ANAF: Cheltuieli fictive de 22 milioane lei mascate prin chirii supraevaluate la o societate din Galaţi

Potrivit unui comunicat, inspectorii antifraudă au constatat că societatea a înregistrat cheltuieli de peste 22 milioane de lei, în baza unui contract de închiriere având ca obiect un teren extravilan, încheiat cu unul dintre propriii asociaţi. Valoarea stabilită era semnificativ mai mare decât nivelul pieţei, iar imobilul în fapt nu a fost efectiv utilizat în scopul pentru care a fost închiriat.

Întrucât verificările au evidenţiat că plata unei chirii semnificativ supraevaluate către unul dintre propriii asociaţi a avut ca efect diminuarea patrimoniului societăţii în beneficiul acestuia, inspectorii ANAF au transmis documentele şi materialele probatorii către organul de urmărire penală solicitant pentru efectuarea cercetărilor specifice, în vederea stabilirii existenţei elementelor constitutive ale infracţiunilor incidente în aceasta speţă.

De asemenea, prin activităţile desfăşurate de operatorul economic şi reprezentaţii acestuia asociaţi persoane fizice, s-a constatat şi un prejudiciu adus bugetului de stat de peste 3,6 milioane de lei, reprezentând impozit pe profit.

(AGERPRES/FOTO arhivă Agerpres)

Platforma electronică e-licitaţii.anaf.ro a înregistrat peste un milion de accesări

Publicat de Gabriela Rotaru, 31 martie 2026, 11:07

Aceasta este structurată pe două secţiuni, una pentru publicitate, în care bunurile sunt promovate timp de 30 de zile, şi una pentru licitaţiile propriu-zise, care se desfăşoară pe o perioadă de 5, 7 sau 10 zile, în funcţie de valoarea bunului scos la vânzare. (Rador/ FOTO agerpres/ arhivă)

ANAF declanșează controale la nivel național pe fondul creșterii prețurilor la combustibili

Publicat de Gabriela Rotaru, 19 martie 2026, 15:17

Acţiunile vizează întreg lanţul de distribuţie, de la importatori şi depozitari până la comercianţii finali, cu scopul de a identifica operatorii economici care acţionează pentru a-şi crea avantaje fiscale în contextul actual, prin majorarea artificială a costurilor de achiziţie/producţie.

Inspectorii ANAF verifică situaţiile în care există suspiciuni de fraudă fiscală asociată cu practici care pot afecta corectitudinea pieţei. În cazurile în care faptele constatate sunt de natură să afecteze concurenţa loială ori interesele consumatorului, prin practici speculative, vor fi sesizate instituţiile abilitate ale statului.

Scopul acţiunilor ANAF este asigurarea conformării fiscale şi a unui mediu concurenţial corect, ca premisă pentru o stabilizare a pieţei carburanţilor în această perioadă, precizează sursa citată.

La începutul acestei săptămâni, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunţat că preţurile la carburanţi înregistrează creşteri spectaculoase iar, în aceste condiţii, Consiliul Concurenţei, ANAF, ANPC trebuie să acţioneze.

‘Într-adevăr, sunt creşteri spectaculoase. Ne îngrijorează situaţia. Mai ales în privinţa faptului că stocurile pe care le au producătorii şi distribuitorii la dispoziţie astăzi sunt stocuri achiziţionate în trecut. Că atare, dacă îmi permiteţi, toate agenţiile şi toate instituţiile care au în atribuţii monitorizarea şi controlul acestei situaţii într-un context de criză pe piaţa combustibilului trebuie să acţioneze în acest sens. Ca atare, analiza noastră, analiza Ministerului Finanţelor a fost transmisă la Guvern sunt convins că în următoarele zile se va lua o decizie în această privinţă şi partea acestei decizie suntem şi noi, Ministerul Finanţelor’, a explicat Nazare. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)

ANAF începe o serie de controale ce vor viza peste 500 de mari contribuabili din diverse domenii

Publicat de Gabriela Rotaru, 13 noiembrie 2025, 16:27

Inspectorii vor verifica modul de respectare a prevederilor legislaţiei fiscale şi contabile şi vor evalua corectitudinea obligaţiilor declarate şi achitate la bugetul general consolidat.

Companiile vizate au fost selectate pe baza unei analize de risc fiscal detaliate.

ANAF subliniază că intensificarea controalelor este parte a strategiei integrate de creştere a conformării fiscale, prin care contribuabilii sunt îndrumaţi în aplicarea corectă a legislaţiei din domeniu.(Rador/ FOTO agerpres/ arhivă)

ANAF desfăşoară o amplă acţiune de control fiscal

Publicat de Gabriela Rotaru, 2 august 2025, 08:56

Multe dintre aceste sedii sunt clădiri abandonate, insalubre sau complet distuse, fără condiţii minime pentru o activitate economică reală, a declarat ministrul finanţelor Alexandru Nazare.

Într-o postare pe o reţea de socializare, el a precizat că măsurile care se vor aplica vor cuprinde inactivarea fiscală, anularea codurilor de TVA şi sesizări penale.

Alexandru Nazare: ANAF are sărcina să găsească toate cuiburile de firme inactive, radiate sau care desfăşoară activităţi frauduloase, nu de la o adresă, nu dintr-un oraş, doar din Bucureşti, ci din toată ţara. Şi ANAF trebuie să prezinte această hartă a cuiburilor de firme cu măsuri ataşate asupra celor frauduloase. În total avem peste 200.000 de firme în această situaţie, pe tot teritoriu ţării.

Pe fondul problemelor legate de colectarea veniturilor la buget, ministrul finanţelor a criticat recent activitatea ANAF, despre care a spus că este o instituţie opacă şi disfuncţională de ani de zile. Alexandru Nazare a spus că este esenţială recunoaşterea situaţiei reale a fiscului pentru a putea începe procesul de reformare. (Rador/ FOTO agerpres/ arhiva)

ANAF: Fraudă de peste 1,6 milioane de lei, identificată la o societate din Iaşi ce prestează servicii de livrări

Publicat de Andreea Drilea, 2 iulie 2025, 12:13

‘Ca urmare a constatărilor şi a valorificării rezultatelor digitalizării, inspectorii antifraudă din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală (DGAF) au identificat o societate pe raza municipiului Iaşi, care desfăşoară activităţi de curierat prin intermediul aplicaţiilor de livrare Tazz, Glovo şi Bolt Food şi care nu a înregistrat şi declarat în totalitate veniturile de natură salarială, cu scopul de a se sustrage de la plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale obligatorii’, se menţionează în comunicat.

Conform sursei citate, inspectorii antifraudă au descoperit un mecanism prin care societatea în cauză încheia contracte de colaborare cu alţi operatori economici ce desfăşoară acelaşi tip de activitate, cu scopul de a masca veniturile de natură salarială cuvenite persoanelor fizice ce au prestat activitatea de curierat şi de a eluda plata contribuţiilor şi a impozitului pe venit datorate la bugetul de stat.

De asemenea, administratorul societăţii a retras sume de bani de la ATM, pe care i-a folosit în scop personal, şi de această dată fără a declara şi reţine impozit pe veniturile din alte surse.

Astfel, societatea a prejudiciat atât bugetul de stat, cu peste 1,6 milioane lei lei, constând în contribuţii şi impozite, cât şi salariaţii, privându-i de dreptul la o protecţie socială, respectiv de a beneficia de asigurările sociale de sănătate şi de dreptul la pensie.

‘DGAF rămâne ferm angajată în combaterea evaziunii fiscale, prin acţiuni susţinute şi profesioniste, pentru protejarea bugetului public şi asigurarea unei concurenţe corecte’, se mai precizează în comunicat. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Fiscul a descoperit o fraudă de 1 milion de lei la un operator economic din judeţul Iaşi

‘Inspectorii antifraudă au verificat, în perioada februarie-martie 2025, la un operator economic de pe raza judeţului Iaşi, modul de aplicare a facilităţilor fiscale din domeniul IT şi înregistrarea elementelor de natura cheltuielilor efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice. Astfel, au constatat că societatea verificată a externalizat serviciile către alte entităţi, dar care în realitate au îndeplinit criteriile de angajat dependent. Inspectorii au reclasificat raporturile ca relaţii de muncă, determinând şi recalcularea contribuţiilor la bugetul consolidat al statului. Au fost stabilite sume suplimentare de plată de peste 1 milion lei’, se arată într-un comunicat al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, transmis marţi AGERPRES.

Direcţia Generală Antifraudă Fiscală desfăşoară permanent acţiuni de control în scopul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale şi recomandă tuturor operatorilor economici să respecte legislaţia fiscală în vigoare.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

ANAF atenţionează că există o nouă campanie frauduloasă

ANAF recomandă evitarea accesării de link-uri sau ataşamente din emailuri ori mesaje a căror sursă nu poate fi certificată ca fiind legitimă. În demnul instituţiei este şi să nu se facă plăţi către entităţi a căror identitate nu poate fi verificată.

ANAF mai recomandă contribuabililor să nu ofere date personale sau bancare prin telefon, înainte de a verifica autenticitate identităţii solicitantului prin intermediul canalelor de comunicare oficiale ale ANAF.

Cu ajutorul falsificării ID-ului apelantului, infractorii pot face să pară că apelurile lor telefonice provin de la un anumit număr, fie unul cunoscut şi de încredere pentru destinatar, fie unul care corespunde unei anumite locaţii geografice, se mai preciază în comunicat.

(RADOR/FOTO ANAF)

Precizări ale ANAF în legătură cu transferurile de bani între rude şi sumele primite la nunţi şi botezuri

Publicat de Gabriela Rotaru, 12 martie 2025, 18:01

Banii transferaţi între rude se subscriu operaţiunilor de donaţie sau pot îmbrăca forma unor datorii, în funcţie de situaţie, şi se încadrează în categoria veniturilor neimpozabile, anunţă Fiscul într-un comunicat publicat astăzi. Neimpozabile sunt şi sumele încasate la nunţi sau botezuri, pentru care nu există obligaţia declarativă din partea contribuabilului.

ANAF subliniază că va aplica un impozit de 70% doar pe sumele care nu pot fi justificate, precum şi în cazul în care se constată informaţii incorecte, incomplete sau false şi dacă persoana verificată refuză prezentarea documentelor pentru control sau nu le prezintă la timp. Şi ministrul Finanţelor a precizat, într-o postare pe o reţea de socializare, că statul este interesat să descurajeze evaziunea fiscală şi îi îndeamnă pe oameni să colaboreze cu autorităţile. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Dosar Nordis/DIICOT a pus sechestru pe 201 imobile şi a blocat 48 de conturi bancare

‘În urma informaţiilor prezentate în spaţiul public, conducerea ANAF s-a autosesizat şi a dispus declanşarea unui control de către DGI, control care la momentul publicării comunicatului se află în desfăşurare. Precizăm că la nivelul ANAF nu au fost înregistrate sesizări cu privire la comportamentul profesional al funcţionarilor publici care fac obiectul informaţiilor prezentate în spaţiul public. Mai mult decât atât, este recunoscut faptul că activitatea DIICOT s-a desfăşurat cu sprijinul DGAF, iar până la data prezentei reiterăm faptul că ANAF nu a intrat în posesia unor acte sau documente din care să rezulte săvârşirea vreunei infracţiuni de către cei patru inspectori DGAF’, se precizează într-un comunicat al ANAF transmis AGERPRES.

Cu privire la audienţele acordate de către conducerea ANAF, instituţia precizează faptul că în anul 2024 acestea au fost în număr de 57.

‘De asemenea, subliniem faptul că primirea în audienţă reprezintă un drept al fiecărui cetăţean, drept care trebuie respectat şi acordat de către cel care are obligaţia acordării de audienţe. ANAF va continua să colaboreze cu organele judiciare, la fel ca şi până acum, ori de câte ori va fi solicitată, utilizând întreaga sa expertiză şi toate competenţele de specialitate pentru sprijinirea investigaţiilor’, se mai spune în comunicat.

Potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), patru inspectori de la Fisc ar putea fi puşi sub acuzare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului, după ce nu au luat niciun fel de măsuri faţă de grupul de firme Nordis, deşi constataseră încă de acum trei ani că acolo sunt nereguli.

Conduita inspectorilor a ieşit la iveală abia după ce DIICOT a cerut informaţii de la ANAF cu privire la controalele efectuate la firmele din grupul Nordis, detalii despre acest caz fiind menţionate în referatul prin care procurorii au solicitat arestarea preventivă a cuplului Laura Vicol – Vladimir Ciorbă.

AGERPRES

DIICOT a anunţat miercuri că a pus sechestru pe 201 imobile – apartamente şi case, cinci spaţii comerciale, 22 de terenuri, 11 autoturisme, părţi sociale şi acţiuni, în dosarul Nordis.

De asemenea, procurorii au blocat 48 de conturi bancare ale persoanelor şi firmelor implicate în reţeaua Nordis.

‘În cadrul activităţilor de urmărire penală efectuate în cauza privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus măsura sechestrului asigurător asupra a 201 imobile (apartamente şi case), cinci spaţii comerciale, 22 de terenuri, 11 autoturisme, părţi sociale şi acţiuni. De asemenea, au fost blocate un număr de 48 de conturi bancare deschise pe numele unor persoane fizice şi juridice’, transmite DIICOT într-un comunicat de presă.

Anunţul vine în timp ce Laura Vicol şi soţul ei, Vladimir Ciorbă, aşteaptă la Curtea de Apel Bucureşti decizia magistraţilor pe cererea procurorilor de arestare preventivă.

În aşteptare sunt şi ceilalţi inculpaţi din dosar: Gheorghe Emanuel Poştoacă – acţionar principal la Nordis, Cristian Nicolae Poştoacă (acţionar şi administrator la mai multe firme din grupul Nordis), Florin Poştoacă, Sanda Răileanu, Gabriela Vasile (manager resurse umane), Matei Cristian (manager achiziţii şi director), Bogdan Adalbert Şaitoş (acţionar şi administrator), Oana Claudia Oprea (contabila grupării), George Marian Ivan.

Acuzaţiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.

De asemenea, Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, şi fosta deputată PSD Andreea Cosma au fost acuzate de implicare în afacerea Nordis, în calitate de notăriţe, însă ele au fost lăsate de procurori să plece acasă, fiind cercetate sub control judiciar.

În urma percheziţiilor efectuate luni au fost identificate şi ridicate peste 50 de sisteme informatice şi dispozitive de stocare a datelor (laptopuri, tablete, un server, memory stick-uri şi hard-diskuri externe), telefoane mobile, sume de bani în lei, euro şi alte monede, înscrisuri, obiecte de lux (ceasuri, bijuterii şi genţi ce poartă însemnele unor mărci cunoscute).

Ancheta vizează 40 de persoane fizice şi 32 de firme şi se referă la un grup infracţional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput şi pus în aplicare un mecanism infracţional complex, constând în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăţi comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienţi (cumpărători), delapidarea fondurilor societăţilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare, evidenţierea de operaţiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (TVA), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat.

Fondurile financiare ilicite astfel obţinute au fost supuse procesului de spălare a banilor.

Din investigaţiile efectuate a rezultat că eşalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relaţie de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare şi au sprijinit-o activ, prin diverse modalităţi, sub controlul şi îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracţional organizat pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuţii de a întocmi documentaţia aferentă operaţiunilor de vânzare a imobilelor, intabulare sau consultanţă juridică (notari şi avocaţi) şi de a încasa sume de bani provenite din săvârşirea infracţiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.

Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019 – 2024, liderii grupului infracţional organizat, prin intermediul a cinci societăţi comerciale, au încasat de la clienţi persoane fizice sau juridice, cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări şi mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).

(AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)