Andrei Țîbîrnă, un junior din Iași, dublu campion național la tenis de masă. Emisiunea „Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (15.06.2025)

Publicat de hdaraban, 18 iunie 2025, 12:49

Andrei are cincisprezece ani și îi place să joace tenis de masă; atât de mult, încât a devenit o pasiune. Aceasta din urmă, dar și sprijinul din partea Clubului Sportiv Politehnica Iași, din partea părinților, au făcut ca, la gâtul juniorului, să atârne două medalii de campion național U15: la simplu și dublu băieți.

Povestea sa în lumea tenisului de masă începe în cheia curiozității față de disciplina sportivă. Acum, visează să ajungă la Olimpiadă, să fie campion mondial. Dorința să este atât de puternică încât spune că, deși din cauza programului încărcat, nu prea mai are timp să se întâlnească cu prieteni, regretă foarte puțin, tocmai pentru că îi place foarte mult ceea ce face, iar asta e tot ceea ce contează.

Tatăl său, Petru Țîbîrnă, povestește că Andrei a început cu șahul, iar acest lucru l-a ajutat pe junior: „tenisul de masă este șahul în mișcare, pentru că știi să realizezi acele lovituri și reacții rapide ca să poți obține punctul final, adică victoria.”

Ca sfat pentru cei care doresc să pornească pe drumul sportului, Andrei spune că ”e foarte important ca orice copil să practice sport. Nu este bine să stea cu telefonul în mână, să stea pe TikTok, pentru că și eu am TikTok, am Instagram, stau și eu, dar nu stau foarte mult. De aceea trebuie ca fiecare copil să practice un sport. Nu neapărat tenis de masă, orice sport.”

Horia Daraban: Începem, evident, cu tânărul pe care îl și felicităm pentru performanțele sale. Spuneam de medalii, Andrei, unde, cum, când?

Andrei Țîbîrnă: Da, acum trei săptămâni, în perioada 5-11 mai, la Arad, a avut loc Campionatul Național, unde am reușit să obțin două medalii de aur, alături de Chiriță Mircea de la Slatina, la dublu băieți și la simplu băieți, locul întâi.

Horia Daraban: De unde pasiunea pentru tenis?

Andrei Țîbîrnă: Păi, am început acasă, tata avea două palete și o minge și am început să dau cu mingea și cu paleta în perete și mi-a plăcut foarte mult. Și după, am mers cu tata la clubul CSM Iași și am început să fac antrenamente acolo și m-am îndrăgostit instant de sport.

Horia Daraban: Deci, domnule Țîbîrnă, nu e acea poveste în care părintele își obligă copilul să facă un sport.

Petru Țîbărnă: Nu, nu este vorba de obligații. Andrei a început cu șahul, un alt sport pe care îl consider eu edificator pentru viitorul lui în tenisul de masă, pentru că îl numesc un sport al minții, iar tenisul de masă este șahul în mișcare, pentru că știi să realizezi acele lovituri și reacții rapide ca să poți obține punctul final, adică victoria.

Andrei Țîbîrnă: Cum a zis și tata, tenisul este un șah în mișcare, pentru că fiecare lovitură trebuie gândită și este ca o legătură între cele două sporturi.

Horia Daraban: Interesantă legătura pe care ați făcut-o între șah și tenisul de masă. Pentru că ai spus, Andrei, de competiția la care ai câștigat cele două titluri, au fost grele meciurile?

Andrei Țîbîrnă: Da, au fost grele. Înainte de probele de dublu și de individual, am jucat dublu mixt și echipe. La echipe, am pierdut în primii opt și la dublu mixt, sunt în primii 16 și eram un pic demoralizat pentru acest rezultat, pentru că voiam patru medalii la Campionatul Național. Și apoi, a doua zi, când am început dublu băieți, am fost foarte concentrat și am vrut să câștig concursul alături de Mircea. Și da, meciurilor au fost foarte grele. Ne-am concentrat până la final și am reușit să luăm locul întâi.

Horia Daraban: Contează moralul?

Andrei Țîbîrnă: Foarte mult.

Horia Daraban: Cum îl menții ca să te ajute să obții performanțele, să câștigi meciurile?

Andrei Țîbîrnă: Păi, noi când câștigăm un punct strigăm „Cio!”. E un strigăt care ne ajută pentru moral. Și chiar dacă pierdem puncte, mergem la partener și îl încurajăm. Și asta e și la simplu și la dublu.

Horia Daraban: Contează și încurajările din tribune?

Andrei Țîbîrnă: Da, contează. Pe tata îl aud tot timpul când mă încurajează și mă ajută foarte mult.

Horia Daraban: Cu ce sentiment atunci când ai primit medaliile?

Andrei Țăbîrnă: Eram fericit și nu știam cum să reacționez. Eram foarte emoționat.

Horia Daraban:  Spuneam, dublu campion național la tenis de masă, U15. Cu siguranță, te întâlnești cu colegii la școală. Care au fost reacțiile lor?

Andrei Țîbărnă: Păi, când am intrat în clasă, toată lumea m-a felicitat și m-a îmbrățișat, inclusiv profesorii. Când m-am întâlnit cu profesorii, m-au felicitat și m-am simțit foarte bine, că înseamnă că munca este apreciată și de ceilalți oameni în jurul meu, nu numai de sportivi.

Horia Daraban: Am spus despre reușite, despre performanțe. Ce înseamnă pregătirea pentru a ajunge la acestea?

Andrei Țîbîrnă: Păi, trebuie antrenament zilnic, câte două, trei ore și e foarte greu în afară, când merg la competiții internaționale, când joc cu asiaticii care se antrenează de două, trei ori pe zi; e foarte greu cu ei. Trebuie să mențin antrenamentele, să fie foarte ridicate și am nevoie de parteneri buni și aici, la Iași, am un partener bun, Bogdan Postudor, cu care mă antrenez și mă ajută foarte mult să progresez.

Horia Daraban: Referitor la programul ăsta, îmi dau seama că antrenamente sunt foarte solicitante, atât prin prisma timpului petrecut la masa de joc, cât și ca intensitate. Mai ai timp și de alte activități? Evident, includem școala aici, dar dincolo de asta, mai ai timp de altceva?

Andrei Țîbîrnă: Nu, în afară de școală și de tenis, n-am timp de nimic.

Horia Daraban: Nu te joci?

Andrei Țîbîrnă: Nu.

Horia Daraban: Nu te întâlnești cu prieteni în oraș?

Andrei Țăbîrnă: Foarte rar, pentru că nu am timp.

Horia Daraban: Regreți?

Andrei Țîbîrnă:  Da, un pic, dar îmi place foarte mult ceea ce fac și e tot ceea ce contează.

Horia Daraban: La ce club activezi acum?

Andrei Țîbîrnă: Acum, joc la CS Politehnica Iași, club la care joc de aproximativ un an și câteva luni.

Horia Dadarban: Ești în clasa?

Andrei Țîbîrnă: Am terminat a VIII-a. Urmează examenul.

Horia Daraban: Cu ce orizont?

Andrei Țîbîrnă: Sper să iau o notă cât mai mare, o medie cât mai mare, ca să intru la un liceu teoretic, din toamnă.

Horia Daraban: În Iași? Acum ești elev la…?

Andrei Țîbîrnă: Acum, sunt elev la Negruzzi, dar din toamna, aș vrea să mă mut la București.

Horia Daraban: De ce?

Andrei Țîbîrnă: Pentru că aici, la Iași, nu am suportul financiar necesar pentru competițiile internaționale și nici partenerii de care am nevoie.

Horia Daraban: Deci, tenisul de masă, domnule Țîbîrnă, nu e o joacă pentru Andrei.

Petru Țîbîrnă: Da, nu este o joacă. Ceea ce spun și eu, nu sunt un profesionist, joc tenis de masă, dar știu despre ce este vorba. Sunt în fenomen de opt ani cu el și pot spune că un mic antrenor acolo pentru el, pentru Andrei, sunt, pentru că câștigarea unui meci de tenis de masă nu este numai o simplă trimitere a mingii dincolo de fileu, înseamnă mult mai mult. Înseamnă abilități în manevrarea mingii, înseamnă tărie mentală, în primul rând, tăriei mentală, în afară de rezistență fizică. Vorbesc de faptul că, și în primul rund, la Andrei, este vorba despre devotament, devotament față de acest sport.

Horia Daraban: Și e vorba și despre susținerea pe care o acordă părinții.

Petru Țîbîrnă: Da, și clubul. Ne ajută întotdeauna.  O avem pe doamna Mariana Gaftea, care este componentă și antrenoare la Clubul Politehnica; îl avem pe Vlad Albu; cum a spus și Andrei, Postudor Bogdan. Menționăm și familia; într-adevăr, este suportul primordial și major al sportivului.

Horia Daraban: Revenind la performanțele tale, Andrei,  să încercăm o așezare a importanței. Ce e pe primul loc, dacă e să vorbim despre pregătirea fizică, pregătirea mentală și includem aici echipamentul sportiv. Ce pe primul loc?

Andrei Țîbîrnă: Pe primul loc cred că e pregătirea fizică, apoi cea mentală și apoi echipamentul. De fapt, toate sunt la același nivel, pentru că fără toate acestea nu aș putea juca.

Horia Daraban: Ce importanță are paleta, îți oferă avantaje atât de consistente într-un meci?

Andrei Țîbîrnă: Da, pentru că paleta pe care o am este rapidă și combină și foarte bine efectele pe care le imprimi mingii și mă ajută foarte mult când joc.

Horia Daraban: Cât costă o astfel de paletă?

Andrei Țîbîrnă:  Lemnul costă 1200-1300 de lei și fețele, 700, deci în total 2000 de lei.

Horia Daraban: Este un echipament folosit pe parcursul mai multor ani?

Andrei Țîbîrnă:  Da.

Horia Daraban:  Îmi dau seama că tenisul nu este o pasiune de moment, nu este un moft. Vrei să devii mare jucător de tenis, de masă.

Andrei Țîbîrnă: Da, chiar aș dori și vreau să încep cu rezultatul la Campionatul European de Cadeți din luna iulie. Între 11 și 20 iulie va avea loc competiția și vreau acolo rezultat cât mai bun. Și sper ca în viitor să ajung la Olimpiadă, poate, sau să fiu campion mondial.

Horia Daraban: Ce sfat ai da copiilor, tinerilor, adolescenților de vârsta ta de a porni pe acest drum al sportului?

Andrei Țîbîrnă:  E foarte important ca orice copil să practice sport. Nu este bine să stea cu telefonul în mână, să stea pe TikTok, pentru că și eu am TikTok, am Instagram, stau și eu, dar nu stau foarte mult. De aceea trebuie ca fiecare copil să practice un sport. Nu neapărat tenis de masă, orice sport.

Horia Daraban: E nevoie de pasiune, în primul rând.

Andrei Țîbîrnă: Da.

Horia Daraban: Din postura dumneavoastră de părinte, cel care, cumva, așază bazele performanței, ce sfaturi ați da părinților, domnului Țîbîrnă?

Petru Țîbîrnă: Încep  cu faptul că această victorie pentru Andrei, să fii campion național la 15 ani, este remarcabilă în acest sport. Le doresc tuturor performanțe extraordinare și doresc tuturor tinerilor să devină pentru ei un model de urmat.

Horia Daraban: Iar ca sfat pentru părinții?

Petru Țîbîrnă: Susțineți-i, dacă puteți, puneți-le paleta în mână și dați-le pe masă o minge să vedeți cam cum reacționează copilul dumneavoastră. Se poate, se poate și ajutorul este major din partea părinților pentru copii.

Varianta audio a interviului: