Casa Muzeelor din Iași, loc al memoriei: omagiu pentru miile de evrei uciși în iunie 1941

Pogromul de la Iași, din iunie 1941, a fost comemorat la Casa Muzeelor, printr-o ceremonie urmată de proiectția filmului „Fotografii însângerate”, în regia lui Copel Moscu.

Publicat de isoreanu, 10 septembrie 2025, 19:16

Anul acesta se împlinesc 84 de ani de la Pogromul de la Iaşi. Curtea Casei Muzeelor a găzduit, miercuri, un ceremonial de comemorare a miilor de evrei uciși între 27 și 30 iunie 1941, în spațiul care atunci aparținea Chesturii Poliției și Jandarmeriei Române. Supraviețuitorii au fost urcați în așa-numitele „trenuri ale morții”, în care alte mii de oameni și-au pierdut viața.

La ceremonie, au participat Ambasadorul Israelului în România, Lior Ben Dor, Rabinul evreilor români din Israel, Josef Wasserman, președinta Comunității Evreilor Iași, Benjamina-Ides Vladcovschi și primarul Mihai Chirica. Ceremonia a fost urmată de vizionarea documentarului „Fotografii însângerate”, în regia lui Copel Moscu. Filmul prezintă imagini și mărturii ale unor supraviețuitori ai Pogromului de la Iași. Din public a făcut parte și o delegație din Israel.

Rabinul evreilor români din Israel, Josef Wasserman a transmis un apel la iubire și înțelegere între oameni și a subliniat că astfel de filme trebuie prezentate în școli și universități, pentru ca tragedia să nu fie uitată:

Eu cred că acest film trebuie, obligatoriu, de dat în școli, o dată pe an, cel puțin, de învățat la universități și de adus la cunoștința populației. Cum facem asta? Nu-i ușor. Dar nu văd că se fac destule fapte pentru a ajuta lumea să ajungă să cunoască mai mult din suflet. Nu numai din minte, dintr-un examen, dintr-o carte. Am auzit lucruri noi, am auzit marturii, am văzut fotografii pe care nu le-am văzut. Noi trebuie să ținem minte! Lucrurile s-au întâmplat, nu se pot șterge. Dar noi vedem că, în fiecare generație, vin dușmani noi care au o singură dorință, de a omorî evrei. Noi suntem obligați, fiecare să se uite stânga, la dreapta, la prieteni, la vecini și să încerce să trăiască mai bine. Să fie iubire fără motiv, nu o ură fără motiv, iubire. Dacă fiecare, în apropierea lui, o să reușească să influențe un om, doi, trei, așa o să influențe toată lumea. Dacă vrem o lume mai bună, fiecare să se întrebe: ce eu am dat astăzi societății, prin faptele și purtarea mea.

Muzeografa Nicoleta Dabija, organizatoarea proiecției, a adăugat că aceste evenimente au rolul de a conștientiza opinia publică și de a preveni repetarea unor asemenea atrocități:

Istoria este vie și cred că ne învață destul de multe și noi putem să fim mai atenți la ce s-a întâmplat. Cred că ține totul de educație. Existența Muzeului Pogromului de la Iași aici, de câțiva ani, din 2021, când se împlinau 80 de ani de la Pogromul de la Iași, are un rol foarte important. În acest sens, noi încercăm să aducem clase de elevi și să difuzăm astfel de filme. Vin foarte mulți elevi care vizitează Muzeul Pogromului și apoi vizita este continuată prin difuzarea unui film despre Pogromul de la Iași, pentru că imaginile au un altfel de impact asupra lor. Și în felul acesta, încercăm să facem tinerele generații cât mai conștiente de ce s-a întâmplat, ca la rândul lor, să nu repete lucrurile acestea.

Luni, s-a desfășurat, la Iași, cea de-a XI-a ediție a „Marșului Vieții”.

Manifestările dedicate comemorării Pogromului din 1941 ar fi trebuit să se desfășoare la sfârșitul lunii iunie, dar au fost reprogramate din cauza escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și a măsurilor de restricționare a mobilității în Israel.

Se împlinesc 84 de ani de la Pogromul de la Iaşi

Premierul Ilie Bolojan a transmis, sâmbătă, în contextul marcării a 84 de ani de la Pogromul de la Iaşi, că România a făcut paşi importanţi de la asumarea trecutului său, fiind instituite mecanisme legislative pentru combaterea discursului instigator la ură, a negării şi distorsionării Holocaustului.

Publicat de andreeadaraban, 28 iunie 2025, 15:55

Premierul Ilie Bolojan a transmis, sâmbătă, în contextul marcării a 84 de ani de la Pogromul de la Iaşi, că România a făcut paşi importanţi de la asumarea trecutului său, fiind instituite mecanisme legislative pentru combaterea discursului instigator la ură, a negării şi distorsionării Holocaustului.

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, Pogromul de la Iaşi ‘a fost un act de violenţă sistematică, desfăşurat cu sprijinul unor structuri ale statului, care au sfâşiat nu doar o comunitate, ci însăşi fibra morală a statului, lăsând răni adânci în conştiinţa naţiunii române’.

‘În aceste zile marcăm 84 de ani de ani de la unul dintre cele mai dureroase acte de violenţă din istoria modernă a ţării noastre – Pogromul de la Iaşi, care a cauzat peste 13.000 de victime. În acele zile tragice din iunie 1941, evreii români au fost asasinaţi cu o cruzime inimaginabilă, sub autoritatea unui regim care a încălcat flagrant orice principiu al umanităţii. (…) Acest eveniment tragic nu aparţine doar trecutului, ci reprezintă un avertisment asupra pericolelor urii, intoleranţei şi ideologiilor extremiste şi o lecţie dureroasă despre ce se poate întâmpla atunci când statul se transformă în instrument al urii, iar cetăţeanul este lipsit de protecţia legii’, a transmis Ilie Bolojan.

În mesajul său, Bolojan a mai afirmat că implementarea corespunzătoare a Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură pentru perioada 2024-2027 va contribui la angajamentul continuu şi autentic al României în acest sens.

‘Comemorarea Pogromului de la Iaşi reprezintă, de asemenea, o parte esenţială a maturizării noastre democratice şi un angajament pentru garantarea, respectarea, protejarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. România a făcut paşi importanţi de la asumarea trecutului său. Au fost instituite mecanisme legislative pentru combaterea discursului instigator la ură, a negării şi distorsionării Holocaustului şi a manifestărilor antisemite şi a fost consolidat învăţământul despre Holocaust, cel mai recent prin introducerea disciplinei ‘Istoria evreilor. Holocaustul’ drept materie obligatorie’, a mai spus premierul, conform sursei citate.

El a reiterat, în numele Guvernului României, angajamentul ferm de continuare a eforturilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, de păstrare a memoriei trecutului şi de condamnare a negării şi distorsionării Holocaustului, precum şi pentru protejarea supravieţuitorilor. (Agerpres/ FOTO Radio Iasi )