Potrivit unui comunicat al MAE, acestuia i-au fost prezentate dovezi palpabile, ample şi solide ale violării spaţiului aerian al României de către un vehicul aerian fără pilot al forţelor militare ruse în cursul nopţii de 10 spre 11 noiembrie.
Instituţia precizează că fragmentele recuperate de autorităţile române de la locul prăbuşirii vehiculului aerian probează indubitabil aparteninţa acestuia şi implicarea în atacurile masive din noaptea respectivă împotriva infrastructurii civile ucrainene aflate în proximitatea frontierei cu România.
Partea română i-a exprimat ambasadorului Federaţiei Ruse protestul ferm faţă de acest act inacceptabil şi iresponsabil, care reprezintă o violare a suveranităţii României.
Într-un comunicat publicat aseară pe pagina sa de Facebook, Ambasada Rusiei la Bucureşti respinge acuzaţiile, pe care le califică drept „absurde şi nefondate”, şi scrie că fragmentele şi fotografiile unui aparat de zbor fără pilot prezentate nu sunt de fapt dovezi, deoarece nu au fost furnizate coordonatele de intrare a aparatului respectiv în România şi datele privind traseul acestuia. Ambasada rusă mai susţine că natura fragmentelor indică fără echivoc faptul că drona nu a căzut singură, ci a fost doborâtă de forţe de apărare aeriană, ceea ce s-ar fi putut întâmpla numai în afara spaţiului aerian al României, fapt care ar exclude complet orice speculaţii privind o presupusă încălcare intenţionată a integrităţii teritoriale a României.(Rador/ FOTO imagine ilustrativă)
(INTERVIU) Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu: Marea Neagră, prioritate strategică a UE. România urmărește amenajarea unui hub pentru securitate maritimă
Lucian Bălănuță: Este Săptămâna europeană a regiunilor aici la Bruxelles și îmi face o deosebită plăcere să discut cu dumneavoastră. Ați avut la reprezentanța permanentă a României la Comisia Europeană, aici, la Bruxelles, o conferință organizată de către europarlamentarul Dan Barna, unde s-a discutat, printre altele, și despre strategiile de securitate maritime. Și cu siguranță ne interesează foarte mult strategia privind Marea Neagră. Avem inițiative, strategii, atât la Bruxelles cât și la Washington, cum ar putea România să fructifice la maximum această oportunitate, în așa fel încât să-și apere interesele de securitate?
Oana Țoiu: Suntem astăzi aici la Bruxelles, la conferința dedicată strategiei pentru Marea Neagră, cu un titlu destul de potrivit, considerăm, este timpul să livrăm. România a fost și continuă să fie parte din abordarea strategică a Uniunii Europene la Marea Neagră. De altfel, noi suntem printre cei care am inițiat acest efort în interiorul Uniunii Europene și în mai, în acest an, a fost această comunicare comună a Comisiei și a Cabinetului Vicepreședintei Kaja Kallas (n.r. Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate). De altfel, am avut-o alături de noi și astăzi pe comisara Marta Kos, responsabilă de extinderea Uniunii Europene, poate că cei care ne ascultă recunosc acest nume din multiplele vizite pe care le-a făcut în Republica Moldova pentru a asigura inclusiv legătura între Uniunea Europeană și Moldova, cât și o bună comunicare și reprezentare a investițiilor făcute de echipa europeană în țările din regiune și, specific, pe noi ne interesează foarte mult felul în care asta a generat un optimism și în Republica Moldova. Avem astăzi alături de noi grupurile europarlamentare care au o viziune comună în ceea ce privește importanța Uniunii Europene. A fost alături de noi și vicepreședintele grupului S&D, Victor Negrescu.
M-am bucurat să văd această largă susținere politică a grupurilor parlamentare, pentru că este foarte important ca subiectele de politică externă, specific Marea Neagră și abordarea strategică la Marea Neagră să aibă această largă susținere. Specific, pentru România, avem câteva ambiții proprii. Președintele Nicușor Dan a anunțat intenția României de a găzdui Hubul de securitate maritimă al Uniunii Europene și, în această direcție, lucrăm să putem să facem asta împreună cu Bulgaria.
De altfel, avem deja acțiuni comune cu Bulgaria și cu Turcia pe partea de deminare la Marea Neagră. Acest lucru este foarte important și pentru accesul comercial la Marea Neagră, dar și pentru proiectele pe care le avem acolo din perspectiva energiei. Poate nu toți știu că România este în acest moment principalul producător de gaze naturale din Uniunea Europeană și, de îndată ce vom putea să avansăm pe exploatarea gazelor de la Marea Neagră, proiect la care lucrăm deja alături cu parteneri și investitori internaționali, vom crește semnificativ această resursă, miza fiind să scadă propriile noastre costuri la energie, dar și să putem să fim furnizori pentru regiuni.
Lucian Bălănuță:La Bruxelles, la Săptămâna europeană a regiunilor, vicepreședintele executiv, Rafaelle Fitto, a punctat nevoia și anunțarea ulterioară a unui Pact pentru regiunile, statele cu frontieră estică. Și, din acest punct de vedere, regiunea de Nord-Est are la rândul său o serie de preocupări, îndeosebi legate de infrastructură rutieră, feroviară. Avem acest instrument SAFE, care vine să completeze atât coeziunea cât și apărarea militară. Cum vedeți dezvoltarea acestui instrument în așa fel încât să avem parte și de securitate și de o mai mare prezență în plan extern?
Oana Țoiu: Este excelentă întrebarea dumneavoastră. De altfel, împreună cu Cancelaria Premierului, cu Ministerul Transportului și Ministerul Apărării, discutăm despre cum putem să folosim această oportunitate a finanțării din SAFE pentru a duce la bun sfârșit proiecte care sunt esențiale pentru România, strategice, chiar de dinainte ca ele să aibă și o importanță din perspectiva mobilității militare.
Autostrăzile sunt poate cel mai la îndemână exemplu și cu finanțare din SAFE ne propunem să finalizăm această conexiune esențială cu Republica Moldova și prin Republica Moldova cu Ucraina. Un alt punct important este portul Constanța. Evident, importanța strategică a portului Constanța a fost văzută deja de mulți dintre partenerii noștri internaționali, odată ce a izbucnit conflictul, războiul pornit de Putin împotriva Ucrainei și această importanță, odată ce este percepută de mai mulți partenerii internaționali, este și un element care să ne motiveze, până la urmă, să facem investițiile și reformele necesare astfel încât portul Constanța să rămână cu acest rol și să poată să genereze pentru România și influență în regiune, dar mai ales venituri, până la urmă, pentru că odată ce este mai mult folosit și în procesul de reconstrucție și în fluxurile comerciale, asigură o importanță mai mare a României în aceste lanțuri logistice.
Lucian Bălănuță:Totodată, ați avut o întrevedere recentă, bilaterală, cu Secretarul de Stat american, Marco Rubio, și acest instrument SAFE pus la dispoziție de către Comisia Europeană este foarte diversificat. Ar putea România la ora actuală să-și canalizeze atenția și spre Statele Unite pentru a utiliza tranșa asociată statului nostru în vederea îmbunătățirii aspectelor de ordin militar?
Oana Țoiu: Există, în acest moment, la nivelul întregii Uniuni Europene un set de reguli care prevede că nu pot fi mai mult de 35% din componente sau de investiții de la alte state decât cele ale Uniunii Europene sau care au semnat un acord pentru a face parte din programul SAFE, ceea ce înseamnă că discuția pe care noi o avem cu Statele Unite ale Americii privește fie alte surse de finanțare prioritar, fie posibilitatea pentru abordări viitoare care pot fi similare abordării SAFE de a avea împreună investiții și a construi capabilități, a revitaliza, până la urmă, propria noastră industrie de apărare alături de parteneri strategici și investitori pentru a putea să facem acest tip de ofertă, nu doar pentru propria noastră înzestrare, dar și ca un mecanism de generare a resurselor economice, de creștere economică și competitivitate în ofertele pe care potențial le putem face, împreună, altor țări din Uniunea Europeană.
Lucian Bălănuță:Și la conferința aceasta s-a anunțat faptul că oficiali europenii au întreprins vizite în Ucraina îndeosebi la facilitățile, fabricile de dezvoltare a dronelor. Știm că România are la rândul său un interes de a dezvolta astfel de capabilități în parteneriat cu Ucraina. Ce pași concreți ar fi în această direcție?
Oana Țoiu: Există mai multe inițiative în acest moment care țintesc întărirea flancului estic. Fie că vorbim de inițiativa Eastern Sentry în format NATO, fie de Zidul de Drone, o propunere a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În ambele direcții, România este puternic implicată. În perspectiva producției comune de drone există două paliere. Primul dintre ele este cel privat. Există o încurajare a companiilor private de a construi împreună, de a folosi competența care a fost dezvoltată în această perioadă. Și există deja exemple pe piața din România și de colaborare română-ucraineană și de atragerea a investițiilor din Statele Unite ale Americii pentru acest lucru. A existat și un set de vizite și de discuții bilaterale a miniștrilor apărării ca să putem să avem această direcție aliniată.
Potențialul la producție comună de drone a fost unul dintre subiectele vizitei mele bilaterale în Ucraina. O să vedem cât de curând pași avansați în această direcție.
Lucian Bălănuță:Ați vorbit totodată despre ideea aceasta că eludarea, modul în care sancțiunile la adresa Federației Ruse sunt, să spunem așa, folosite ca un bypass, aspectul acesta să devină infracțiune. Aveți indicii privind modul în care s-a întâmplat lucrul acesta în România cu privire la companii românești sau exemple în această chestiune?
Oana Țoiu: Există o responsabilitate pe care o avem, toate statele Uniunii Europene, de a respecta decizia pe care am luat-o împreună și anume de a sancționa anumite companii care provin din Rusia și care prin profitul pe care îl generează la rândul lor finanțează acest război care, până la urmă, reprezintă un risc de securitate directă și pentru România. Până acum, în legislația noastră, acest tip de decizie de eludare a sancțiunilor fie prin prezentarea unor informații false, fie prin vânzarea produselor sau serviciilor către acest tip de companii din Rusia sau achiziționarea, contrar sancțiunilor stabilite la nivelul Unii Europene, de produse sau servicii de la acestea. Avem în acest moment o înăsprire a cadrului legal, o propunere legislativă care a fost dezvoltată de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Ministerul Justiției. Trebuie să recunoaștem aportul Ministerului Justiției, alături de experții noștri din Ministerul Afacerilor Externe, o decizie pe care am luat-o în guvern de a trimite această propunere către Parlament, pentru că este o modificare de Cod Penal și acesta este prerogativul principal al Parlamentului, de a modifica, a vota și a stabili legile care se aplică pe teritoriul României. Și nu doar atât, specific, această lege privește și eludarea sancțiunilor în afara teritoriului României, dacă vorbim de cetățeni sau de companii românești. Și pentru noi este foarte important, nu atât de mult, să fie un număr mare de oameni care să ajungă la închisoare pentru că fac asta, cât mai degrabă să funcționeze factorul de descurajare și să oprim acolo unde există aceste tentative de eludare a sancțiunilor, pentru că nu mai poate fi finanțat acest război cu bani din state care sunt la rândul lor expuse indirect unui risc de securitate.
Lucian Bălănuță:Și în final vă propun să punctăm și un eveniment important pe scena internațională de la începutul acestei săptămâni și anume prima fază a acestui acord de pace între Israel și Hamas, anunțată de către președintele american Donald Trump cu eliberarea ostaticilor, încetarea ostilităților armate în Fâșia Gaza. De-a lungul istoriei, România a menținut o relație echilibrată atât cu Israel cât și cu statele arabe din Orientul Mijlociu. Ce rol a avut, are sau mai are România în toată această dinamică de pace în Orientul Mijlociu?
Oana Țoiu: Ne-am bucurat de eliberarea ostaticilor și în același timp de deblocarea accesului la resursele umanitare atât de necesare în Fâșia Gaza. De altfel, tragedia acestor doi ani, morțile nenecesare, lipsa de acces uneori la elemente esențiale de sănătate sau de hrană, sunt niște elemente care, din păcate, au arătat și incapacitatea noastră colectivă internațională de a accelera acest proces necesar de pace. Așa că suntem recunoscători și optimiști că am ajuns în acest pas prin facilitarea Statelor Unite ale Americii, a câtorva state arabe. Turcia a fost și ea puternic implicată în acest proces.
În dreptul României, noi am contribuit și chiar și în perioada cea mai dificilă cu zboruri umanitare pentru copiii care aveau nevoie de acces la tratament oncologic în Fâșia Gaza. Și acest lucru, după distrugerea multor spitale, amenințarea medicilor, lipsa unor resurse esențiale, a devenit dificil, de-a binelea imposibil în Fâșia Gaza și atunci am ajutat unde am putut cu aceste zboruri umanitare. Vom continua să facem asta.
Urmează să continuăm acest efort parțial finanțat din resurse europene. Am discutat despre pașii viitor și în Statele Unite ale Americii și în întâlnirea bilaterală pe care am avut-o cu ministrul de externe german la București. Urmează să vedem în ce fel va fi construit planul și pașii viitori, dar din nou, atât România cât și celelalte state membre ale Uniunii Europene contribuim deja și prin angajamentul care a fost luat la nivelul Uniunii Europene, financiar, în partea de reconstrucție.
Ministrul român al afacerilor externe a participat la conferința „The Black Sea Strategic Approach: Time to Deliver”, organizată la Bruxelles de europarlamentarii Dan Barna și Ilhan Kyuchyuk. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European și ai statelor membre, precum și experți și membri ai societății civile.
Andrei Ţărnea: În condiţiile în care, începând din data de 13, spaţiul aerian al Israelului şi al Republicii Islamice Iran a fost închis, un număr de cetăţeni români se află pe teritoriul acestor ţări, iar în Israel, colegii noştri din Consulatul României la Tel Aviv ţin legătura cu două grupuri compacte şi cu un număr destul de important de cetăţeni români sau de cetăţeni cu dublă naţionalitate care sunt, evident, fie îngrijoraţi de condiţiile lor de securitate, fie îşi doresc să reîntoarcă în România. În condiţiile date, condiţii care sunt de război, cu spaţiu aerian închis, cu bombardamente în curs, prioritatea numărul 1 a colegilor noştri este asigurarea securităţii acestor cetăţeni români, ceea ce înseamnă că sunt în curs diverse planuri de posibilă evacuare a acestora, dar prioritatea absolută, inclusiv atunci când aceste planuri sunt considerate, este securitatea lor ca atunci când ei sunt, de exemplu, puşi în mişcare să nu fie în mai mare pericol decât acolo unde sunt în acest moment.
Ataşatul militar al României la Moscova şi adjunctul său, declaraţi ‘persona non grata’ de către Rusia
9 aprilie 2025, 17:13 / actualizat: 9 aprilie 2025, 18:45
MAE a confirmat că, miercuri, însărcinatul cu afaceri ad-interim (a.i.) al României la Moscova a fost convocat la MAE rus. În cadrul întrevederii, partea rusă a informat cu privire la decizia de a declara drept ‘persona non grata’ doi membri ai personalului diplomatic al Ambasadei României la Moscova.
‘Această măsură a părţii ruse, neîntemeiată în raport cu prevederile Convenţiei de la Viena din 1961 privind relaţiile diplomatice, survine ca răspuns la decizia adoptată de către autorităţile române, la 5 martie 2025, privind declararea ca persona non grata pe teritoriul României a ataşatului militar, aero şi naval al Federaţiei Ruse la Bucureşti, precum şi a adjunctului acestuia’, a punctat MAE, care a amintite că decizia autorităţilor române a avut în vedere desfăşurarea de către diplomaţii ruşi respectivi de activităţi care contravin prevederilor Convenţiei de la Viena din 1961 privind relaţiile diplomatice.
Conform unui scurt comunicat postat pe site-ul oficial al MAE rus, mid.ru, Ministerul rus de Externe l-a convocat miercuri pe însărcinatul cu afaceri al României la Moscova, Liliana Burda, pentru a-i înmâna o notă prin care Rusia aduce la cunoştinţă faptul că îi declară ‘persona non grata’ pe ataşatul pe probleme militare al ambasadei României în Federaţia Rusă şi pe adjunctul acestuia.
‘Însărcinatul cu afaceri al României în Federaţia Rusă, Liliana Burda, a fost convocată la Departamentul protocolului de stat al Ministerului de Externe al Rusiei’, anunţase anterior agenţia oficială de presă TASS, fără să menţioneze motivul acestei convocări.
Potrivit comunicatului MAE rus, este vorba de o măsură de răspuns la o decizie ‘nemotivată’ a părţii române de a-i declara ‘persona non grata’ pe ataşatul militar al Ambasadei Rusiei la Bucureşti şi pe asistentul său.
Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a anunţat pe 5 martie că îi declară ‘persona non grata’ în România pe ataşatul militar al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, precum şi pe adjunctul acestuia, urmând ca cei doi să părăsească imediat România.
Conform datelor de pe pagina Ambasadei Rusiei la Bucureşti, cele două funcţii erau ocupate de Victor Makovski şi Evgheni Ignatiev.
AGERPRES
Ministerul rus de Externe l-a convocat miercuri pe însărcinatul cu afaceri al României la Moscova, Liliana Burda, pentru a-i înmâna o notă prin care Rusia aduce la cunoştinţă faptul că îi declară ‘persona non grata’ pe ataşatul pe probleme militare al ambasadei României în Federaţia Rusă şi pe adjunctul acestuia, conform unui scurt comunicat postat pe site-ul oficial al MAE rus, mid.ru.
‘Însărcinatul cu afaceri al României în Federaţia Rusă, Liliana Burda, a fost convocată la Departamentul protocolului de stat al Ministerului de Externe al Rusiei’, anunţase anterior agenţia oficială de presă TASS, fără să menţioneze motivul acestei convocări.
Potrivit comunicatului MAE rus, este vorba de o măsură de răspuns la o decizie ‘nemotivată’ a părţii române de a-i declara ‘persona non grata’ pe ataşatul militar al Ambasadei Rusiei la Bucureşti şi pe asistentul său.
Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a anunţat pe 5 martie că îi declară ‘persona non grata’ în România pe ataşatul militar al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, precum şi pe adjunctul acestuia, urmând ca cei doi să părăsească imediat România.
Conform datelor de pe pagina Ambasadei Rusiei la Bucureşti, cele două funcţii erau ocupate de Victor Makovski şi Evgheni Ignatiev.
MAE român califică drept inacceptabile declaraţiile oficialilor ruşi privind alegerile prezidenţiale din România
12 martie 2025, 08:05
Acesta a afirmat că scrutinul fără candidatura lui Călin Georgescu nu va avea legitimitate.
Diplomaţia de la Bucureşti reaminteşte într-un comunicat că Rusia nu are alegeri libere de aproape 20 de ani şi precizează că un stat agresor nu poate să dea lecţii de democraţie.
‘Există în continuare temeri legate de posibilitatea declanşării unor violenţe extreme, în special în zonele de sud, la graniţa cu Iordania. Capitala este în continuare ţinta unor explozii aleatorii, în special în suburbii. Singura rută de părăsire a ţării este cea terestră, spre Beirut, Liban, prin punctul de trecere a frontierei Masnaa. În prezent, nu există curse directe către România’, precizează MAE, sâmbătă, într-o alertă de călătorie.
Cetăţenii români sunt avertizaţi că există riscul ca autostrăzi importante (Tartous – Latakia, Latakia – Alep, Alep – Damasc, Homs – Alep şi Damasc – Iordania) să fie temporar închise.
Legăturile de comunicaţie în Siria pot suferi unele întreruperi sau limitări. Există, de asemenea, riscul de producere de atacuri armate în locuri publice, arată Ministerul de Externe în alerta de călătorie.
Cetăţenilor români care se află încă pe teritoriul acestui stat le este recomandat să părăsească imediat ţara şi să evite în totalitate deplasările în localităţile Alep, Daraa, Deir Ezzour, Hama, Homs şi Idlib.
De asemenea, cetăţenii români sunt sfătuiţi să se adreseze Ambasadei României la Damasc şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând astfel propriile coordonate pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.
MAE subliniază că cetăţenii români care ignoră avertismentele Ministerului de Externe şi se deplasează în zone de risc sunt atenţionaţi că o fac pe propria răspundere şi vor suporta consecinţele unor astfel de călătorii, având în vedere că, de la caz la caz, pot interveni limitări privind posibilităţile de intervenţie ale reprezentanţilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă
MAE a informat statele aliate privind tentativele de interferenţe externe în campania electorală din România
5 decembrie 2024, 15:56
Ministerul de Externe precizează că autorităţile române au luat decizia de a declasifica şi de a face publice rapoarte care cuprind informaţii relevante privind operaţiuni externe maligne, inclusiv finanţare ilegală, amplificare artificială a unor campanii digitale şi atacuri cibernetice de amploare care au avut ca ţintă alegerile prezidenţiale din România.
Potrivit Ministerului de Externe, acţiunea de interferenţă este în desfăşurare, dar România va lua măsuri de protejare a democraţiei, securităţii naţionale şi suveranităţii sale.
Şi Parchetul General analizează dacă există elemente care ar putea determina declanşarea unei investigaţii penale, după desecretizarea documentelor prezentate în şedinţa CSAT din 28 noiembrie, în care se anunţau interferenţe în alegerile prezidenţiale şi parlamentare din România.
Potrivit documentelor, Rusia desfăşoară un război hibrid împotriva statului român. SRI şi SIE susţin că o campanie bine organizată pe TikTok, în valoare de milioane de dolari, l-a sprijinit pe candidatul independent Călin Georgescu în primul tur de scrutin cu două săptămâni în urmă, deşi acesta susţine că nu a cheltuit nimic pentru campania electorală.
Statele Unite s-au declarat şi ele îngrijorate de rapoartele CSAT privind implicarea Rusiei în procesul electoral din România. Departamentul de Stat de la Washington consideră că acuzaţiile ar trebui investigate în totalitate. Statele Unite consideră că îndepărtarea politicii externe româneşti de alianţele sale occidentale ar avea un impact negativ grav asupra cooperării de securitate cu Statele Unite.
MAE/Atenţionare de călătorie: Italia – grevă generală în transporturi
19 noiembrie 2024, 18:33 / actualizat: 19 noiembrie 2024, 23:02
În acest context, va fi afectată circulaţia tuturor mijloacelor de transport pe întreg teritoriul Italiei, fiind posibile întârzieri sau anulări ale curselor aeriene, feroviare, maritime etc. De asemenea, va fi perturbat inclusiv traficul pe autostrăzi.
MAE recomandă consultarea paginilor de Internet: https://scioperi.mit.gov.it/mit2/public/scioperi, https://roma.mae.ro/, https://cgroma.mae.ro şi https://www.mae.ro/.
Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Roma: +39 06 835 233 44; +39 06 835 233 52; +39 06 835 233 58; +39 06 835 233 56; +39 06 835 233 69; +39 06 835 233 71; +39 06 835 233 74, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.
Totodată, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi următoarele linii telefonice de urgenţă în funcţie de regiune:
* Consulatul General al României la Roma: +39 345.147.3935
* Consulatul General al României la Milano: +39 366.108.1444
* Consulatul General al României la Bologna: +39 324.803.5171
* Consulatul General al României la Torino: +39 338. 756 .8134
* Consulatul General al României la Trieste: +39 340.882.1688
* Consulatul General al României la Bari: +39 334.604.2299
* Consulatul României la Catania: +39 320.965.3137.
