#StareaEducației (INTERVIU) Zile de sărbătoare la Colegiul ”Emil Racoviță” din Iași, între tradiție și provocările noilor schimbări din educație. Mihaela Gotcu, directorul instituției:”Introducerea noilor planuri-cadru va aduce modificări în organizarea catedrelor. Pregătim o strategie, analizând impactul pe următorii patru ani și modul în care poate fi structurată oferta educațională.”
Publicat de andreeadaraban, 14 noiembrie 2025, 10:54 / actualizat: 17 noiembrie 2025, 13:13
Pînă duminică se desfășoară ”IașiMUN” – o conferință de tradiție națională, ajunsă la cea de-a 16-a ediție. Conferința reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte educaționale ale Colegiului ”Emil Racoviță” din Iași. Evenimentul este coordonat de elevii de liceu, sub îndrumarea profesorilor de limba engleză. Participanți din întreaga țară – București, Brașov, Bacău, Botoșani și Iași – iau parte la dezbateri în limba engleză, asumând rolul unor delegați ai Națiunilor Unite. Regulile sunt stricte: ținută alb-negru, exprimare în stil diplomatic, fără persoana întâi și respectarea procedurilor formale. „Este minunat să vezi tineri care chiar îmbracă rolul delegatului și caută soluții la problemele actuale ale lumii”, subliniază directorul Colegiului ”Emil Racoviță” din Iași, Mihaela Gotcu.
Pe de altă parte, dincolo de momentele aniversare, instituția se confruntă și cu o serie de provocări legate de măsurile de austeritate sau de schimbările ce vor surveni în anii următori.
Creșterea normei didactice, impusă de Legea 141, nu a generat pierderi de personal în cadrul Colegiului „Emil Racoviță”. Totuși, efectele asupra cadrelor didactice sunt vizibile la nivel de încărcătură și oboseală, spune directorul instituției, Mihaeal Gotcu.
Introducerea noilor planuri-cadru, prevăzută pentru anul viitor, aduce schimbări importante în organizarea catedrelor. Un impact major va fi resimțit la limbile moderne: limba modernă 2 va avea doar o oră pe săptămână, în loc de două, la toate clasele de liceu. Deși planurile lasă loc pentru introducerea opționalelor, școala trebuie să găsească un echilibru între nevoile elevilor – majoritatea orientați către studii universitare – și necesitatea de a asigura norma profesorilor, astfel încât aceștia să nu fie nevoiți să completeze ore în alte instituții.
Pentru a anticipa și gestiona aceste schimbări, conducerea colegiului pregătește o strategie pe termen lung, analizând impactul pe următorii patru ani și modul în care poate fi structurată oferta educațională.
Redăm, mai jos, interviul integral:
Andreea Daraban: An de an, Zilele Școlii aduc activități variate și momente memorabile. Care sunt principalele evenimente pregătite pentru ediția din acest an?
Mihaela Gotcu: Ca de fiecare dată ne bucurăm, de momente artistice, concursuri. Spiritul competițional este extrem de important la Colegiul Racoviță, dar și de evenimente care reunesc generații de profesori, de elevi și, bineînțeles, evenimente care sunt în principal pentru elevi, pentru a le dezvolta capacitățile și competențele de comunicare, de dezbatere, de gândire critică, de vorbire în public. Marți a fost concertul tradițional, ”Acordurile toamnei”, la care au urcat pe scenă nu doar elevii racovițiști, care au talente deosebite muzicale, ci și absolvenții noștri, care au fost pe scenă ani de-a rândul în timpul liceului și care au revenit, fiind acum studenți sau chiar profesioniști în diferite domenii, au revenit alături de noile generații și a fost o atmosferă extrem de energică și entuziastă în sală ca de fiecare dată. Bineînțeles, concursurile, după cum spuneam, ”Urmașii lui Racoviță”, un concurs de biologie, concursul ”Leris” de matematică, concursul internațional de programare ”Bebras”, pe care-l organizează catedra de informatică. O serie întreagă de activități și, să spunem așa, unicat, a fost întâlnirea cu doamna Maia Morgenstern, o întâlnire efervescentă, care a adus în atenție teatrul ca formă de cunoaștere și de recunoaștere a ceea ce înseamnă principalele valori după care ar trebui să ne ghidăm în viața de zi cu zi. Iar, bineînțeles, joi ne-am bucurat de întâlnirea tradițională ”Arc peste timp”, o întâlnire între profesorii de astăzi și profesorii seniori ai colegiului nostru, dar și de conferința națională ”IașiMUN”, care se va termina duminică.
IașiMUN – o conferință de tradiție națională care reunește 107 elevi din mai multe județe din țară
Andreea Daraban: În ce constă această conferință? Cine participă?
Mihaela Gotcu: Este cea de-a 16-a ediție a conferinței naționale. Este un eveniment deosebit pentru că este organizat, în principal, de către elevii de liceu, sub coordonarea unui IașiMun advisor, în prezența unui profesor, doamna profesor Petrina Frunză, alături de întreaga catedră de limba engleză de la Colegiul Racoviță, și presupune o serie de dezbateri academice. Elevii de liceu se înscriu din toată țara. Anul acesta avem elevi din București, Brașov, Bacău, Botoșani, dar preponderent sunt elevi din Iași. Ceea ce se întâmplă pe parcursul desfășurării conferinței, trebuie să fie de esență, să fie dezbateri de bună calitate, toate se desfășoară în limba engleză. Ele, de fapt, iau forma dezbaterilor academic,e după modelul Națiunilor Unite. Participarea la conferință presupune asumarea rolului unui delegat al unei țări membre ONU. Ei se interesează și fac cercetare pentru a afla cât mai multe informații despre țara pe care o reprezintă. Elevii vor lucra în anumite comitete, cum sunt ele numite, comitetul de drepturile omului, comitetul de sustenabilitate, iar în timpul conferinței au loc dezbateri în cadrul acestor comitete. Există anumite tematici, iar delegații trebuie să respecte o serie de reguli. De exemplu, nu au voie să se exprime la persoana întâi, totul se desfășoară după niște reguli foarte stricte.Ținuta este una obligatorie, doar alb și negru și se insistă foarte mult pe aceste reguli legate de ținută, de exprimare. Este o efervescență impresionantă, e minunat să vezi niște tineri care chiar îmbracă rolul acesta al delegatului, care își reprezintă o țară și care încearcă să găsească soluții la problemele actuale ale lumii.
Creșterea normei didactice, impusă de Legea 141, nu a generat pierderi de personal în cadrul Colegiului „Emil Racoviță”. Totuși, efectele asupra cadrelor didactice sunt vizibile la nivel de încărcătură și oboseală.
Andreea Daraban: Măsurile impuse prin legea 141, cum au afectat Colegiul ”Emil Racoviță”? Creșterea normei didactice de predare a avut repercusiuni asupra activității instituției?
Mihaela Gotcu: La acest moment nu le vedem. Ele cu siguranță, zic eu, că vor apărea. Sperăm să nu fie multe și să nu fie lucruri pe care noi să nu le putem regla. Ceea ce aș putea eu spune că observ, dincolo de ceea ce poate ne-am propus la începutul anului școlar și am spus că nu vom mai desfășura atât de multe activități educative sau extrașcolare, pentru că vom avea o încărcătură mai mare, lucrul acesta nu s-a întâmplat. Tot au avut loc activități la fel de numeroase și interesante. Însă există o anumită, să spunem, încărcătură mentală, oboseală, pe care, cu siguranță, unii colegi o resimt. Mai ales, mă refer la acei colegi care, de exemplu, au fost încadrați până acum cu 16 ore, pentru că exista acea prevedere care le permitea lucrul acesta și ei noi la școală erau destul de mulți, având în vedere că le permiteau prevederile legale și aveau rezultate foarte bune, era dreptul lor. Chiar un coleg de fizică mi-a spus, acum o lună de zile, lucrul acesta. Să știi, Mihaela, că astea 5 ore, mai are și o oră în plus, pentru că n-am avut cui să o dăm altcuiva, deci are 5 ore suplimentare, față de ce a avut în ultimii ani, și mi-a spus, să știi că le resimt foarte mult, gradul de oboseală este foarte mare.
Andreea Daraban: Ați pierdut cadre didactice, odată cu creșterea normei de predare?
Mihaela Gotcu: Slavă Domnului, nu. Am făcut în așa fel încât am reorganizat oferta educațională din punct de vedere al cursurilor opționale. Ne-am sfătuit cu domnii profesori diriginți, am avut acordurile părinților. Articolul 8 din Legea 141 ne-au permis să facem lucrul acesta și am intervenit la clasele unde am putut, încercând să afectăm cât mai puțin și să introducem, de exemplu, discipline opționale la română, matematică, limbi străine, care să fie utile elevilor sau în concordanță cu ceea ce înseamnă profilul și specializarea clasei respective. Și n-am avut probleme. Le mulțumesc pe această cale colegilor din comisia de curriculum, colegilor din Consiliul de Administrație, părinților, în primul rând, care au avut înțelegerea și înțelepciunea să fie alături de noi și să înțeleagă faptul că a fost o vară provocatoare.
Introducerea noilor planuri-cadru, prevăzută pentru anul viitor, va aduce schimbări în organizarea catedrelor. Un impact major va fi resimțit la limbile moderne. Pregătim o strategie, analizând impactul pe următorii patru ani și modul în care poate fi structurată oferta educațională.
Andreea Daraban: Iată, de anul viitor vor fi introduse noile planuri cadru. Va fi o nouă organizare a catedrelor, nu?
Mihaela Gotcu: Categoric, așteptăm cu interes și metodologia de mișcare a personalului didactic în învățământul preuniversitar. Să vedem dacă vor fi aceleași prevederi legate de normare, vorbim de cele 20 de ore, după cum vă spuneam. S-a tot vehiculat ideea introducerii acestei posibilități, a colegilor care aveau înainte 16 ore să aibă măcar o degrevare de 2 ore, să spunem așa, fără diminuarea drepturilor salariale. Și dacă lucrul acesta se va întâmpla, atunci vom simți o ușurare, să spunem, și o diminuare a presiunii, a tensiunii pe care o avem pe partea de normare. Însă, pentru că tot menționați de planurile cadru, vom avea colegi afectați, cu siguranță. Nu în anul școlar următor, însă pe măsură ce vom începe implementarea și introducerea noilor planuri cadru, vor fi catedrele de limbi moderne afectate, limba modernă 2. De aceea, noi, la nivelul școlii, ne-am gândit că după ce trece această săptămână de sărbătoare, să începem să construim o strategie pe termen lung, în sensul de văzut cum facem oferta educațională, pentru că studiul limbilor moderne este unul extrem de important. Și să vedem dacă putem măcar să avem, nu știu, anticiparea diminuării normelor unor colegi, măcar să îi pregătim, dacă va fi cazul. Vom încerca să contracărăm, să spunem, sau să umplem golurile. Nu știu dacă vom reuși. Vom face o prognoză pe următorii patru ani. Ce înseamnă introducerea noilor planuri cadru? Cum va arăta încadrarea și necesarul de ore? Ce strategii aplicăm?
Andreea Daraban: Trebuie să menționăm faptul că s-a diminuat numărul orelor alocate disciplinelor limbi străine, pentru limba a doua de studiu. Câte ore sunt prevăzute în noile planuri cadru?
Mihaela Gotcu: Vorbim de reducerea la jumătate a numărului de ore la toate clasele de liceu, de la două ore alocate, la o singură ore. Bineînțeles, planurile cadru prevăd și posibilitatea ca școlile să oferteze cursuri opționale, iar lucrul acesta este puțin diferit față de vechile planuri cadru. Știm toate opțiunile pe care le avem. Noi, ca școală, în construirea acestei oferte trebuie să ținem cont, în primul și în primul rând, de ceea ce au nevoie elevii, dincolo de nevoile noastre ca școală, de ceea ce au nevoie elevii pentru pregătirea lor profesională, academică în principal, pentru că absolvenții Colegiului Racoviță din Iași se duc spre universități, puțini sunt cei care intră direct în câmpul muncii. Asta doar dacă au la pachet și studiile universitare și, bineînțeles, dezvoltarea lor armonioasă, în sensul de dezvoltare personală. Deci, va trebui să fim extrem de flexibili, extrem de abili, în așa fel încât să împletim nevoile de învățare, de dezvoltare ale elevilor, cu ceea ce avem noi la nivel de instituție, pentru normarea profesorilor, în așa fel încât, după cum spuneați, să nu plece niciunul într-o altă școală, în completare de normă. Vom vedea în ce măsură vom putea să facem lucrul acesta pentru toți colegii, așa cum am reușit în anul școlar în curs.
Varianta audio a interviului:
