Întâlnirea artelor cu științele, într-un volum academic lansat la Iași
Un nou volum lansat la Iași deschide perspective inedite asupra comunicării neuronale și a creativității, printr-un proiect academic care reunește artiști, medici și ingineri.
Publicat de isoreanu, 2 februarie 2026, 20:47
La Iași, dialog între arte și științe. Un volum lansat recent la Muzeul Național al Literaturii Române propune o privire interdisciplinară asupra modului în care funcționează creierul și asupra proceselor creatoare. „Arta și știința creierului – Noi frontiere ale comunicării neuronale” reunește contribuțiile unor specialiști din domenii diferite și este rezultatul unei colaborări academice extinse. Despre acest proiect și despre perspectivele sale de cercetare, în reportajul care urmează, semnat de Ioana Soreanu.
Săptămâna trecută, joi, la Muzeul Național al Literaturii Române din Iași, a avut loc lansarea volumului „Arta și știința creierului – Noi frontiere ale comunicării neuronale”. Cartea, apărută la Editura Presa Universitară Clujeană a Universității „Babeș-Bolyai”, este rezultatul unui proiect desfășurat în anii 2023 și 2024, realizat în colaborare de Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”. Proiectul, cu caracter multidisciplinar, a urmărit înțelegerea proceselor creatoare prin intermediul științelor, a explicat directorul Institutului de Cercetare Multidisciplinară în Artă, prof. univ. dr. Cristi Nae.
Este, mai curând, încununarea unui proiect care a avut drept scop cercetarea relației dintre neuroștiințe, abordarea lor din perspectiva tehnologiei, adică științelor aplicate, și creativitatea artistică exprimată în diverse arii sau domenii ale artelor, atât în artele vizuale, cât și în coregrafie, teatru și muzică. Ceea ce am încercat să facem a fost să construim, de fapt, punți de dialog, porind de la această conjuncție a celor trei domenii, neuroștiințele fiind puntea de legătură între ele, și să oferim, de fapt, prin intermediul unui volum, niște puncte de plecare, mai curând, pentru cercetări viitoare, pentru că ne-am întrebat în ce fel, de exemplu, pot fi înțelese procesele creatoare, în ce fel există o cunoaștere a corpului proprie, în ce fel există o cunoaștere a lumii, care poate să fie… să o numim intuitivă, dar în spate să fie niște procese de care nu suntem conștienți, în ce fel putem să redescriem arta, dacă preluăm aceste fundamente pe care noi le asociem de obicei cu științele exacte și tindem să le repudiem. E o perspectivă nu doar materialistă, deci e o perspectivă foarte bine ancorată în prezent, care, mai ales într-o lume dominată de tehnologie, cred, este foarte utilă.
Institutul de Cercetare Multidisciplinară în Artă din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași este inițiatorul acestui proiect.
Dialogul dintre arte și științe, dezvoltat în cadrul proiectului, are ca scop stimularea creativității și îmbunătățirea modului de receptare a artei, a declarat rectorul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, prof. univ. dr. Aurelian Bălăiță:
Un proiect care și-a propus, prin titlul pe care îl poartă volumul lansat astăzi, „Arta și știința creierului”, și-a propus o serie de explorări, o serie de dialoguri între ceea ce oferă arta, ceea ce oferă științele, pentru îmbunătățirea funcționării noastre ca ființe umane. Am pornit de la ideea că artele au un impact major asupra ființei umane, asupra sănătății, și ne-am dorit foarte mult să avem, cu ajutorul colegilor noștri de la Universitatea de Medicină și de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, și argumente de tip științific, pentru care arta este benefică, în general, ființei umane, îmbunătățește sănătatea, îmbunătățește starea de bine, echilibrul pe care ni-l dorim cu toții, și argumente pentru a fi mai atenți atunci când suntem nu doar receptori ai artei, consumatori de arte, ci și atunci când ne implicăm în aspectele de creație și, în același timp, privim arta ca un stimulator foarte puternic al creativității.
Dr. Richard Constantinescu a vorbit despre tradiția pe care Universitatea de Medicină și Farmacie o are în domeniul neuroștiinței, pornind de la contribuția lui Grigore T. Popa, personalitate care dă numele instituției de învățământ superior din Iași.
Noi am fost parteneri prin centrul cultural „I. I. Milonescu”, pe care îl coordonez. Universitatea de Medicină și Farmacie poartă numele unui neuroanatomist, unul dintre cei mai celebri neuroanatomiști din perioada interbelică românească, dar care se menține în topul citărilor și contribuțiilor legate de neuroștiință. Și asta este foarte important, pentru că nu e întâmplător că la această masă, să spun cu trei universități, una dintre ele poartă un nume simbolic al unei personalități din neuroștiință. E bine de știut că la Institutul de Anatomie, la începutul secolului al XX-lea, regele Carol I. a venit cu un profesor de anatomie, cel care a dat numele de neuron și iar este cumva legat de Iași și face puntea și cu lumea occidentală. Eu am scris în acest volum un capitol despre neuroplasticitate și e important să vorbim despre neuroplasticitate nu doar din anul 2025-2026, când se accentuează mult pe ideea neuroplasticității, ci să o luăm din trecut, pentru că se vorbea, și Grigore T. Popa a amintit despre neuroplasticitate într-un volum pe care l-a tradus de anatomie, „Anatomia lui Gray”, acolo a introdus termenul neuroplasticitate, dar, în textele lui de neuroanatomie, el a vorbit despre acest concept.
Prezența Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” este esențială în acest dialog dintre arte și științe, mai ales într-un domeniu care deschide noi oportunități de cercetare, a subliniat decanul Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată, prof. univ. dr. ing. Dumitru Dorin Lucache.
A fost un demers necesar, poate chiar puțin întârziat, pentru că această „trans” sau „inter”, sau cum vreți să-i spuneți, disciplinaritate era necesară de multă vreme. Și asta ne deschide multe căi, pentru că, vedeți, în cercetare, de multe ori, e greu să fii competitor cu mari companii, mari companii care au în spate echipe foarte mari. Noi încercăm, în universități, să spunem ceva în cercetare fundamentală și, atunci, nu poți merge pe căi bătătorite; trebuie să mergi pe zone care deschid noi oportunități, iar asta poate veni doar atunci când abordezi domenii de frontieră, interdisciplinaritate și alte zone cu multe idei, cu multă creativitate, și nu neapărat ceva foarte clasic. Iar combinația cu artele, lăsând la o parte medicina, care, categoric, ne interesează pe toți, cred că aduce ceva în plus: sensibilitate. Asta e ceea ce ne definește, așa cum spunea un antevorbitor aici; e latura umană de care avem nevoie să ne-o valorificăm și să o regăsim.
Mirela Ștefănescu, cercetător științific în cadrul ICMA și unul dintre editorii volumului, a explicat că scopul publicării articolelor este acela de a pune la dispoziția unui public cât mai larg informațiile și concluziile formulate de specialiști.
Publicarea acestui volum, practic, are scopul de a aduce în atenția specialiștilor, dar și a publicului larg, o serie de cercetări realizate de profesori, cercetători, specialiști, ingineri, medici, artiști de la universitățile ieșene, dar și de la mediul clinic privat din Brisbane, Australia. Iar toate aceste lucrări au fost prezentate la conferințele pe care le-am organizat în 2023-2024, conferințe organizate de Institutul de Cercetare Multidisciplinară în Artă, „Neuroștiință și creativitate – conexiuni neuronale în creația artistică” și „Neuroplasticitate, cogniție, creativitate – perspective interdisciplinare”. Și ne-am gândit că ar fi bine să scoatem o carte, să publicăm o carte, pentru că ar fi păcat să rămână doar la nivel de prelegere.
Cei implicați în proiect au anunțat că această colaborare va continua și va fi chiar extinsă către alte instituții, în vederea unor cercetări viitoare.
accent în această competiție. Este manevrabilitatea și faptul cât de rezistentă este mașina. Probele nu sunt tocmai roată la roată. Nu se întrec două mașini propriu-zis, ci monopostul este trecut prin probe statice și dinamice în care el funcționează, are probe de manevrabilitate și, la urmă, proba care este mult așteptată și se dorește foarte tare să fie și câștigată: anduranța. Mașina parcurge 22 de kilometri pe un circuit foarte strâns, cu lățime maximă de 3 metri și foarte, foarte virajat. Astfel, viteza maximă atinsă ar fi undeva la 68 km/h, dar priceperea de care trebuie să dea dovadă piloții în momentul în care intră în curbe și abordează acest circuit este foarte mare și atunci mașina trebuie să fie foarte ușoară, trebuie să fie manevrabilă și un lucru care pentru un prototip, pentru că se specifică acest lucru în regulament, ea trebuie să aibă stadiu de prototip, nu trebuie să fie produsă la scară mare.
