Magda Isanos: „Și ca o pasăre neînvățată m-am apucat să cânt…”
Născută[1] în Iaşi, pe 17 aprilie 1916, a urmat şcoala primarã la Costiujeni[2] iar studiile liceale la „Şcoala eparhialã de fete” din Chişinău.
„M-aş duce să caut în scrinul de lemn
(pe care se lasă lumina ca un îndemn)
portocale şi mere şi să-ntâlnesc printre rufe
mâinile unei fetiţe, fragede tufe…”
A studiat, la Iaşi, dreptul[3] şi filozofia.
„Oamenii mă uimesc și-acum.
Aș vrea să cunosc ca ei
toate lucrurile pe numele lor și-n drum
larg să-mi alătur pașii de pașii lor grei.”
Debuta, cu versuri, în 1932[4]…
„E vestea ce-o murmură seara
zefirul. Pădurea o știe;
Sosește de-acum Primăvara,
să bucure lumea pustie.”
Existenţa Magdei Isanos a avut drept hotare conflagraţiile mondiale[5]; acestea i-au marcat copilăria şi sfârşitul[6].
„Aștept anul unu.
Anul păcii între popoare.
Ale istoriei mari abatoare
vor fi dărâmate.”
Poezia şi cărţile aveau să devină prieteni statornici[7], „într-o vreme mohorâtã și laborioasã.”[8] A întâlnit[9] numele sonor ca un pseudonim: Eusebiu Camilar. După căsătorie, în septembrie 1939, autorul Chemării cumpenelor a fost concentrat la Botoșani[10]; invadarea Basarabiei de către armatele sovietice (28 iunie 1940) a însemnat exodul familiei din Chișinău[11]. Din perspectiva Magdei Isanos, au fost anii „plânsului pe prispe de lut”[12]. Lucrând cu soțul ei la drama „Focurile”, a pus, în gura unui personaj, următoarea replică: „Dac-aș ști că prin moartea mea se schimbă măcar un strop din nedreptățile lumii, sunt gata să mor…” Lumii, nedreptăților, atrocităților nu le-a păsat de întâmplarea[13] zilei de 17 noiembrie 1944; povestea Magdei Isanos lua sfârșit pentru a începe recunoștința otrăvită a posterității…
„Până ce sara veni și pălind m-am temut.
Iată sicriul meu care crește-n grădină.
Cine pe-aicea-ntr-un april o să vină,
Umerii mei de bronz să-i privească tăcut?…”
[1] Fiica Elisabetei (născute Bălan) şi a lui Mihai Isanos, ambii doctori în medicinã… S-a născut în Duminica Tomii, la 3 dupã amiazã, probabil la spitalul „Socola” (marginea oraşului), unde lucrau şi locuiau părinţii ei; tocmai atunci, în ocolul primăriei (scriau ziarele, riscăm a avea încredere) zburda, ca însăşi ursita ei nerăbdãtoare, un mânz rãtãcit, roib, cu coama şi coada neagră – întruchipare a tinereţii, a nopţii, a misterului, purtătorul vieţii şi al morţii, simbol legat de ploaie, lună şi soare, precum melodica înnoire a lumii…
[2] În apropiere de Chişinău, spitalul unde lucrau părinţii ei…
[3] Licenţiată în drept, a profesat – pentru scurt timp – avocatura la Iaşi… Cel mai bine (se) descria, într-o schiţă, sub chipul unei fete abia coborâte din trenul de Chişinău, gata sã urce „calea regală” a Iaşiului, strada „Carol”, spre Universitate: într-un taior nou, în mână cu o servietã la fel de nouã, „îşi întoarce faţa la dreapta şi la stânga, şi, cu mândrie şi cu entuziasm, ea strigă din ochi tuturor: sunt studentă!” Apoi, „în neprimitoarea cameră mobilată, stă pe marginea patului şi nu poate dormi; îşi aminteşte de grădina de-acasă…” „La Universitate, a doua zi, totul e copleşitor… Larma, zidurile prea înalte, îndrăzneala viitorilor colegi. Desigur, i se face curte, chiar dacă nu era frumoasă, era tânără. Studenţii îi fac loc lângă dânşii…” Ea „priveşte drept la oameni ca şi cum le-ar spune: eu am să înving.” Faţada „Universităţii Mihăilene” se desfãşura simfonic, impresionându-i pe noii veniţi, rătăciţi între feţe necunoscute, în căutarea avizierelor cu anunţuri şi orare. Corpul profesoral era alcătuit din „cariatide” pe măsura „zidurilor prea înalte”: nume prestigioase, cu doctorate străine şi lauri academici…
[4] În revista „Licurici” a Liceului de băieţi „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Chişinău…
„Când îi citeai poeziile, necunoscând-o, nu puteai bănui ce fire veselã avea: în versuri rãsuna tristeţe multă şi gravă. Cum se împăcau aceste două faţete? Lumina şi umbra convieţuiau în totală armonie. Artist înnăscut, simţea că trebuie să se ţină departe de sinceritatea impudicã a confesiunii directe, de mărturisirea spontanã şi, uneori, necugetată, care mută povara pe sufletul altuia, relatându-şi necazurile culese la cald şi spuse de-a dreptul, sub formă de veşti din infernul personal. Veselia diurnă îi filtra, dar îi şi potenţa tristeţea. Structuratã în adâncime, ca o eclipsă, când între Soare şi Terra se interpune Luna, iar sus se iveşte soarele negru al melancoliei, Magda Isanos avea forţa care se naşte din echilibrul energetic al contrariilor. Ştia, din experienţă, că oamenii nu vor să plângă, ci să râdă ori să fie mângâiaţi. Râsul, o altă faţetă a hohotului de plâns, este mai greu de stârnit, iar a mângâia este un har pe care puţini îl au, de obicei doar aceia care au suferit. Din îmbinarea între râs vădit şi plâns ascuns, izvora profundul ei farmec. Nu alesese calea egoistă şi uşoarã a celor care se gândesc doar la durerea lor, afişându-şi nefericirea, în loc să-şi menajeze aproapele. Ea fãcea mai mult: încerca să-i vindece pe cei din jur de melancolia vieţii, ca şi cum rostul ei pe lume era să nu-i lase pe ceilalţi să-şi risipească lacrimile. Tristetea din poeziile Magdei Isanos este reversul veseliei diurne: un Narcis numai zâmbet se vede în poezie plângând, ori, înlăcrimat, îşi zăreşte în versuri surâsul. Amândoi sunt autentici, unul fără altul n-ar putea exista. Magda Isanos îşi cuprindea propriul dublu: personajul fascinant, cuceritor, cu care nu te puteai plictisi, nici posomorî vreodată, îşi avea în sine antiteza, astfel era ea însăşi, cu umbre şi lumini, o operã de artã a lui Dumnezeu. Distanţa dintre tristeţea din adânc şi veselia de-afarã dă nu numai măsura sufletului, ci şi a talentului ei: spuse de-a dreptul, zvârcolirile care o frământau nu ar fi interesat pe nimeni, dar aşa, gingăşia din versuri se naşte din prudenţa spunerii, din teama subînţeleasã şi profundã că prin ceea ce spune ar putea răni. Lacrimile sunt cernute prin surâs, zâmbetul este filtrat prin lacrimi. În viaţa de toate zilele, momentele cele mai solemne, mai dramatice, le înviora cu un zâmbet. Când alţii în situaţia ei ar fi plâns ori ar fi încremenit încruntaţi, ea râdea… Printr-o extraordinarã putere, izvorâtã din marea ei generozitate, a fost în stare să-i facã pe ceilallţi să râdă chiar şi atunci când înăbuşitoarea boală de inimă ajunsese aproape de culme. Râdea pentru a-i scuti pe cei din jur de tristeţe, cel puţin, pentru a le atenua disperarea. Era înconjurată de o aură de umor, care făcea parte din frumuseţea, din farmecul ei. Umorul altoit pe tragismul existentei dă vieţii şi scrisului ei o luminã eroică, poate mai mult, sau cel puţin la fel, ca implicarea în diversele cauze ale celor năpăstuiţi”…
[5] Unul la început de viaţă, celălalt la crepuscul…
[6] După cum primăvara şi toamna aveau să însemne, pentru Magda Isanos, timpul naşterii şi ceasul morţii…
[7] Se pare că a explorat şi celelalte posibilităţi oferite de Iaşi: seratele de la „Bragadiru”, cinematografele, „Copoul”…
[8] În oraşul dezolant, toamna, cu zgomotul ploii curgând în burlane, în timp ce „norodul vesel al studenţimii” cobora la vale, către oraş, grăbindu-se la vreo serată sau la un spectacol, doar ea urca la deal, spre gazdă, unde o aştepta, în camera rece, noaptea de insomnie…
[9] Amândoi erau poeți… Întâlnirea a fost una dintre acele apropieri care se întâmplã rar, o revelațe benefică. Fericiți că soarta îi adusese alături, niciunul nu voia mai mult. Lucrurile „s-au complicat” mai târziu, atunci când, înstiințată despre planurile lor de căsătorie, mama Magdei a sosit la Iași și a vrut să afle detalii despre viitorul ginere: „cine-i?”, „de unde-i?”, „cu ce se ocupă?”, ce studii are?”, „din ce trăieşte?”, ”din ce o să trăiţi?”; dinclo de superlative și declarații de dragoste („Îl iubesc… Cum era să-l întreb ce studii are?”), Magda nu avea niciun rãspuns; se iubeau, asta le-a fost de-ajuns; s-au căsătorit în martie 1938; În mai, același an, ea le scria celor de-acasã: „Eu sunt foarte fericitã, cred că nu e exagerat sã spun cã ne iubim în fiecare zi mai mult. Ne-am pus verighetele, ne stau foarte bine, nici largi, nici strâmte… Zeby îmi aduce flori din oraș, îmi lustruiește pantofii, și nu mă lasă să fac treabă, de parc-aș fi o principesă în exil. Câteodată mi-i frică. Atâta fericire poate supăra pe Dumnezeu.”
[10] Trimis „pe zonã”, ulterior pe frontul de răsărit; începuse conflictul, care avea să acționeze ca un tăvălug și să se transforme în Al Doilea Război Mondial…
[11] Întâi la Iași, apoi la București, acolo unde Magda i-a urmat… Dupã o scurtă revenire în 1941, refugiul basarabean s-a repetat în primăvara timpurie a lui 1944; Magda Isanos a părăsit, a doua oară, Iașiul, familia s-a reunit în Bucureștiul aflat sub amenințarea continuă a bombardamentelor…
[12] Singurătate, tristețe, atacurile repetate ale bolii… „(…)Stătea întinsă pe pat; ea împletea mereu, în toamna lui 1944, ultima ei toamnă. Împletitul e geamăn cu așteptarea, iar ea nu termina niciodată de împletit ciorapi, nu din cauză că ar fi deșirat noaptea ce croșetase ziua, ci pentru că se gândea mereu la o pereche de picioare bărbătești cu tălpile înghețate, care trebuiau ocrotite de frig: picioarele lui Ulysse, aflat pe drumul către casã. Aşeza unele sub altele șiruri albe, șiruri negre, șiruri cenușii: o nedescifrată Odyssee de lână. Și-a revăzut poeziile și, cu zece zile înainte de a muri, manuscrisul a fost depus la Editura Fundațiilor Regale…”
[13] În casa din „strada Popa Nan 49”-București…
(reluare fara ca eu sa am unde si ce „ajusteaza tu”, „scoate tu”. //
Hai sa modific LINK-ul. Adica eu sa scriu altfel, pe scurt LINK-ul. //
In MESAJul meu eu scriu despre personalitatea care a realizat
înfiintarea primei catedre de limba română din Germania.)
EXP.: PIATRA-NEAMT // PRENUME: Ioan // MESAJ: Pentru editia din data de
joi, 13 iunie 2019, eu va rog si eu va propun sa lecturati poezia
‘alpha’ de Paul MIRON, nascut intr-o zi de 13 iunie, a anului 1926, in
– eu va implor lecturati – Sat Giulesti, Comuna Boroaia, Judetul
Suceava. // SEMNATURA: Sa aveti lecturi si editii foarte ascultate. //
( fara si
nu ce eu ,
deoarece au ieri noapte)
EXP.: PIATRA-NEAMT // PRENUME: Ioan // MESAJ: Pentru editia din data de
miercuri, 12 iunie 2019, eu va rog si eu va propun sa lecturati poezia
‘Nu stiu cine’ de Valeria BOICULESI, nascuta intr-o zi de 12 iunie, a
anului 1919, in – eu va implor lecturati – Comuna ANDRIEŞENI, Judetul
IASI. // SEMNATURA: Sa aveti lecturi si editii foarte ascultate. //
(reluare link)
(…….)
EXP.: PIATRA-NEAMT // PRENUME: Ioan //
EXP.: PIATRA-NEAMT // PRENUME: Ioan // MESAJ: Pentru editia din data de
marti, 11 iunie 2019, eu va rog si va propun sa lecturati poezia
‘Solitudine’ de Grigore ARBORE = Grigore ARBORE POPESCU = Grigore
POPESCU, nascut intr-o zi de 11 iunie, a anului 1943. // SEMNATURA: Sa
aveti lecturi si editii foarte ascultate. // LINK: (…….)
(reluare cu scris dens)
PIATRA-NEAMT, Ioan
Pentru editia din data de luni, 10 iunie 2019,
eu va propun sa lecturati 2 (doua) poezii:
‘Olteni la Iasi’, ‘Ia! clopotelul suna’ de Ion CREANGA.
NOTA BENE: Fiind marcarea a 180/182 de ani de la nasterea lui Ion CREANGA, eu va implor sa lecturati cele 2 (doua) poezii, nu numai o poezie.
EXP.: PIATRA-NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din data de luni, 10 iunie 2019,
eu va propun sa lecturati 2 (doua) poezii:
‘Olteni la Iasi’,
‘Ia! clopotelul suna’
de Ion CREANGA,
nascut – conform documentului privind nou-nascutii – intr-o zi de 10
iunie,
a anului 1837/1839
la – eu va implor lecturati – HUMULESTI, Judetul NEAMT.
NOTA BENE: Fiind marcarea a 180/182 de ani
de la nasterea lui Ion CREANGA,
eu va implor sa lecturati cele 2 (doua) poezii, nu numai o poezie.
SEMNATURA: Sa aveti lecturi si editii foarte ascultate.
EXP.: PIATRA-NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din data de joi, 6 iunie 2019,
de Inăltarea Domnului nostru Iisus Hristos si de Ziua Eroilor,
eu va propun sa lecturati poezia ‘Pădurile, gorunii’,
de Ion ŞIUGARIU,
nascut intr-o zi de 6 iunie,
a anului 1914.
SEMNATURA: Sa aveti lecturi si editii foarte ascultate.
EXP.: PIATRA-NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din data de miercuri, 5 iunie 2019,
eu va propun sa lecturati: si poezia ‘Ci de-am fi singuri …’, si
poezia ‘Adesea …’,
de Nicolae IORGA,
nascut intr-o zi de 5 iunie,
a anului 1871,
la – eu va implor lecturati – BOTOSANI.
NOTA BENE: Fiind marcarea a 148 de ani de
la nasterea lui Nicolae IORGA,
eu va implor lecturati cele 2 (doua) poezii, nu numai o poezie.
SEMNATURA: Sa aveti lecturi si editii foarte ascultate.
EXP.: PIATRA-NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din data de marti, 4 iunie 2019,
eu va propun sa lecturati poezia ‘Scrisoare catre stanga durerii’
de Vasile VLAD,
nascut intr-o zi de 4 iunie,
a anului 1941.
SEMNATURA: Sa aveti lecturi si editii foarte ascultate.
EXP.: iarasi PIATRA-NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din data de luni, 3 iunie 2019,
1] Referitor la „Ce proiecte aveti in vara aceasta”,
pentru vara 2019 eu am speranta
ca un coleg de: clasa a XII-a, armata T.R., facultate IASI
sa ma ajute ca eu sa am un loc de munca in vara 2019.
2] eu va propun sa lecturati poezia ‘Ce singuri am rămas’
de Anatol CIOCANU,
nascut intr-o zi de 3 iunie,
a anului 1940.
SEMNATURA: Sa aveti lecturi si editii foarte ascultate.
LINK1:
LINK2:
LINK3:
(urmare) EXP.: Comuna TIMISESTI – NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ2: Tot pentru editia din data de joi, 30 mai 2019, eu va mai rog,
la tematica ‘antipatie’, lecturati,
cules de Iordache GOLESCU, proverbul „Cat vei putea sa te feresti,
ANTIPATIE sa nu dobandesti, ca te topeste pe nesimtite.”.
POST-SCRIPTUM:
Neavand Internet, eu m-am documentat din o carte coborata din
Biblioteca mea din podul Casei Parintesti de la TIMISESTI.
„Aparut 1973″ este mentiunea pe carte, adica cartea eu am cumparat-o de
atunci din IASI si cartea a avut SOARTA SA ca eu am rasfoit-o acum
pentru RADIO IASI.
EXP.: Comuna TIMISESTI – NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din data de joi, 30 mai 2019, eu va rog lecturati
precizarea mea:
Toate drumurile duc la IASI, sambata, intai la Sfanta Catedrala
Mitropolitana, apoi la Palatul Culturii.
Toate drumurile duc la IASI la discursul Sanctitatii Sale Papa
Francisc.
In IASI, eu precizez, ca este prima vizita a unui Suveran Pontif.
Este o vizita atat apostolica, cat si istorica.
In Europa, Sfantul Parinte Papa Francisc, din punctul meu de vedere,
este un reprezentant de frunte al meu si al nostru.
EXP.: Comuna TIMISESTI – Judetul NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din data de miercuri, 29 mai 2019:
1] eu am amaraciunea noastra si suferinta noastra de la ” ” „ravagiile”
” ” ploilor recente din Tara noastra
si
2] eu am scuzele mele ca – DE AICI – eu nu mai am acces la Internet si
– in consecinta – eu nu voi mai avea propuneri de poeti romani
aniversati si poeziile lor.
SEMNATURA: Sa aveti lecturi/editii foarte ascultate.
POST-SCRIPTUM: Eu va apreciez pe dumneavoastra pentru adaptarea la timp
ce ati avut-o in minieditia de dupa meciul de fotbal de alaltaieri =
din data de luni, 27.05.2019.
la potentiala de ,
eu meu internationala
pentru dreapta,
EXP.: Comuna TIMISESTI, Judetul NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ2: Pentru editia din data de marti, 28 mai 2019, eu va rog sa-mi
primiti APRECIERILE si MULTUMIRILE mele – in prima calitate a mea =
Tata – pentru ca, in aceasta editie, PRIMA poezie lecturata de
dumneavoastra a fost poezia ‘Diana’ de Vladimir STREINU = Nicolae
IORDACHE.
EXP.: Iarasi Comuna TIMISESTI – Judetul NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru minieditia*) speciala din data de luni, 27 mai 2019, eu
va rog lecturati – EVENTUAL – suferinta mea si scuzele mele ca – DE
AICI – eu nu mai am acces la Internet si – in consecinta – eu nu voi
mai avea propuneri de poeti romani si poezii.
SEMNATURA: Sa aveti lecturi/emisiuni*) foarte ascultate.
POST-SCRIPTUM: Eu va intreb:
Cate suturi pe spatiul celor 2 (doua) porti – deci in total – au fost
in meciul de fotbal de mai devreme?
EXP.: PIATRA-NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din data de joi, 23 mai 2019,
1] eu va rog lecturati precizarea mea:
In Patria noastra, Alegerile Europene au loc Duminică, 26 mai 2019.
2] eu va implor sa gasiti timp in aceasta editie si
sa lecturati poezia ‘Diana’
de Vladimir STREINU = Nicolae IORDACHE,
nascut intr-o zi de 23 mai, a anului 1902.
SEMNATURA: Sa aveti lecturi foarte ascultate.
EXP.: PIATRA-NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din data de miercuri, 22 mai 2019,
eu va rog sa lecturati poezia ‘Muncă si frig’
de Marius OPREA,
nascut intr-o zi de 22 mai, a anului 1964.
SEMNATURA:*) Sa aveti lecturi foarte ascultate.
EXP.: PIATRA-NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din data de marti, 21 mai 2019,
eu va rog sa lecturati
poeziile: ‘De-abia plecaseşi’, ‘Mi-e sete’
de Tudor ARGHEZI = Ion Nae THEODORESCU,
nascut intr-o zi de 21 mai, a anului 1880.
LINK: fara, deoarece sunt usor de gasit poeziile
Nota bene: Fiind vorba de Tudor ARGHEZI,
eu va implor lecturati cele 2 (doua) poezii, nu numai o poezie.
Sa aveti lecturi foarte ascultate.
EXP.: PIATRA-NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din data de luni, 20 mai 2019,
eu va rog sa lecturati
poezia AMORUL/VERSUL
de Marcel Ion FANDARAC,
nascut intr-o zi de 20 mai, a anului 1959, la Băcani, Judeţul Vaslui.
Sa aveti lecturi_foarte_ascultate*).
EXP.: Comuna TIMISESTI, Judetul NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din data de joi, 16 mai 2019,
1] eu va rog lecturati de Florin COSTINESCU, nascut intr-o zi de 16
mai, a anului 1938,
poeziile:
‘Sete’,
‘Colina copilariei’,
‘Ca printr-un munte de grau’.
2] Doua sau toate aceste 3 (trei) poezii – posibil nedifuzate in
emisiune – eu va implor lecturati-le pentru ca eu nu v-am propus in
premiera vreo poezie in editia din data de miercuri, 15.05.2019.
EXP.: Momentan din PIATRA-NEAMT, anterior din Comuna TIMISESTI, Judetul
NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din data de marti, 14 mai 2019,
1] intai iarasi aprecierile mele si pentru aceasta tematica ce ati
gandit-o dumneavoastra,
2] eu va rog pe dumneavoastra lecturati de Costache NEGRI, nascut
intr-o zi de 14 mai, a anului 1812, la – eu va implor lecturati – IASI
poezia ‘Cântic haiducesc’,
3] eu va rog pe dumneavoastra lecturati precizarea:
„marea sărbătoare a tuturor românilor care cinstesc sfânta jertfă a
martirilor din temnițele comuniste este ziua de 14 mai 1948, când au
fost arestați de regimul comunist marea majoritate a tinerilor, a
intelectualilor, alți mulți români care, prin exemplul de neascultare
și reală libertate exprimată în fața regimului dictatorial ateu, au
pătimit asemenea primilor creștini”.
„În acea noapte de 14 spre 15 mai 1948 au fost arestați peste 10.000 de
tineri anchetați ulterior, condamnați și repartizați în pușcăriile unde
urmau să execute fiecare condamnarea. Suntem conștienți de nume mari ca
ale părintelui Nicolae Steinhardt, pastorului Richard Wurmbrand,
episcopului greco-catolic Iuliu Hosu, părintelui greco-catolic
Tertulian Langa, politicianului Iuliu Maniu, poetului Radu Gyr și
soției sale sau Mircea Vulcănescu, Aurelian Bentoiu între mulți alții
care au pătimit în temnițe. Se impune așadar ca această zi să fie
cinstită și declarată ca zi națională a acestor martiri care și-au adus
darul înaintea istoriei, care s-au jertfit ei pentru ca nouă să ne fie
mai bine. Din respect pentru cei care au îndrăznit să reziste acelor
vremuri istorice, Parlamentul României are datoria morală să declare
ziua de 14 mai ca zi a martirilor temnițelor comuniste”
EXP.: Momentan din PIATRA-NEAMT, dupa IASI, anterior din Comuna
TIMISESTI, Judetul NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din data de luni, 13 mai 2019,
eu va implor lecturati de Mircea CIOBANU = Mircea SANDU, nascut intr-o
zi de 13 mai, a anului 1940, poeziile:
‘Haina stăpânei’,
‘Elegie’.
Eu va multumesc.
EXP.: Momentan din PIATRA-NEAMT, inainte de IASI, anterior din Comuna
TIMISESTI, Judetul NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din data de joi, 9 Mai 2019,
eu va implor lecturati:
1] Independenta de Stat a ROMANIEI este sarbatorita la 9 Mai, anual,
incepand cu 1877.
2] Din discursul Ministrului roman de externe, discurs in data de 9 Mai
1877, citez:
„Trebuie sa dovedim ca reclamam independenta pentru ca si noi ca
natiune avem dreptul sa traim cu viata noastra.”, citat inchis.
3] De Lucian BLAGA, nascut intr-o zi de 9 mai, a anului 1895, poeziile:
‘Iubire’, ‘Din parul tau’, ‘Dorul’.
Multam
EXP.: Comuna TIMISESTI, Judetul NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din data de miercuri, 8 mai 2019,
intai lecturati, pentru ascultatori, precizarea:
Ziua MonDIAla a Crucii Rosii este sarbatorita la 8 mai, anual, incepand
cu 1859.
Lecturati, citez:
„Crucea Rosie Romana ajunge in fiecare an la mai mult de 600000 de
persoane,..”, citat inchis.
Lecturati, pentru ascultatori, de Darie NOVACEANU = Aurel MITUTOIU,
nascut intr-o zi de 8 mai, a anului 1937,
poezia ‘Singur si alb’.
EXP.: Comuna TIMISESTI, Judetul NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din data de marti, 7 mai 2019,
intai lecturati, pentru ascultatori, precizarea:
pe 7 mai se marcheaza castigarea ‘Cupei Campionilor Europeni’ de echipa
de fotbal Steaua Bucuresti, care a invins in finala de la Sevilla
formatia spaniola FC Barcelona dupa prelungiri si executarea
loviturilor de la 11 metri.
Lecturati, pentru ascultatori, de Stefan IURES, nascut intr-o zi de 7
mai, a anului 1931, la – eu va implor lecturati – IASI,
poeziile:
‘Taramul frumusetii’,
‘Examene’, 1949.
EXP.: Comuna TIMISESTI, Judetul NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din data de luni, 6 mai 2019,
intai lecturati, la tematica, un aforism de Mihai RALEA:
„Nu trebuie CONFUNDATA intimitatea cu familiaritatea; cea dintai e
expresia unei comunicari respectuoase, cea de a doua e o profanare.”
Apoi lecturati precizarea:
pe 6 mai se marcheaza anual ‘Podul de flori de peste Prut’, deschiderea
frontierii intre ROMANIA de VEST si ROMANIA de EST.
Lecturati de Ioan VIERU, nascut intr-o zi de 6 mai, a anului 1962, la –
lecturati eu va implor – TARGU-NEAMT,
poeziile:
‘Mica ambarcatiune’,
‘Nerv optic’
EXP.: Momentan din PIATRA-NEAMT, anterior din Comuna TIMISESTI, Judetul NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din data de miercuri, 1 mai 2019,
intai aprecierile mele si pentru aceasta tematica ce ati gandit-o dumneavoastra.
In premiera numele Aida MOGA si cantecele sale eu le aud.
Permiteti-mi punctul meu de vedere muzical:
stilul muzical al cantecelor Aidai MOGA (1926 – 2001) se aseamana cu stilul muzical al cantecelor:
1] Doinei BADEA (1940 – 1977)
si
2] Gigi MARGA (1929 – ).
Eu ma conformez spuselor dumneavoastra si eu nu va trimit propuneri de poezii.
Adevarat a Inviat.
Multumesc.
EXP.: Momentan din PIATRA-NEAMT, anterior din Comuna TIMISESTI, Judetul NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din a treia zi de Pasti, marti, 30 aprilie 2019,
intai precizarea ca eu am fost si eu sunt in doliu 24h, toata ziua de astazi, 2019.04.30.
Eu va propun sa lecturati de Passionaria STOICESCU,
nascuta intr-o zi de 30 aprilie, a anului 1946,
poezia ‘De dragoste’,
poezia ‘Aprilina’,
poezia ‘Ziceri’.
Eu va multumesc.
EXP.: Momentan din PIATRA-NEAMT, anterior din Comuna TIMISESTI, Judetul NEAMT
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din a doua zi de Pasti ortodox, 29 aprilie 2019,
intai primiti APRECIERELE pentru tematica ‘Sfintele Pasti’.
Primiti ‘Adevarat a Inviat’ si o urare a mea in premiera: Sa recladim, sa reconstruim, sa muncim, sa proiectam, sa construim o ROMANIE cu o oranduire_sociala*) mai_buna_pentru_fiecare*) cetatean roman.
Eu va propun sa lecturati de Gheorghe TOMOZEI,
nascut intr-o zi de 29 aprilie, a anului 1936,
poezia ‘Ora fara tine’,
poezia ‘Amintiri din muzee nemtesti’,
poezia ‘Tara mea’.
Multumesc.
EXP.: Momentan din PIATRA-NEAMT,
anterior din Comuna TIMISESTI
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia din Sfanta si Marea zi Marti, 23 aprilie 2019,
lecturati:
–> precizarea ‘Ziua Internationala a Cartii este sarbatorita anual la
23 aprilie.’,
–> precizarea ‘Ziua limbii engleze este sarbatorita anual la 23
aprilie.’,
iar de George BUZNEA,
nascut intr-o zi de 23 aprilie, a anului 1903,
nascut tot in Judetul Vaslui,
tot o personalitate originara din Judetul Vaslui,
lecturati – INTEGRAL eu va implor DIN PATRIOTISM -:
–> poezia ‘Doina Prutului’, 1940*):
„Prutule, apă bătrână,
Prutule, apă română,
Prutule întunecat,
Mâl cu plâns amestecat!
Prutule, adâncă rană,
Peste ţara cea Ştefană,
Tu desparţi ca un duşman,
Moldovean de moldovean,
Grai de grai de la o mamă,
Şi năframă de năframă,
Unde’i plâns sub cer înalt,
Şi pe-un mal, şi pe cel’lalt
Şi desparţi de la Carpaţi,
Până ‘n vale la Galaţi
Brazda lungă, răzăşească,
De-altă brazdă românească;
Şi de văi îngemănate,
Desparţi frate de alt frate;
Şi pe-un plai cu aceeaşi horă,
Desparţi soră de-altă soră;
Şi prin neguri şi prin ceaţă,
Desparţi viaţă de-altă viaţă,
Şi prin ploaie şi prin vânt,
Un mormânt de alt mormânt;
Că nu e hotar sau carte
Să ne poată ’n veci desparte,
Cum nu sunt nici frontiere
Să despartă o durere;
Decât plânsul în tăcere,
Să se schimbe în putere,
Ca să rabde şi s-aştepte
Şi cel mic hotare drepte.
Prutule cu Siret frate
Şi cu Nistrul jumătate,
Prutule care ne’mparţi,
Cât o să ne mai desparţi?!
Ca să-mi văd tata şi mama,
Cât ai să-mi mai ceri tu seama,
Prutule care ne frângi,
Cât şi tu ai să mai plângi?
Măi frăţâne, măi vecine,
Ce-ai avut şi ce-ai cu mine?
Că din Prutul românesc
Ai făcut şi Prut rusesc,
Iar din harta până ’n slove
Ai făcut două Moldove,
Care vin şi plâng la Prut,
Că azi iar le-ai desfăcut,
Cum desfaci din rădăcină
O tulpină de tulpină,
Ca să-şi plângă apoi soarta,
Una’n stânga, alta’n dreapta,
Ca să plângă totdeauna
Că sunt două ’n loc de una;
Două care au şi’n humă,
Şi ’n azur aceeaşi mumă,
Cât li-e neamul şi moşia,
Mama noastră, România!
România, celei care
Iar i-ai pus strâmbe hotare;
Prutule, râu blestemat,
Prutule întunecat,
Face-te-ai pe veci mutat
Lângă Nistrul înspumat, –
Să ne fii acolo hat!”
Atat.
Sa aveti lecturi placute.
Eu va multumesc.
EXP.: Momentan din PIATRA-NEAMT,
anterior din Comuna TIMISESTI
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia de luni, 22 aprilie 2019,
de Camil PETRESCU,
nascut intr-o zi de 9/22 aprilie, a anului 1894,
lecturati:
a] si poezia ‘Versurile’,
b] si poezia ‘Vis de anemic’,
c] si aforismul, tot de Camil PETRESCU „Dreptatea este deasupra noastra si este una pentru toata lumea si pentru toate timpurile.”,
d] si aforismul, tot de Camil PETRESCU „O iubire care nu e eterna, nu e nimic, iubirea este totul sau nu este nimic.”,
e] si aforismul, tot de Camil PETRESCU „În dragoste este ca si în razboi. Vai de cei învinsi!”,
f] si aforismul, tot de Camil PETRESCU „Acum toata lumea citeste carti si iubeste… iubeste… si citeste carti…”.
Atat.
Sa aveti lecturi placute.
Eu va multumesc.
EXP.: Momentan din PIATRA-NEAMT,
anterior din Comuna TIMISESTI
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia de joi, 18 aprilie 2019,
A] La Multi Ani, de Florii 2019,
personalitatii iesene = domnului Florin BALANESCU,
si
B] de Calistrat HOGAS,
nascut intr-o zi de – atentie – 19 aprilie, a anului 1847, la TECUCI,
lecturati_fragmentul*):
„După două ceasuri de un mers aproape neîntrerupt, iesirăm deasupra
Agapiei Vechi.
De pe înăltimea pe care ne oprisem, schitul acesta de maici se zărea
albind în fundul jgheabului de verdeată, ce se deschidea sub picioarele
noastre.
Cu o treaptă mai jos sta retrasă, tăcută si visătoare, Agapia Nouă cu
albele sale chilii si cu înaltele turnuri strălucitoare ale bisericilor
sale.
Era atât de răpitoare această priveliște, încât ai fi zis că natura
îsi pune sub ochi o salbă de mărgăritare pe o tavă de smarald. ”
Post-scriptum:
In premiera, nicio poezie propusa de mine,
din motivul de a lectura integral fragmentul de Calistrat HOGAS.
Sa aveti lecturi placute.
CAPITOLUL: Propunerile mele de marcare
a zilelor de nastere ale
personalitatilor PATRIEI noastre.
EXP.: Momentan din PIATRA-NEAMT,
anterior din Comuna TIMISESTI
PRENUME: Ioan
MESAJ: Pentru editia de miercuri, 17 aprilie2019*),
A] La Multi Ani, Radioului (………….),
care a inceput sa emita intr-o zi de 17 aprilie,
a anului 1998, la I A S I,
si
B] de Magda ISANOS
nascuta intr-o zi de 17 aprilie, a anului 1916, la I A S I,
lecturati:
a] poezia ‘Dumnezeu’,
b] poezia ‘Dragostea mea’,
c] poezia ‘Saruta-ma’.
Sa aveti lecturi_placute*).