Purtătorul de cuvânt al companiei, Carmen Ghercă, a declarat că primul eveniment, cel al marcării Zilei Mărțișorului, are loc chiar la această oră în Tramvaiul Cafenea.
Același tramvai îi va primi pe ieșeni până la ora 19:30.
Carmen Ghercă: Invităm ieșenii să se alăture activităților dedicate zilei. Primul eveniment va avea loc între orele 11.30 și 13.00: un dialog în tramvaiul Cafenea Turistic, care va pleca din rond Târg Cucu spre Copou. Al doilea eveniment va fi cel cu tramvaiul istoric AEG, care va pleca în prima cursă din rond Copou la ora 12.00 și va circula până la ora 15.00, iar după evenimentul din tramvaiul Cafenea Turistic, acesta va călători pe traseul Târgul Cucu – Copou, între orele 13.00 și 19.30.
La 6 dec. 2017, la Jeju, în Republica Coreea, Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat înscrierea pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a dosarului multinaţional „Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul)” – coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia şi Republica Bulgaria.
Ziua de mărțișor aduce cu ea două frumoase legende care circulă și astăzi în spațiul public. Aceste legende dezvăluie modul în care au apărut primii vestitori ai primăverii și cum apariția acestora este legată de culorile mărțișorului – roșu și alb.
Prima legendă ne dezvăluie că Soarele, pus de Dumnezeu să lumineze și să încălzească pământul, a fost furat de un zmeu timp de trei anotimpuri, până iarna. Atunci un viteaz l-a înfruntat pe zmeu și a eliberat Soarele. Eroul nostru a fost rănit în luptă și sângele i s-a scurs pe zăpada albă. După ce zăpada s-a topit, în acel loc au răsărit ghiocei, vestitori ai primăverii.
A doua legendă ne spune că Primăvara, aflată la plimbare la marginea unui păduri, a zărit un ghiocel pe care a vrut să-l ajute să crească, îndepărtând zăpada din jurul lui. Pentru acest lucru Primăvara a fost pedepsită de Iarna rea și necruțătoare, care a trimis ger și zăpadă, astfel că ghiocelul a înghețat. Dorind să-i țină de cald cu ajutorul mâinilor, primăvara s-a rănit la un deget și câteva picături din sângele acesteia s-au scurs peste ghiocel și peste zăpada din jurul lui. Ghiocelul a revenit astfel la viață, iar Primăvara a învins Iarna.
În tradiția populară se spune că firul mărțișorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Astfel, în plan simbolic, firul mărțișorului este firul anului, al tuturor zilelor de peste an.
Baba Dochia umblând cu oile prin pădure, torcea lână din furcă și, găsind o para, i-a făcut bortă, legând-o cu un fir de ață. Asta a fost la 1 martie și de atunci s-a lățit obiceiul.
Obiceiuri și tradiții de mărțișor în funcție de zonele geografice ale țării
În prima zi a primăverii, de mărțișor, în unele zone din țară există obiceiul conform căruia părinții leagă la gâtul sau la mâna copiilor câte un bănuț de argint, ori de aur. Acest talisman este însoțit bineînțeles de două fire răsucite, din mătase albă și roșie. În acest mod copiii vor fi feriți de razele arzătoare ale soarelui în timpul verii.
Unii copii vor purta mărțișorul 12 zile la gât, apoi îl vor lega de ramura unui pom tânăr. Dacă pomului îi merge bine (înflorește, înverzește, face fructe) se crede că și copilului îi va merge bine. Alți copii vor purta mărțișorul până când vor vedea prima dată un pom înflorit și abia atunci îl lasă pe ramurile pomului.
Se leagă copiilor ață roșie cu alb și cu bani la gât, păstrându-le până când vin berzele, și atunci zic: Na-ți negrețele și dă-mi albețele!
În alte zone se obișnuiește ca mamele tinere să-și pună la gât un bănuț de argint. Bănuțul este tras prin brânză înainte de a fi purtat, ca să fie albe ca brânza și atârnat de un fir roșu pentru a se păstra rumene la față. Bănuțul este purtat până când vor înflori cireșii, când va fi agățat de ramurile acestora pentru a fi frumoase și sănătoase ca florile de cireș.
Cât timp se poartă mărțișorul și unde se pune În zilele noastre mărțișorul primit în dar de la o persoană dragă se poartă toată luna martie, după care se pune într-un pom înflorit, pom roditor. De asemenea, există credința că dacă îți vei pune o dorință atunci când vei agăța mărțișorul de ramurile pomului, aceasta se va îndeplini.
La începutul lunii aprilie, prin orașe, se pot observa mulți pomi care sunt împodobiți de șnururile mărțișoarelor agățate, semn că tradițiile și obiceiurile sunt încă vii și păstrate de mulți dintre noi.
În zona Transilvaniei există obiceiul ca mărțișoarele purtate să fie agățate pe la uși și fereste pentru ca norocul să intre în casă, iar ghinionul să fugă și să lase loc binelui.
