UZPR și CNR UNESCO au marcat Ziua Mondială a Libertății Presei 2026. „Presa de-a lungul timpului: Perspective asupra libertății de informare și responsabilității publice”
Publicat de Gabriela Rotaru, 6 mai 2026, 10:07
• „Deși teoretic accesul la informație s-a democratizat, libertatea presei și libertatea de expresie pare că sunt puse sub semnul întrebării” (Ligia Deca, secretar general CNR UNESCO)
• „Uniunea Europeană are un ansamblu de directive, de reglementări care vor să asigure un cadru mult mai clar pentru desfășurarea acestei activități care înseamnă mass-media” (Dan Constantin, președinte al UZPR)
Cu ocazia Conferinței Globale „Modelarea unui viitor al păcii” (Shaping a Future at Peace), dedicată Zilei Mondiale a Libertății Presei 2026, care a avut loc la Lusaka, Zambia, precum și pentru a marca programul aniversar UNESCO 70 România – împlinirea a 70 de ani de la aderarea României la UNESCO – Comisia Națională a României pentru UNESCO și Uniunea Ziariștior Profesioniști din România, alături de AGERPRES, TVR și Radio România au organizat masa rotundă și expoziția „Presa de-a lungul timpului: Perspective asupra libertății de informare și responsabilității publice”.
În intervenția sa, Ligia Deca, secretar general CNR UNESCO, a menționat: „Masa rotundă are o tematică extrem de generoasă și cred că va sta în experiența și în profesionalismul invitaților noștri să ne introducă în cele mai moderne dezbateri vis-a-vis de libertatea presei. Mă bucur că avem alături, în calitate de parteneri, colegii de la UZPR, atât pe domnul președinte Dan Constantin, cât și pe doamna Mădălina Diaconu, partenerul nostru de cursă lungă pentru activitățile Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. Există un raport global care se numește World Trends in Freedom of Expression and Media Development pentru perioada 2022-2025. Practic, acest document reafirmă rolul jurnalismului liber, independent, pluralist și profesionist ca pilon al democrației și de asemenea sublinează rolul acestui tip de jurnalism pentru îndeplinirea acelor 17 obiective de dezvoltare durabilă. Raportul, din păcate, evidențiază o tendință globală de deteriorare accentuată a libertății de exprimare și a libertății presei, în ciuda unor evoluții pozitive punctuale. Ceea ce cred că este foarte relevant pentru noi este modul în care, deși teoretic accesul la informație s-a democratizat, libertatea presei și libertatea de expresie pare că sunt puse sub semnul întrebării”.
Evenimentul s-a concentrat pe mai multe elemente interconectate care vizează riscurile structurale și oferă soluții pentru viitor: relația dintre libertatea presei, pace, securitate și dezvoltare economică, impactul transformării digitale și al inteligenței artificiale asupra integrității informațiilor, sustenabilitatea, multiculturalismul și incluziunea în mass-media. Aspecte ale acestor teme au fost subliniate de Dan Constantin, președinte al UZPR: „Dezvoltarea presei în România, practic, a fost într-un fel și un bumerang, pentru că s-a dezvoltat aproape haotic, într-un noian și o lipsă de reglementare. În momentul când au apărut constrângeri – și economice, și politice, și mai ales de securitate – vedem că presa poate să aibă și un rol de informare, dar și un rol folosit cu abilitate, cu mare obstinație în ceea ce numim războiul hibrid. Așa încât au apărut nevoi de reglementare: o dată care să poată să pună stabilă manipulărilor, teoriilor conspiraționiste și, în alt palier, să clarifice exact ceea ce înseamnă profesionalism și să clarifice meseria de jurnalist. Uniunea Europeană are un ansamblu de directive, de reglementări care au venit în ultimii doi ani și care vor să asigure un cadru mult mai clar pentru desfășurarea acestei meserii, acestei activități care înseamnă mass-media. Iar propunerea pe care am făcut-o școlii de jurnalism este ca regulamentul EMFA să fie introdus încă din primii ani de studiu”.
Despre rolul esențial al presei în societatea contemporană, importanța libertății de exprimare și responsabilitatea actului jurnalistic în contextul actual a vorbit și Florin Brușten, secretar general al rețelei de studiouri teritoriale Radio România,, care a punctat că „este nevoie de o presă care să aibă un fundament solid și instituții de presă cu un fundament solid și așa cum este nevoie de o presă independentă în sensul că este independentă față de orice ingerință, dar inclusiv în ceea care înseamnă partea definanțară, dar este nevoie și de o presă publică, așa cum este televiziunea publică, radio-ul public, agenția de presă, Agerpres. Și nu pentru că e nevoie de cineva care să cheltuie banii pe care îi strânge de la contribuabil în diverse forme, ci pentru că ca o națiune să există și să continue, trebuie să învețe și să știe despre trecut, să cunoască valorile trecutului, să promoveze valorile în prezent și să se asigure că aceste valori merg mai departe”. De asemenea, intervenția lui Cezar Ion, director Departament Redacțional SRTv, a vorbit despre „acuratețe, echilibru, imparțialitate; dacă țineți aceste trei cuvinte în minte și le folosiți permanent în exercițiul profesional, sunteți jurnaliști”.
La manifestarea de la sediul CNR UNESCO au participat, de asemenea, Cristina Lupu, director executiv, Centrul pentru Jurnalism Independent, Alexandra Crăciun, Universitatea din București, Codrin Tăut, expert cultură CNR UNESCO.
Evenimentul a inclus expoziția „Presa de-a lungul timpului”, prezentată de Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR, care a oferit o perspectivă vizuală temei printr-o selecție de materiale documentare, fotografii și arhive relevante, ilustrând evoluția presei și provocările actuale ale jurnalismului. La vernisaj a participat, ca invitat, Cristian Șelaru, director al Direcției Colecții, Biblioteca Academiei, care a donat CNR UNESCO colecția de volume „Istora Bibliotecii Academiei Române”.
