#StareaEducației (REPORTAJ) Școala în regim simultan, între efort și dăruire: lecții de la Cilibiu, comuna Golăiești, județul Iași
Publicat de andreeadaraban, 11 noiembrie 2025, 08:42 / actualizat: 11 noiembrie 2025, 16:46
La școala din Cilibiu, unde învață 43 de elevi, învățătorii Iulian Dulman și Tudor Sofrone gestionează zilnic provocarea de a preda în același timp generații diferite.
Într-o sală, copiii de clasa I și a III-a studiază limba română, în timp ce în alta, cei de pregătitoare și a IV-a rezolvă exerciții de matematică sau decupează forme din hârtie. În spatele fiecărei ore se află o muncă atent planificată și multă răbdare: „Activitatea în simultan este plăcută, dar solicitantă. Cu eforturi mari reușim să parcurgem materia pentru ambele clase”, mărturisește Iulian Dulman.
Deși sistemul aduce dificultăți, noul Ghid metodologic pentru învățământul simultan, aprobat de Ministerul Educației, le oferă dascălilor sprijin în organizarea lecțiilor și exemple de bune practici care încurajează colaborarea între elevii mari și cei mici. „Partea de noutate este că pune accent pe învățarea elevului, nu doar pe transmiterea de cunoștințe”, spune Tudor Sofrone.
Sprijinul vine și din partea Fundației World Vision România, prin proiectul „Pâine și mâine”, care oferă copiilor o masă caldă și activități remediale după ore. Totuși, cadrele didactice recunosc că efortul depus este considerabil, iar recompensele materiale nu sunt pe măsura implicării.
Un reportaj de Andreea Daraban:
La 22 de kilometri de Iași, pe malul Prutului, se află comuna Golăiești, acolo unde 77 de copii de clase primare învață în regim simultan. Într-o dimineață ploiasă de noiembrie, am ajuns la școala din satul Cilibiu, structură care aparține de școala gimnazială Golăiești. Aici sunt 43 de elevi, grupați în trei săli de clasă. M-a întâmpinat învățătorul Iulian Dulman. În clasa destul de întunecată, pentru că la acel moment era o pană de curent, două generații de elevi, de clasa I și clasa III, studiau la Limba și literatura română. Cei mici scriau în caiete o nouă literă, iar cei mai mari citeau un text din manual.
Iulian Dulman spune că există multe provocări în acest sistem de învățământ în care sunt amestecați copii de vârste diferite, însă cea mai mare problemă este gestionarea timpului, cum îl împarți astfel încât fiecare copil să primească atenția de care are nevoie.
Iulian Dulman: – Activitatea în simultan este plăcută, dar în același timp solicitantă.
-Reușiți să parcurgeți în timp util materia pentru ambele clase?
-Cu eforturi considerabile reușim. Mai scurtăm din timpul alocat, încercăm să comprimăm materia acolo unde se poate, unde copiii stăpânesc noțiunile, pentru că sunt situații în care trebuie să insistăm mai mult pe tema respectivă sau pe capitolul la care lucrăm.
Într-o altă clasă, copii de pregătitoare și de clasa a IV-a lucrează separat. Cei mai mari fac adunări peste ordin cu numere mari, iar colegilor mai mici decupează. Se bucură când mă văd, iar copiii de pregătitoare mărturisesc că mai duc încă dorul grădiniței, deși le place la școală.
Copii: Îmi plăcea la grădiniță pentru că ne jucam. Mie îmi place mai mult la școală, că avem de scris, de decupat, de colorat. Ne mai dă timp să ne și jucăm. Cum vă înțelegeți cu colegii voștri de clasa a IV-a? Bine.
Colegii lor de clasa a IV-a, deși au grijă de ei, spun că uneori mai sunt deranjați de prezența celor mici.
Copii: – E un pic greu, pentru că atunci când domnul învățător este afară sau la baie, noi trebuie să avem grijă de ei.
– Dar în timpul orei?
-Sunt un pic gălăgioși.
-Cum faceți activitățile?
-Uneori facem separat, uneori mai facem și împreună cu ei. În săptămâna verde, noi făceam o echipă cu cei mai mici ca să-i ajutăm și pe ei.
Învățătorul claselor zero și a IV-a, Tudor Sofrone, este în primul său an de activitate la Cilibiu, dar în trecut a mai lucrat în regim simultan. Recunoaște că există o serie de dificultăți, dar dacă activitățile sunt foarte bine organizate, lecțiile pot decurge fără probleme.
Tudor Sofrone: Este puțin provocator pentru că sunt două grupe, de vârste diferite, care necesită atenție în mod special și activități diferențiate, dar ne adaptăm și mergem pe încrederea acordată către cei mari, că ei pot lucra și în mod individual, pentru a mă ocupa, atunci când este nevoie, de cei mici, de clasa pregătitoare. În clasa pregătitoare avem șase copii, iar în clasa a IV-a, șapte.
– Cei mici îi văd că sunt puțin mai agitați, fiind în clasa pregătitoare. Nu vă deranjează când aveți chestiuni mai dificile cu cei mari?
-Dacă ne organizăm și știm ce avem de făcut, nu. Cred că nu trebuie să existe timpi morți. Ei sunt agitați doar în momentul în care nu au acțiune de făcut sau își pierd atenția. Dar dacă le găsim mereu acțiune și un exercițiu sau avem pregătită o fișă, nu își vor pierde atenția și nu vor deveni agitați.
În comuna Golăiești, din județul Iași, în alte două sate, Petrești și Cotul lui Ivan, mai învață, în același regim, alți 34 de copii. Motivul principal pentru care s-a recurs la acest tip de învățământ este scăderea numărului de copii, a explicat Maria Pântea, responsabilă a proiectului ”Pâine și mâine”, derulat de Fundația World Vision România în școala din Golăiești.
Maria Pântea: După terminarea orelor de curs, copiii servesc o masă caldă, asigurată de Fundația World Vision, apoi învățătorii de la clasă rămân încă două ore, desfășurând activități remediale cu copiii. World Vision, chiar anul trecut, ne-a oferit un curs de formare, ne-a fost prezentat un ghid metodologic pentru învățământul simultan. Ne-a fost de mare ajutor, pentru că nu exista un astfel de ghid pentru învățământ simultan.
Ghidul metodologic pentru învățământul simultan, aprobat anul acesta de Ministerul Educației, oferă foarte multe resurse care ușurează activitatea la clasă a cadrelor didactice, spune învățătorul Tudor Sofrone.
Tudor Sofrone: Pot spune că m-a ajutat și că voi aplica mare parte din ce s-a propus în ghid. Ghidul este relativ nou, dar este acreditat de Minister. Partea de noutate a ghidului este că, în primul rând, este concentrat pe competențele specifice din programa propusă de Minister și vine cu un set de măsuri, care efectiv se concentrează pe învățarea elevului și nu doar pe transmiterea de cunoștințe și pe pendularea între clase. Setul de bune practici e plin de exemple de activități în care cele două clase devin partenere, iar elevii se ajută și se susțin reciproc.
Învățătorul Iulian Dulman recunoaște că învățământul simultan nu are aceleași rezultate precum cel clasic, iar efortul depus este unul consistent pentru ca actul educațional să fie unul de calitate.
Iulian Dulman: – Depinde foarte mult de ceea ce facem la clasă, dar de cele mai multe ori efortul este foarte mare și nu… adică tot timpul suntem cu un pas în spate, să recunoaștem.
-Știu că faceți aceste ore remediale, sunteți plătit pentru aceste ore remediale în plus?
-Pentru orele remediale suntem plătiți separat, suma pentru care lucrăm nu este chiar atât de mare, dar compensăm prin bunăvoință și plăcerea de a lucra cu copii.
La rândul său, Maria Pântea, responsabilă de proiectul ”Pâine și mâine”, derulat de Fundația World Vision România, susține că plata pentru activitățile remediale desfășurate de cadrele didactice din simultan a scăzu, odată cu introducerea în mod obligatoriu a celor două ore remediale pe care învățătorii trebuie să le desfășoare la nivel național.
Maria Pântea: Odată cu introducerea celor două ore remediale pe săptămână, obligatorii, orele de activități remediale în cadrul fundației au scăzut, astfel și plata pedagogilor s-a diminuat.
În comuna Golăiești, din județul Iași, pe lângă cei 77 de copii care învață în regim simultan în structurile din cele trei sate, mai există alți 330 de elevi care studiază la școala din centrul comunei, unde clasele sunt în regim clasic. Lipsa spațiului a determinat conducerea instituției să organizeze orarul în două schimburi.
Varianta audio a reportajului:
