#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Este clar că vor fi completări de normă pentru profesorii titulari din județ, dar nu se va pune problema ca un profesor titular să rămână fără catedră completă. Mărirea normei didactice de predare va avea repercusiuni asupra încadrării profesorilor.”

Publicat de Gabriela Rotaru, 1 august 2025, 10:34

Schimbările ce urmează să fie implementate au stârnit nemulțumiri și tensiuni, atât în cancelarii, cât și în rândul sindicatelor, care amenință cu ample proteste.

Invitata colegei noastre, Andreea Daraban,  este doamna profesor Rodica Leontieș, șefa Inspectoratului Școlar Județean Iași, care aduce lămuriri  privind efectele pe care aceste modificări legislative le au asupra școlilor din județul Iași.

Andreea Daraban: Creșterea normei didactice în învățământul preuniversitar, anunțată în contextul unui pachet de măsuri fiscale, a stârnit reacții diverse. Se vorbește despre posibile blocaje instituționale, despre profesori suplinitori care nu vor mai avea catedre, despre profesori titulari care nu vor mai avea cum să-și completeze norma în școala în care se află. Cum se prezintă situația în județul Iași  și care este atmosfera în rândul cadrelor didactice?

Rodica Leontieș: Într-adevăr, efectele legii 141/2025 implică și segmentul de educație. Vorbim despre o reorganizare a rețelei școlare și constituirea normelor didactice de predare ca urmare a aplicării acestor măsuri. La acest moment, noi avem la nivelul județului unități care își pierd personalitatea juridică. În municipiul Iași avem 19 unități, 15 grădinițe cu program prelungit și 4 școli, respectiv”Mihail Codreanu”, ”Carmen Silva , ”Veronica Micle” și ”Gheorghe Asachi”. În municipiul Pașcani avem două unități de învățământ,  respectiv o grădiniță și școala ”Ion Creangă” din Gâștești. În orașul Hârlău avem o grădiniță cu program prelungit și școala gimnazială ”Pârcovaci”, iar în orașul Târgu Frumos, o unitate  și anume Liceul Tehnologic ”Petru Rareș”. În mediul rural,  avem 10 unități de învățământ din 8 UAT-uri și anume Belcești, Deleni, Miroslava, Popricani,  Tomești, Țibana, Țibănești și Voinești.

Noi am avut deja o întâlnire cu primarii din aceste localități, ale căror unități își pierd personalitatea juridică pentru a discuta o eventuală reconfigurare  a rețelei școlare în vederea asigurării unei oferte educaționale coerente și adaptate nevoilor actuale. Practic, acesta este primul demers,  reorganizarea rețelei.  Știți că a apărut o procedură  privind reorganizarea unităților de învățământ  care este în dezbatere publică  până pe data de 6 august. Noi, până pe data de 8 august, avem obligația de a definitiva acea rețea școlară și abia apoi putem vorbi de încadrarea titularilor în unitățile școlare, conform tot unei proceduri  care este în dezbatere publică,  tot până pe data de 6 august. Într-adevăr, mărirea normei didactice  de predare pentru fiecare profesor, de la 18 la 20 de ore, este clar că va avea repercusiuni asupra încadrării profesorilor.  În primul rând, vom face încadrarea profesorilor titulari și este clar că numărul de ore care erau vacantate pentru suplinire se diminuează.

Andreea Daraban: Vorbeați despre reorganizarea rețelei școlare. Practic, aceste instituții care nu îndeplinesc criteriile pentru a avea personalitate juridică  vor fi comasate cu alte instituții?  Cum se va face această reorganizare mai exact?

Rodica Leontieș: Aceste unități școlare, care nu îndeplinesc condițiile  pentru a rămâne cu personalitate juridică, vor fi absorbite de alte unități care au personalitate juridică la momentul acesta. Noi intenționăm ca grădinițele să fie arundate  școlilor, deci celor patru din muncipiul Iași  clar că le vor fi arundate grădinițe,  pentru a-și menține personalitatea juridică. Deocamdată a fost doar o propunere,  vă dați seama că trebuie și o hotărâre de Consiliul Local și o adresă pe care noi o înaintăm Ministerului.  Nu știu dacă este oportun să spun,  acum, care au fost propunerile pentru arundare,  atât timp cât nu este o hotărâre de Consiliul Local și fiind și o procedură care este în dezbatere publică. După data de 8 august vă pot spune exact  care au fost arundările.

”În mediul urban,  în fiecare an, noi am pledat pentru calificare.  Dar dacă profesorul are o altă specializare, are posibilitatea să-și completeze norma pe a doua specializare, decât cea care este în actul de numire.”

Andreea Daraban: În ceea ce privește personalul din aceste unități care vor fi arundate, ce se va întâmpla cu personalul de conducere, dar și cu ceilalți profesori?

Rodica Leontieș: În primul rând, fiecare disciplină va include profesorul titular din unitatea A și respectiv din unitatea B, iar încadrarea să face per total norme  și în urma unei evaluări, dacă va fi cazul,  un cadru didactic va face obiectul completării de normă. Dar eu vă asigur că la nivelul județului Iași, este clar că vor fi completări de normă pentru profesorii titulari, dar nu se va pune problema ca un profesor titular să rămână fără normă, atât timp cât noi, la momentul acesta, avem peste o mie de posturi, catedre rezervate  sau vacante sau fracțiuni de normă. Deci,  posturi pentru profesorii titulari vor fi.

Andreea Daraban: Vor fi, dar profesorii vor fi nevoiți să facă naveta între școli.

Rodica Leontieș: Bine, dar și în acest moment avem profesori titulari în două sau trei unități școlare, deci nu este în premieră.

Andreea Daraban:  Odată cu mărirea normei didactice, de la 18 la 20 de ore, vor apărea și astfel de cazuri în care profesorii titulari nu își vor putea întregi norma în școala în care sunt.

Rodica Leontieș: Da, vor fi situații în care un profesor titular  nu își poate constitui norma de 20 de ore în unitatea în care este titular. Și atunci va participa într-o ședință publică pentru completarea normei în altă unitate școlară sau, conform metodologiei, am înțeles că nu numai în învățământul gimnazial, ci și în învățământul liceal, va fi posibil să își completeze norma la nivel de unitate până la o treime din aria curriculară.

Andreea Daraban: Adică să predea și altceva decât ceea ce predă în mod obișnuit.

Rodica Leontieș: Da, dar de regulă, noi în mediul urban,  în fiecare an, am pledat pentru calificare. Deci, dacă are o altă specializare, are posibilitatea să-și completeze norma pe a doua specializare, decât cea care este în actul de numire.

Andreea Daraban: Dacă un profesor este de matematică, va putea preda, de exemplu, și biologie?  

Rodica Leontieș: În mediul urban nu vom merge pe această variantă. În mediul rural, dintotdeauna un profesor titular a avut posibilitatea completării până la jumătate de normă în altă specializare și nu obligatoriu  conform specializării pe care a dobândit-o prin studii.

”Noile fișe de vacantare vor fi prezentate comisiei Inspectoratului Școlar în intervalul 8-14 august, astfel încât, pe data de 18 august, va fi publicată o nouă listă cu posturile vacante și ulterior vor fi ședințele publice, începând cu data de 20 august. ”

Andreea  Daraban: Aveți, la momentul de față, o situație cu profesorii titulari  care sunt nevoiți să își întregească norma? Aveți o estimare?

Rodica Leontieș: La momentul acesta nu avem, atât timp cât nu am primit din școli fișele de încadrare pentru anul următor școlar. În luna februarie, am primit fișele de vacantare cu încadrarea titularilor și cu posturile vacante pentru anul școlar următor.

Andreea Daraban: Care nu mai sunt valabile acum.

Rodica Leontieș:  Absolut. Această listă va fi modificată, deci aceste fișe de vacantare vor fi prezentate  comisiei Inspectoratului Școlar în intervalul 8-14 august, astfel încât, pe data de 18 august, vom publica o nouă listă cu posturile vacante și ulterior vor fi ședințele publice, începând cu data de 20 august. Dar să nu uităm că noi avem ședințe publice și pe data de 1 august, respectiv luni, 4 august. Vineri, 1 august, repartizăm pe posturile care sunt publicate deja cu viabilitate de cel puțin 4 ani,  candidații care au obținut  la concursul de titularizare din iulie 2025, minimum nota 7,  atât la proba scrisă, cât și la lecția, la clasă,  respectiv proba practică.

Andreea Daraban: Așadar, acei candidați care au susținut anul acesta titularizarea vor beneficia de posturile pentru care au candidat?

Rodica Leontieș: Absolut. Vor fi ședințele publice,  iar noi vom emite decizii în intervalul 5-8 august, astfel încât respectivul candidat să se poată prezenta la unitățile de învățământ în vederea încheierii contractelor  individuale de muncă.  Data limită de prezentare în unitatea școlară va fi 8 august.

Andreea Daraban:  Și au garanția că vor primi acel post pentru care au candidat în urma reorganizării rețelei școlare și a creșterii normei didactice?

Rodica Leontieș: Dumnealor vor avea încheiat contract de muncă pe perioadă nedeterminată și vor intra în evaluare, în condițiile în care va fi o completare de normă sau o restrângere de activitate la catedra respectivă. Deci, în această procedură privind constituirea normelor, avem exact pașii pe care trebuie să îi întreprindă fiecare unitate școlară în vederea încadrării profesorilor titulari,  dumnealor având statut de profesor titular. Restrângerea de activitate implică asigurarea de către unitatea școlară a unui număr mai mic de 10 ore, deci jumătatea de normă. Cine are măcar 10 ore face obiectul completării de normă. Cine are sub 10 ore  face obiectul restrângerii totale de activitate. Asta presupune participarea în ședință publică și cu prioritate  poate fi detașat pe o catedră fie vacantă, fie rezervată pentru un an școlar.  Pentru că profesorul titular are prioritate în ședințele publice la completare, respectiv la restrângere de activitate.

”Nu cred că profesorii suplinitori  vor rămâne fără post, dar diminuare de normă cu siguranță va fi și vor fi și dumnealor  prezenți în ședință publică pentru a-și completa norma didactică. Nu pot să spun că nu vor fi afectați profesorii de aceste măsuri.  Vor fi afectați, dar profesorii titulari nu.” 

Andreea Daraban: Câți profesori suplinitori sunt afectați de aceste măsuri care urmează să fie luate în județul Iași?

Rodica Leontieș: Iarăși un răspuns la care nu pot fi foarte exactă. Pentru că depinde foarte tare de ceea ce se întâmplă cu profesorii titulari. Și atunci, implicit și profesorii suplinitori care au beneficiat de continuitate pot avea diminuată norma didactică.

Andreea Daraban: Pot rămâne și fără post?

Rodica Leontieș: Nu cred că vor rămâne fără post, dar diminuare de normă cu siguranță va fi și vor fi și dumnealor  prezenți în ședință publică pentru a-și completa norma didactică. Nu pot să spun că nu vor fi afectați profesorii de aceste măsuri.  Vor fi afectați, dar profesorii titulari nu.  În schimb, vom vedea cu profesorii suplinitori  în ce măsură putem să asigurăm  fiecăruia o catedră completă. Lista posturilor, clar că va suferi modificări. V-am zis că lista finală pentru ședințele  publice din august va fi pe data de 18.

”Nu voi permite să mai avem plata cu ora la profesorii  titulari. Acesta este contextul.  Încercăm să fim echilibrați și să avem o bună măsură în toate.”

Andreea Daraban: Sindicatele reclamă faptul că mișcările de personal nu se fac în mod echitabil. Profesorii spun că această creștere a normei didactice va scădea calitatea actului educațional la clasă. Cum priviți dumneavoastră aceste aspecte?

Rodica Leontieș: La nivelul județului Iași,  bună parte din profesori au avut plata cu ora.

Andreea Daraban: Ce se întâmplă cu plata cu ora acum?

Rodica Leontieș: Fiecare profesor  va fi încadrat cu 20 de ore, nu mai mult, pentru a asigura normele și profesorilor suplinitori.  Și personalul de conducere, îndrumare și control nu poate să presteze ore la plata cu ora. Cel puțin, la nivelul inspectoratului, nu voi permite să avem plata cu ora la profesorii titulari pentru a putea asigura norme pentru profesorii suplinitori,  pentru candidatii care au susținut  concurs și au dreptul și ei  la un număr de ore pentru anul următor școlar. Acesta este contextul.  Încercăm să fim echilibrați și să avem o bună măsură în toate.

Andreea Daraban: Așadar, putem spune că în județul Iași nu va mai exista plata cu ora pentru cadrele didactice din preuniversitar.

Rodica Leontieș: Eu așa îmi doresc. Vom prelua fișele, adică cel puțin  fișele pe care le vom prelua  la acest moment, vor fi doar cu 20 de ore  sau în cazuri excepționale,  dacă numărul de ore e multiplu de 3, clar că vor fi  21 de ore, că nu poți să iau o oră din 3. Dar, mai mult de atât, nu. Vor fi toate orele  vacantate pentru a putea fi repartizați candidații care au susținut concurs.

Andreea Daraban:  Directorii vor avea și ei  norma didactică mărită. Au fost voci care au spus că mulți directori  vor renunța la aceste funcții. Avem astfel de situații în județul Iași?

”Vom reorganiza colectivele.  Dar nu vă imaginați că vom  destabiliza foarte tare în unitățile  în care avem un singur rând de clase.”

 Rodica Leontieș: În momentul acesta nu am  nici o cerere pentru renunțarea la funcția de conducere.

Andreea Daraban: Creșterea numărului de elevi în clasă presupune  refacerea tuturor efectivelor de clase,  dacă măsura se va aplica  întocmii ca în contextul legii. Ce beneficii survin în urma  unei astfel de decizii?

Rodica Leontieș: În primul rând, pentru anul următor școlar,  într-adevăr, vom reorganiza colectivele.  Dar nu vă imaginați că vom  destabiliza foarte tare în unitățile  în care avem un singur rând de clase.  Dacă am 12 copii  minim, există posibilitatea prin derogare  cu 2 copii mai puțin, adică vom  funcționa și cu colective cu 10 elevi. Repet, în cazuri excepționale, dacă vom avea două clase  paralele cu câte 10 elevi, atunci vom constitui un singur colectiv. Și atunci încadrarea va suferi  modificări și implicit  și profesorii titulari  vor fi afectați și din acest motiv.

Dacă vorbim de 10 elevi, nu vorbim de învățământ simultan. Avem învățământ simultan, într-adevăr,  în zonele defavorizate. A apărut, într-adevăr, și un ordin pentru învățământul  simultan. Inclusiv clasa  a VIII-a nu mai este o clasă de sine stătătoare, dacă numărul elevilor este mult prea mic.  Și atunci va fi  în regim simultan și acea  clasă, cu preadarea, probabil, a matematicii și a limbii române, adică disciplinele de examen,  separat. Noi mergem pe  ideea de a avea cât mai puține clase în simultan,  doar în zonele, repet,  defavorizate, și să rămânem cu clase de sine stătătoare pentru a crește calitatea actului educațional.

Andreea Daraban: Unde avem cazuri în care există  doar 10 elevi într-o clasă, doar în  mediul rural, bănuiesc?

Rodica Leontieș: Da. Acolo se vor face reorganizări cu predilecție.  În mediul urban avem la Podu Iloaiei. Există un ordin privind modificarea metodologiei pentru organizarea claselor în regim simultan. Este aprobată prin ordin de ministru din 2024. Noi, în etapa de vacantare, din contră, am încercat să reorganizăm rețeaua de așa manieră încât numărul claselor care învață în simultan să fie cât mai mic.

Andreea Daraban: Până în prezent, numărul într-o clasă era în jurul a 26 de elevi. Ce se întâmplă  în clasele din mediul urban, din licee, din școli gimnaziale în care există acest număr minim de 26, vor mai fi  copii în plus?

Rodica Leontieș: În prezent, clasele de început vor merge exact așa cum au început, adică la liceu 26, nu 28. Modificările o să apară  în  formațiunile de studiu care nu  îndeplinesc condițiile de  12 elevi, în funcție de ce apare în această procedură.

Andreea Daraban: Deci doar în cazurile  acestea  se va suplimenta  numărul de elevi în clasă sau se vor uni clasele?

Rodica Leontieș: Da.

Andreea Daraban: Care sunt cele mai mari dificultăți cu care  vă confruntați în ceea ce privește  reorganizarea rețelei școlare?

Rodica Leontieș: Așteptăm un răspuns de la domnul primar de la Miroslava  pentru că acolo este o unitate care își pierde personalitatea juridică. Vorbim de un liceu cu profil agricol și încercăm să găsim cea mai bună soluție pentru a rămâne un  liceu cu profil agricol, ei având niște proiecte împreună cu Ministerul Agriculturii și să vedem ce unitate vom aronda,  probabil tot una dintre unitățile școlare care nu îndeplinește condițiile de a rămâne cu personalitate juridică.

Variana audio a interviului:

#StareaEducației (INTERVIU) Lect.dr. Magda Samoilă: “Portofoliul educațional introdus la grupa mijlocie este o carte de identitate educațională. Ar fi o măsură salutară ca rezultatul unei evaluări externe standardizate, să fie dublat de un astfel de portofoliu, care oferă și alte informații decât cele ce țin de educația formală”

Publicat de Gabriela Rotaru, 8 februarie 2025, 09:10 / actualizat: 8 februarie 2025, 16:25

Potrivit celui mai nou raport al Comisiei Europene privind educația timpurie pe continent, publicat luna trecută, România înregistrează printre cele mai scăzute rate ale participării copiilor la învățământul preșcolar, atât la nivel de creșă, cât și la nivel de grădiniță. În 2023, 37,5% dintre copiii cu vârste de până la 3 ani din Uniunea Europeană mergeau la creșă, în creștere majoră comparativ cu un deceniu în urmă. În țara noastră, doar 12,3% dintre copiii de până în 3 ani participă la formei de educație și îngrijire timpurie.

În ceea ce privește frecventarea grădiniței de către copiii de peste 3 ani, acesta fiind unul dintre indicatorii cheie folosiți la nivelul Uniunii Europene pentru a evalua calitatea educației, România înregistrează un regres.  Țara noastră a pierdut în ultimul deceniu nu mai puțin de 10 procente,  rata de participare la învățământul preșcolar, pentru copiii de peste  3 ani, coborând de la 84,1% în 2013, la 74,8% în 2022.

Colega noastră, Andreea Daraban, a comentat aceste statistici și a discutat despre importanța educației timpurii,  cu doamna lector doctor Magda Samoilă, prodecan al Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, coordonator al unui amplu proiect de formare a specialiștilor în educație timpurie.

Andreea Daraban: De ce credeți că rata de participare la educație și îngrijire timpurie în România este încă atât de scăzută comparativ cu alte țări europene, unde aceste procente sunt mult mai mari?

Magda Samoilă: Există un cumul de factori care ne situează în aceste statistici, pe un loc care nu ne bucură. În primul rând, este vorba despre faptul că în România obligativitatea învățământului preșcolar, a  educației timpurii este garantată doar pentru ultimii  doi ani de grădiniță. Există politici educaționale recente și prevederi recente care garantează, într-adevăr, participarea pentru educație timpurie începând cu vârsta de 4 ani,  pentru grupa mijlocie din 2023, pentru grupa mare din 2020, odată cu înființarea clasei pregătitoare. Pe de o parte există aceste prevederi, pe de altă parte, tot în raportul pe care îl invocați, există o statistică destul de îngrijorătoare, care susține că România se află cu un procentaj ridicat,  de 35%, din punct de vedere al copiilor aflați în situație de risc, sub vârsta de 6 ani. Prin urmare, câtă vreme există zone defavorizate, câtă vreme există, provocări sociale majore pentru familii, cu siguranță că acest lucru impactează și participarea la educație a copiilor. Recentă este inițiativa aceasta a trecerii învățământului antepreșcolar în subordinea Ministerului Educației. O inițiativă foarte bună, care, cu siguranță, va contribui la creșterea participării la educație a copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani.

Andreea Daraban: De ce e un pas înainte trecerea creșelor sub umbrela Ministerului Educației?

Magda Samoilă: Este un pas înainte,  dacă este să ne uităm la ceea ce se întâmplă la nivel european. Cu cât gradul de cuprindere a copiilor în sistemul educațional este mai mare și ne raportăm la vârste mai scăzute, cu atât șansele de a frecventa nivelurile următoare de școlaritate cresc. De exemplu, dacă ne raportăm la copiii din învățământul preșcolar, 93% merg mai departe. Nu există această fractură. Urmează nivelul de învățământ primar. Pe de altă parte, ar trebui să existe o relație foarte strânsă între politicile sociale și politicile educaționale. Câtă vreme România, prin politicile sociale, garantează acest concediu pentu creșterea copiilor de doi ani, este explicabil de ce părinții amână înscrierea copilului în creșe. În alte țări acest concediu de creștere a copilului este redus. Prin urmare, acele țări au dezvoltat politici educaționale pentru a susține familiile prin astfel de instituții, prin creșe.

„În creșe, accentul s-a plasat pe componenta de îngrijire,  cea educațională a fost plasată pe plan secund. Câtă vreme creșele au intrat în subordinea Ministerului Educației,  există această preocupare pentru ca în creșe să fie specialiști care au competențe în sfera educației antepreșcolare.”

Andreea Daraban: În creșele publice sunt suficienți specialiști? Dacă un părinte dorește să revină mai repede la serviciu, își duce copilul într-un mediu în care este sigur că va fi bine îngrijit, va avea o dezvoltare corespunzătoare?

Magda Samoilă: În creșe, accentul s-a plasat pe componenta de îngrijire. Ați adresat foarte bine întrebarea, îngrijire, dezvoltare și educație. Componenta educațională a fost plasată pe plan secund.  Acum, câtă vreme creșele au intrat în subordinea Ministerului Educației,  există această preocupare pentru ca în creșe să fie specialiști. Și când spunem specialiști, ne referim la persoane care au competențe în sfera educației antepreșcolare. Iată, o formare de acest tip se impune. Deocamdată, suntem deficitari din punctul acesta de vedere. Într-adevăr, componenta de îngrijire este puternică și există bune practici. Dar, partea de educație trebuie să fie acoperită de personal care are acces la studii, care frecventează o specializare la finalul căreia demonstrează competențe în intervenția educațională cu copiii antepreșcolari.

“La Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul UAIC Iași vor exista două specializări distincte, care să vizeze pregătirea profesorilor pentru învățământul primar, respectiv pregătirea viitorilor specialiști în educație timpurie.”

 

Andreea Daraban:  Înțeleg că este și o inițiativă legislativă, care prevede existența unor studii de licență pentru educație timpurie, separat de ceea ce înseamnă învățământ preșcolar, învățământ primar. La Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” urmează să fie astfel de specializări?

Magda Samoilă: Până acum, în toate universitățile din țară a funcționat și funcționează încă specializarea “Pedagogia învățământului primar și preșcolar”. Din însăși denumirea acestei specializări reiese faptul că absolvenții noștri au competențe în ceea ce privește procesul educațional realizat în relație cu elevii din învățământul primar și cu cei din învățământul preșcolar. Componenta ce ține de antepreșcolaritate nu este acoperită prin această specializare și prin oferta de studii aferentă acestei specializări. Într-adevăr, există un ordin de ministru și există voință politică și, iată, deja prevederi normative importante, care obligă universitățile să-și regândească această ofertă de studii, astfel încât să existe două trasee de formare distincte pentru absolvenții facultăților de Psihologie și Științele  Educației din țară. Un traseu de formare care să vizeze pregătirea profesorilor pentru învățământul primar și un traseu de formare distinct, care să aibă drept finalitate pregătirea absolvenților și viitorilor specialiști în educație timpurie. De data aceasta, când vorbim despre educație timpurie, ne referim atât la învățământul antepreșcolar, cât și la cel preșcolar. Urmează să decidă fiecare universitate, în timp foarte scurt, dacă aceste rute distincte de formare se vor găsi în oferta de studii din anul universitar următor sau mai organizăm procesul de admitere încă un an, pe formula pe care o avem în prezent, urmând ca peste 2 ani să gândim aceste rute comune. Deci este un proces de decizie consultativ.

Andreea Daraban:  Există resursă umană la universitate pentru a acoperi mai ales partea aceasta de educație timpurie?

Magda Samoilă: Sigur că da. Există personal calificat.  La nivelul Facultății de Psihologie  și Științe ale Educației  există,  dincolo de această pregătire la nivelul programelor de licență,  și un program de pregătire la nivel de masterat pe problematica educației timpurii.  Însă, bineînțeles că există provocări, inclusiv pentru noi, pentru adaptarea cursurilor și a conținuturilor educaționale la specificul copilului antepreșcolar, la specificul nevoilor lui de învățare.

 Andreea Daraban:  Deși participarea copiilor de peste 3 ani la grădiniță are un procent ce depășește 70% în țara noastră, se constată totuși un regres în ultimii ani. Care să fie motivele?

Magda Samoilă:  Cred că cel mai important este cel pe care l-am și menționat, și anume faptul că există acest clivaj puternic între rural și urban și există un procent foarte mare de copii proveniți din zone defavorizate. Pe de altă parte, și România, asemenea celor mai multe state din Europa, se confruntă cu acest declin demografic. Există o țintă a Uniunii Europene, prin Tratatul de la Barcelona, ca până în 2030 să se asigure o participare de 45% ca medie a participării copiilor la educația timpurie, egalizând nivelul ante-preșcolar cu cel preșcolar. Cam acestea sunt motivele.

Andreea Daraban: Ce măsuri ar trebui luate pentru a reduce acest decalaj urban-rural? Se investește destul de mult în ceea ce privește infrastructura de educație. Adică avem grădinițe în mediul rural, unele arată mai bine decât cele din mediul urban și totuși copiii nu merg la grădiniță. Nu avem specialiști suficienți sau e vorba și de educația din familie?

Magda Samoilă: Cred că este un cumul de variabile care ar trebui să fie discutate. În primul rând, factorul social este important. Există comunități rurale care ajung să se populeze foarte mult în ultimii ani, pentru că foarte multe familii tinere decid să se întoarcă în țară și să își construiască o viață de familie în țară. În aceste comunități rurale și avem astfel de semnale din partea absolvenților noștri cum că, iată, capacitatea într-o grupă este de 30 de copii preșcolari într-o grădiniță aflată undeva într-o comună, la 80-90 km de un centru important urban. La fel cum există și comune depopulate, cu o populație îmbătrânită. Din punct de vedere al specialiștilor, și aici este mult de discutat, probabil că o măsură ce ar ține de descentralizare ar fi binevenită. Autoritățile locale din acele comunități cunosc cel mai bine nevoile comunității respective.  Totodată, știm foarte bine tendința absolvenților bine pregătiți de a concura pe posturi titularizabile în mediul urban, în școli și în grădinițe recunoscute. Deci sunt multe de spus. Dar da, analizând riguros situația în fiecare comunitate, într-un parteneriat cu autoritățile locale, se poate ajunge la o anumită soluție.

Andreea Daraban: Ce facem cu copiii care nu sunt trimiși la grădiniță de părinți? Pentru că există și situații în care părinții consideră că nu este necesar.

Magda Samoilă: Există astfel de situații, însă, din fericire, iată, odată cu introducerea obligativității grupei mijlocii, ni se semnalează faptul că foarte mulți copii vin la grădiniță pentru a putea raporta autorităților că asigură această nevoie educațională.

Andreea Daraban: Această obligativitate a participării copilului, încă de la vârsta de 4 ani, la educație timpurie vine la pachet cu o serie de dosare pe care trebuie să le realizeze educatorul, cel care se ocupă de copii. Este vorba despre acel portofoliu educațional.  Ne puteți explica despre ce este vorba mai exact?

Magda Samoilă: Acest portofoliu educațional reprezintă un indicator al cunoașterii copilului. În realitate, este o ipostază a evaluării copilului și nu poate fi realizată decât de către un specialist. Este vorba despre o măsură a Ministerului Educației. Dacă este să ne raportăm la portofoliul educațional obligatoriu pentru copii din grupa mijlocie și clasele pregătitoare, măsura este recentă. A fost publicată în Monitorul Oficial chiar în luna noiembrie a anului trecut și este importantă această probă și această ipostază a cunoașterii copilului, pentru că de acest portofoliu educațional și de rezultatele înscrise într-un astfel de document depinde traseul ulterior al acestui copil și, de ce nu, planul de măsuri individualizate, ancorat în cercetări, într-o cunoaștere autentică. Dincolo de faptul că poate părea ca fiind un dosar sau un element birocratic, în esență, măsura este binevenită, pentru că dacă discutăm despre portofoliul educațional pentru grupa mijlocie, iată, discutăm despre o carte de identitate, să spunem așa, educațională, realizată pentru un copil aflat la începutul unei etape de educație obligatorie. Prin urmare, este important să se știe de unde începe educația, de la ce nivel și ca în funcție de acest instrument să se poată realiza predicții, să se poată anticipa.

Andreea Daraban:  Acest portofoliu va fi transferat. Copilul merge cu acest portofoliu în clasele primare, îl va prelua învățătorul de la clasă.

Magda Samoilă: Există și acest element important, iată, există măsuri unitare astfel încât să nu se simtă rupturile între cele două etape. Dar, da, acest portofoliu educațional, realizat riguros de către profesorii din învățământul preșcolar, oferă ulterior, în învățământul primar, la clasa pregătitoare, informații importante profesorului din învățământul primar, legate de parcursul anterior al copilului.

Andreea Daraban: S-ar putea constitui acesta într-un instrument pentru a trece de la un ciclu educațional la altul? Adică un copil care intră acum în grupa mijlocie și deține acest portofoliu ar putea, la un moment dat, să  folosească acest dosar pentru o trecere de la un ciclu educațional la altul? Se discută astfel de chestiuni la nivel de specialiști?

Magda Samoilă:  Ar fi o măsură salutară. Portofoliul educațional, de altfel, nu reprezintă un element de noutate. Apare în Legea Educației Naționale din 2011, în prima variantă, ca ipostază a evaluării, ca metodă de evaluare complementară. În clipa de față, iată, trecerea de la o etapă la alta se realizează în baza examenelor, ce țin de această evaluare externă. Dar, de ce nu? Trăim în aceste timpuri în care înțelegem că elevul are tot felul de activități, tot felul de preocupări, participă la activități extra-școlare de foarte bună calitate, de multe ori chiar recunoscute prin certificate, prin diplome. Și iată, ar fi o măsură interesantă aceea ca, rezultatul unei evaluări externe standardizate, riguroase, să fie dublat de un astfel de portofoliu educațional, care oferă și alte informații decât cele ce țin de educația formală.

Andreea Daraban: Și care ar putea să ghideze,  eventual, copilul spre ceea ce cu adevărat îi place,  să îi scoată în evidență abilitățile.

Magda Samoilă:  Sigur că da, noi avem experiența universităților din afară și știm foarte bine că admiterea la universitățile din Europa sau în centre universitare recunoscute se realizează nu doar în baza examenului, ci și în baza acestui portofoliu și acestor activități pe care le desfășoară studentul. Rămâne de văzut, iată, într-adevăr, dacă există cercetări, dacă există studii, dacă există bune practici care demonstrează validitatea unui astfel de instrument, de ce nu? Diversificarea evaluării este binevenită.

“În cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației există un parteneriat cu cei de la ISU Iași pentru cursuri de prim ajutor, însă acestea sunt opționale.”

Andreea Daraban: Revenind la educația timpurie,  la educația preșcolară.  Acordarea primului ajutor este o necesitate. Studenții, elevii care se pregătesc să devină educatori, învățători au acces la astfel de cursuri? Ar trebui să fie obligatorii?

Magda Samoilă: Răspunsul este că, din fericire, în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației există astfel de cursuri, dar nu sunt obligatorii. Avem un parteneriat cu cei de la ISU Iași. Studenții optează dacă doresc sau nu să participe la astfel de cursuri de prim ajutor. De la un an la altul constatăm că, într-adevăr, crește numărul studenților, care optează pentru astfel de cursuri.

Andreea Daraban: Ca specialist în domeniu, vorbeați despre importanța educației timpurii. Care este legătura, de fapt, între educația preșcolară și ceea ce înseamnă performanțele educaționale ulterioare?

Magda Samoilă:  Aș vrea să vă spun că nu sunt singurul specialist în educație timpurie. Coordonez, în prezent, într-adevăr, un astfel de proiect important la nivel național, care are această componentă ce ține de formarea viitorilor specialiști. Însă în cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației de la Iași există și alți specialiști valoroși. N-o spun cu modestie, ci chiar este o realitate. Da, există o legătură importantă pe care se pare că trebuie să o descoperim și încă repede, între această participare la educația de la cele mai fragede vârste a copiilor și reușita educațională și, de ce nu, reușita la nivelul vârstelor adulte, profesională ulterioară. Cu cât un copil are experiențe educaționale mai variate, cu atât există mai mari șanse ca participare la educație să continue și pe termen lung, cu atât cresc șansele de integrare profesională la finalizarea învățământului obligatoriu.  Și de ce nu, statul  va gestiona mai ușor această resursă umană pregătită, decât dacă ar fi în fața unei situații în care foarte multe persoane sunt lipsite de calificări, de educație, presează pe sistemul de prestații sociale prin șomaj și așa mai departe.

Varianta audio a interviului: 

Magda-Elena Samoilă este doctor în științele educației și lector la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității „Alexandru Ioan  Cuza” din Iași. Domeniile de activitate didactică vizează tematici precum: educația adulților, pedagogia socială, paradigme și teorii contemporane