceea ce este foarte dificil.

Dragoş Cabat: Pentru a exporta mai mult şi a importa mai puţin, probabil că una dintre soluţii ar fi o depreciere destul de dură a monedei naţionale, dar aceasta nu ar rezolva problema decât de faţadă şi decât pentru poate şase luni, să spunem aşa. Ar oferi un oarecare avantaj de preţ exportatorilor români prin deprecierea cursului, dar nu ar rezolva problemele din sistem. Cel mai simplu ar fi ca printr-o ajustare corectă bugetară să scădem cheltuielile bugetare şi mai ales să reuşim să majorăm veniturile bugetare prin eliminarea corupţiei, printr-un alt sistem de taxare, care să fie mai corect, în aşa fel încât să avem mai puţine cheltuieli, mai multe venituri bugetare şi un deficit bugetar foarte mic. În acel moment am reuşi să reducem datoria externă a României. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)