(AUDIO) Trei secţii de votare sunt organizate în municipiul Iaşi, pentru alegerile din Republica Moldova

Publicat de Gabriela Rotaru, 28 septembrie 2025, 07:44

Primarul, Mihai Chirica a anunțat că acestea vor fi deschise la Casa Studenților, pe Bulevardul Dumitru Mangeron la rectoratul Universității Tehnice și pe Pietonalul Stefan cel Mare, la Școala ”Gheorghe Asachi”.

Mihai Chirica:  Iașiul organizează trei secții de votare. Vor fi foarte bine vizualizate și aduse la cunoștința tuturor cetățenilor Republicii Moldova, care momentan sunt în municipiul și județul Iași. Și, sigur, așteptăm pe toți cei cu drept de vot să-și exprime într-o modalitate cât mai rațională acest drept. Consulatul General a Republicii Moldova este permanent în contact cu noi pentru a le pune la dispoziție toate cele necesare bunii organizării.

Lista secțiilor de votare din România pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova

Publicat de Gabriela Rotaru, 28 septembrie 2025, 06:55 / actualizat: 28 septembrie 2025, 8:37

În România, cetățenii moldoveni vor putea vota într-una dintre cele 23 de secții de votare.

Secțiile vor fi deschise între ora 07:00 și 21:00.

? București (5): Aleca Alexandru 40; Str. Emil Pangrati 12; Str. Stavropoleos 6; Str. Eugeniu Carada 1; Șos. Pavel D. Kiseleff 3.

? Iași (3): Str. Vasile Conta 30; Bd. Dimitrie Mangeron 73; Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64.

? Bacău (1): Calea Mărășești 157.

? Baia Mare (1): Bd. Unirii 16.

? Brașov (2): Str. Memorandumului 39; Bd. Eroilor 7.

? Cluj-Napoca (2): Piața Lucian Blaga 1-3 (ambele secții).

? Constanța (1): Bd. Mamaia 124.

? Craiova (1): Str. Alexandru Ioan Cuza 13.

? Galați (1): Str. Domnească 47.

? Oradea (1): Calea Armatei Române 17.

? Sibiu (1): Str. Zaharia Boiu 1.

? Suceava (1): Str. Universității 13.

? Timișoara (2): Str. Cluj 12; Aleea Studenților 2.

? Târgu Mureș (1): Str. Köteles Sámuel 6.

Pentru a vota, cetățenii moldoveni trebuie să prezinte unul dintre următoarele documente:

1. carte de identitate sau buletin de identitate al Republicii Moldova;

2. carte ori buletin de identitate provizoriu;

3. pașaport moldovenesc (valabil sau expirat).

Adresele secțiilor de votare din străinătate pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Vitalie Călugăreanu, jurnalist la Chișinău, despre scrutinul pentru Parlament din 28 septembrie: „Rusia investește sume pur și simplu colosale pentru a propulsa la butoane, în Republica Moldova, oamenii loiali pe care să-i folosească după alegeri împotriva Ucrainei”. Emisiunea „Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (3.08.2025)

Publicat de hdaraban, 4 august 2025, 17:21

Mai mulți actori, mai multe formațiuni politice cu mesaje ce acoperă mai mult ca oricând teme de ordin geopolitic. În tot acest amalgam, se desprinde o serie de idei principale.

La „Weekend cu prieteni”, Horia Daraban l-a avut invitat pe Vitalie Călugăreanu, jurnalist cu preocupări constante în ceea ce privește dinamica scenei politice de la Chișinău.

Interlocutorul, în prima parte a discuției, a evidențiat faptul scrutinul are o miză deosebită pentru Republica Moldova, în perspectiva integrării europene. Mai mult, Rusia folosește toate pârghiile pentru a-și propulsa la putere oamenii și pentru a controla Republica Moldova, pentru a o folosi, ulterior împotriva Ucrainei, așa cum folosește Belarusul în momentul acesta.

Referitor la dinamica de pe scena politică și care este influențată de intervenția rusească, Vitalie Călugăreanu precizează că sunt patru repere electorale: „Victoria-Pobeda”, blocul radical prorus, care pledează deschis pentru aderarea Moldovei la Rusia (acesta nu a fost înregistrat de Comisia Electorală Centrală).

Urmează celălalt bloc, tot rusesc, dar care nu pledează chiar deschis pentru o relație de aderare între Republica Moldova și Rusia, dar sunt aceiași oameni aserviți Kremlinului (Igor Dodon, Irina Vlah, Vasile Tarlev, Vladimir Voronin).

Al treilea pol este cel al lui Ivan Ceban (primarul Chișinăului), falșii proeuropeni.

Nu în ultimul rând, este curentul ce o are ca exponentă pe Victoria Furtună (Partidul „Moldova Mare”), care acționează și în contextul unei conferințe a suveraniștilor din toată lumea, eveniment ce a avut loc recent la Chișinău.

Față de formațiunea aflată la guvernare (Partidul Acțiune și Solidaritate), jurnalistul Vitalie Călugăreanu spune că se observă o nemulțumire a votanților proeuropeni  cu privire la reformarea greoaie și incompletă a sistemului de justiție.

O altă provocare în cheie electorală este și faptul că „n-a apărut o altă forță veritabil proeuropeană care să asimileze acest segment de electorat supărat, care ar fi între 15 și 17%”.

Ca o concluzie, interlocutorul spune că „la alegerile parlamentare din 28 septembrie, există, din păcate, o singură șansă; ori PAS ia din nou majoritate și mergem înainte în Uniunea Europeană, având în vedere succesul pe care l-a avut Maia Sandu în domeniul politicii externe și ne regăsim în 2028 cu tratatul de aderare semnat și, în 2030, cu țara pusă la adăpost în Uniunea Europeană, ori câștigă partida prorusă și fals proeuropeană și ne întoarcem spre Rusia și lăsăm la discreție acest teritoriu dintre Nistru și Prut, la discreția lui Putin pentru a utiliza Basarabia împotriva Ucrainei.”

Horia Daraban: Cu ce se deosebește pregătirea pentru acest scrutin față de celelalte evenimente în această cheie electorală?

Vitalie Călugăreanu: Așa cum ați menționat și dumneavoastră, acest scrutin are o miză deosebită pentru Republica Moldova, în perspectiva integrării europene. Rusia pune toate tunurile în momentul acesta pe țara noastră pentru a-și propulsa la putere oamenii și pentru a controla Republica Moldova. Miza Rusiei este pur și simplu uriașă.

Nu a mai existat o miză în niște alegeri atât de mare pentru Rusia, având în vedere și această încercare a Republicii Moldova de a merge spre Uniunea Europeană, dar mai mare miză este războiul din Ucraina. Putin vrea să folosească Republica Moldova împotriva Ucrainei, așa cum folosește Belarusul în momentul acesta. Prin urmare, se investesc sume pur și simplu colosale pentru a propulsa la butoane în Republica Moldova oamenii loiali, pe care Rusia să-i folosească după alegeri împotriva Ucrainei.

Deci, această miză e uriașă în momentul acesta. Am văzut avertismentele pe care le-a transmis Maia Sandu după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Acest atac rusesc deja a început.

El vine pe toate fronturile posibile, inclusiv pe frontul bisericesc, ca să zic așa. Noi avem informații despre faptul că, de data asta, Rusia folosește preoții în cadrul Mitropoliei Moldovei, care sunt afiliați Patriarhiei Ruse, pe post de cărăuși. Ei sunt cei care cară bani, în momentul acesta, în Moldova pentru partidele proruse.

Cunoaștem care sunt posturile vamale prin care se face lucrul ăsta. Acești preoți duc banii în Transnistria și se pregătesc acolo, sunt stocați, pentru ca, mai aproape de alegeri, să fie repartizați grupărilor rusești care sunt angrenate în campania electorală.

Horia Daraban: Aș vrea să invoc în dialogul nostru, domnule Călugăreanu, două evenimente recente: este vorba despre interdicția intrării primarului Chișinăului Ion Ceban în România, implicit în spațiul Schengen, și reținerea în Grecia a oligarhului Vladimir Plahotniuc. Ce înseamnă, ce semnificație au aceste două repere în plan electoral, în planul viitoarei bătălii electorale pentru alegerile parlamentare?

Vitalie Călugăreanu: Dacă vorbim de interdicția impusă lui Ivan Ceban, el este unul din exponenții partidei de centru, cum ar fi. Rusia și-a dat seama că susținătorii Rusiei în Republica Moldova au scăzut, după ce Rusia a invadat Ucraina, și a înțeles că nu poate câștiga doar pedalând pe slogane rusești în Moldova și au găsit această modalitate de a rupe din electoratul proeuropean cu ajutorul grupării fals europene, fals proeuropeane. Și Ivan Ceban este exponentul acestei facțiuni pe care mizează în prezent Rusia.

S-a creat acest bloc de centru care se declară proeuropean, dar, în realitate, dacă ne uităm cine sunt liderii acestui bloc, o să vedem că toți sunt foști comuniști de la Vladimir Voronin din partid, inclusiv consilierul lui Vladimir Voronin din perioada când era la președinție Mark Tcaciuc, un personaj absolut șovin, care a făcut atâta rău Republicii Moldova, anume pentru a avantaja Federația Rusă.

Iată că, acum, acești indivizi pozează în mari proeuropeni. Tocmai pentru a rupe, ziceam, acele vreo 12-15 procente din supărații pe PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate), pe actuala guvernare. Întotdeauna guvernarea erodează, mai irită anumite persoane cu taxe, și așa mai departe. Asta s-a întâmplat și aici.

Acum, legat de Plahotniuc, noi știm că Plahotniuc a vizitat în 2024 și 2025 de șase ori Federația Rusă, chiar dacă în Federația Rusă are două dosare penale, inclusiv pentru comandare de umor. Nu l-au arestat rușii, din contra, l-au cazat într-un hotel în Piața Roșie și au negociat cu el implicarea sa sau utilizarea resurselor pe care le are Plahotniuc încă în Republica Moldova, inclusiv oameni, pentru a influența alegerile prezidențiale din 2024 și, în 2025, în special, acestea pe care le avem la 28 septembrie.

Deci, într-un fel, Plahotniuc a mers la Moscova să-și negocieze libertatea sa în Rusia, în schimbul trădării încă odată a Republicii Moldova. S-au schimbat lucrurile, după ce Plahotniuc a fost arestat în Grecia și există acest demers al Chișinăului pentru extrădarea lui Plahotniuc în Moldova, dar există și un alt demers din partea Federației Ruse pentru extrădarea lui Plahotniuc la Moscova. Ce urmează să se întâmple, dacă ne uităm ce prevede legea Interpol, vedem că Republica Moldova are prioritate, pentru că a fost prima care a solicitat extrădarea lui Plahotniuc și vedem acest efort al avocaților săi de creare a unui curent, dacă pot să zic așa, în Republica Moldova, să arate că Plahotniuc, în continuare, a rămas puternic, că are în continuare foarte mulți susținători.

Deci se evită să ni se arate un Plahotniuc în cătușe, se încearcă să ni se arate un Plahotniuc care are o strategie și că, cică, Plahotniuc s-a predat sau s-a lăsat arestat pentru ca să fie adus în Republica Moldova și să lupte cu Maia Sandu și cu partida prouropeană.

Horia Daraban: Aș vrea să adaug la cele anunțate de dumneavoastră referitor la actorii politici înscriși în cursa electorală și acest element al Partidului Moldova Mare condus de fosta procuroare Victoria Furtuna și acest demers pe scena politică de la Chișinău în aceeași cheie de a acoperi cât mai bine, cât mai mult opțiunile alegătorilor.

Vitalie Călugăreanu: În general, dacă ne uităm la peisajul pe care și l-a pregătit Rusia pentru alegerile din 28 septembrie, o să vedem patru coșuri în care Federația Rusă sau Putin a încercat să-și pună ouăle electorale. Primul coș, „Victoria-Pobeda”, blocul radical prorus, care pledează deschis pentru aderarea Moldovei la Rusia. El nu a fost înregistrat în cursa electorală, pentru că a fost respins de Comisia Electorală Centrală. Urmează celălalt bloc, tot rusesc, dar care nu pledează chiar deschis pentru relație de aderare între Republica Moldova și Rusia, dar sunt aceiași oameni aserviți Kremlinului. Este vorba despre Igor Dodon, Irina Vlah, Vasile Tarlev, deci toți trei care au deservit interesele Federației Ruse în Republica Moldova de-a lungul anilor, iarăși, ei aflându-se în echipa comunistului Vladimir Voronin. Deci acesta este al doilea coș.

Al treilea coș este cel al lui Ivan Ceban, falșii proeuropeni, și mai e un coș la care se lucrează în momentul acesta și în contextul ăsta aș menționa această conferință a suveraniștilor din toată lumea, care a avut loc săptămâna aceasta la Chișinău.

O încercare de a folosi inclusiv unioniștii din Republica Moldova ca instrument în favoarea Federației Ruse sub acest drapel al suveraniștilor, pentru că curentul ăsta a căpătat amploare și la noi, aici, peste Prut, după ce s-a văzut ceea ce s-a întâmplat în România la alegerile prezidențiale că a prins foarte bine și noi vedem o încercare de a utiliza întreaga rețea Georgescu-Simion folosită în România la alegerile prezidențiale. Acum, întreaga rețea de tik-tok-eri, online, portaluri și așa mai departe lucrează împotriva Republicii Moldova anume în interesul Federației Ruse.

Horia Daraban: Ați spus dumneavoastră despre bani, fonduri care circulă dinspre Federația Rusă către Republica Moldova via Transnistria. La scrutinul electoral pentru președinție de anul trecut multe dovezi, multe acțiuni de influențare a votului împotriva actualului șef al statului, doamna Maia Sandu. Am văzut inclusiv plăți către votanți. Acum, aceeași strategie, domnule Călugăranu, sau este una mai amplă și mai subtilă?

Vitalie Călugăreanu: Este doar o filieră prin care se încearcă introducerea banilor pentru alegeri în Republica Moldova, a banilor rusești pentru corupere alegătorilor. Doamna Sandu a vorbit despre 100 de milioane de euro pe care Rusia i-a pregătit în cripto-valută pentru a-i utiliza în Republica Moldova și e destul de greu să urmărește acești bani. Nu a renunțat Rusia nici la modalitățile care au ieșit la iveală la alegerile din 2024 la prezidențiale.

Nu a renunțat nici la cărăuși și mai sunt și oameni din diaspora care sunt folosiți, adică moldoveni care lucrează în Rusia, pe post de cărăuși pentru a transfera genți cu bani în Republica Moldova. Deci toate aceste mecanisme pe care Rusia și le-a creat, ele sunt valide. Încă mai sunt organizații neguvernamentale care deservesc Rusia la Chișinău; inclusiv prin aceste organizații neguvernamentale, se trimit bani pentru scopuri „nobile”, ca să zic așa, „nobile” din punctul de vedere a Kremlinului. Deci se utilizează absolut toată infrastructura de corupere electorală pe care și-a creat-o Rusia în ultimii 30 de ani.

Horia Daraban: Aș vrea să vorbim și despre partidul de guvernare. Partidul Acțiune și Solidaritate a avut și are încă, evident, majoritate parlamentară. E normal, și dumneavoastră ați precizat, să existe o erodare a popularității formațiunii. Totuși unde nu a reușit să răspundă PAS-ul așteptărilor populației și care sunt provocările pentru această formațiune, raportându-ne la alegerile din toamnă?

Vitalie Călugăreanu: În momentul acesta, dacă ne uităm la sondaje, vedem că Partidul Acțiune și Solidaritate e la limita majorității parlamentare. Adică, din 101 deputați sau mandate ar aduna 51-52. Ceea ce este destul de periculos, pentru că se știe, Plahotniuc a cumpărat cu hurta în 2013-2016, cam în perioada asta, o majoritate parlamentară.

Deci există fenomenul acesta, când deputații migrează dintr-o fracțiune în alta, și e destul de periculos. Ziceam că Partidul Acțiune și Solidaritate, de data asta, a mers pe oameni noi pe primele poziții în lista electorală. A luat oameni care nu sunt neapărat membri de partid și care nu și-au demonstrat neapărat fidelitatea față de formațiunea politică.

Dar i-a luat pentru că sunt oameni populari, artiști, sunt sportivi care au o anumită priză la public. Din punctul ăsta de vedere, e un anumit pericol, pentru că nu se știe cum vor reacționa la gențile cu bani care vor veni spre ei după ce vor accede în Parlament. Ce nu a reușit din punctul meu de vedere PAS în perioada acestui mandat reforma justiției.

Și asta trebuie să se spună: lucrurile au decurs foarte greu în ceea ce privește curățarea sistemului de justiție, după fuga lui Plahotniuc și lăsarea sistemului absolut infect din punctul de vedere al integrității. Acest exercițiu de evaluare externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor a decurs foarte, foarte, foarte greu. Chiar dacă s-a reușit până la urmă, avem acum un Consiliu Superior al Magistraturii curat, un Consiliu Superior al Procurorilor curat, o Curte Supremă de Justiție trecută prin veting.

Acum se lucrează cu curțile de apel, dar oamenii nu au simțit că se face dreptate și, din punctul ăsta de vedere, destul de mulți oameni care au votat Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu s-au supărat, sunt dezamăgiți și partea proastă este că n-a apărut o altă forță veritabil proeuropeană care să asimileze acest segment de electorat supărat, care ar fi între 15 și 17%. Deci, un alt partid care să asimileze acest segment de electorat nu a apărut, chiar dacă sunt partide, ele nu au reușit să convingă și să iasă cumva în față, înainte de scrutinul parlamentar din 28 septembrie.

Horia Daraban: Ca o concluzie la dialogul nostru, domnule Călugăreanu, doar două scenarii după 28 septembrie: Republica Moldova continuă pe calea europeană și un alt scenariu în care Chișinăul își îndreaptă fața către Moscova?

Vitalie Călugăreanu: Acest risc este, pur și simplu, uriaș și el este absolut real. Deci, aș spune chiar mai simplu: la alegerile parlamentare din 28 septembrie, există, din păcate, o singură șansă; ori PAS ia din nou majoritate și mergem înainte în Uniunea Europeană, având în vedere succesul pe care l-a avut Maia Sandu în domeniul politicii externe și ne regăsim în 2028 cu tratatul de aderare semnat și, în 2030, cu țara pusă la adăpost în Uniunea Europeană, ori câștigă partida prorusă și fals proeuropeană și ne întoarcem spre Rusia și lăsăm la discreție acest teritoriu dintre Nistru și Prut, la discreția lui Putin pentru a utiliza Basarabia împotriva Ucrainei.

Varianta audio a dialogului: