#StareaEducației (INTERVIU) Iuliana Țugui, inspector pentru învățământ tehnic și profesional în cadrul ISJ Iași: ”În anul școlar 2026–2027, elevii vor urma un traseu educațional mai flexibil, care le permite să obțină o calificare după trei ani, să continue până la nivelul 4 de calificare și să susțină Bacalaureatul./ „Performanța unui liceu tehnologic nu se măsoară doar prin promovabilitatea la Bac.”/

Publicat de andreeadaraban, 26 iulie 2026, 22:01 / actualizat: 28 iulie 2026, 15:27

Despre schimbările aduse de noua legislație și impactul acestora asupra elevilor, profesorilor și angajatorilor a vorbit, în emisiunea Starea Educației, Iuliana Țugui, inspector pentru învățământ tehnic și profesional în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Iași.

Potrivit Iulianei Țugui, reforma nu înseamnă dispariția pregătirii profesionale, ci integrarea acesteia în cadrul liceului tehnologic. „Este greu să spunem că s-a renunțat la învățământul profesional. Pregătirea profesională de nivel 3 rămâne, doar că este integrată în învățământul liceal tehnologic, oferind elevilor mai multă flexibilitate”, explică inspectorul.

Practic, elevii înscriși în clasa a IX-a la un liceu tehnologic vor avea trei opțiuni. După primii trei ani pot susține examenul de certificare pentru calificarea de nivel 3 și se pot angaja. Dacă aleg să continue încă un an, vor obține calificarea de nivel 4, iar ulterior pot susține și examenul de Bacalaureat.

Un exemplu este cel al domeniului comerț. Un elev poate obține după trei ani calificarea de comerciant-vânzător, iar după finalizarea clasei a XII-a poate deveni tehnician în achiziții și contractări sau tehnician în activități economice. „Elevul știe încă din momentul în care completează fișa de opțiuni că după trei ani poate obține o calificare și poate merge la muncă, iar dacă dorește poate continua studiile și obține o calificare superioară”, a precizat Iuliana Țugui.

O altă schimbare majoră este prevăzută pentru anul școlar 2029–2030, când întreg învățământul tehnologic ar urma să funcționeze exclusiv în sistem dual, în parteneriat cu operatorii economici.

Inspectorul școlar spune că, deși inițial termenul părea dificil de atins, noile reglementări cresc șansele ca această țintă să fie realizată. Una dintre modificările importante este faptul că operatorii economici nu vor mai fi obligați să acorde bursa profesională tuturor elevilor din sistemul dual, măsură care ar putea încuraja mai multe companii să devină partenere ale școlilor.

În schimb, avantajele sistemului rămân semnificative: elevii efectuează mai multe ore de practică direct în companii, sub îndrumarea unui tutore, iar angajatorii își formează viitorii salariați. „Absolvenții învățământului dual sunt mult mai bine pregătiți pentru piața muncii pentru că fac foarte multă practică alături de profesioniști din companii”, subliniază Iuliana Țugui.

În județul Iași funcționează 43 de licee tehnologice, iar toate au încheiate parteneriate cu operatori economici. „Nicio clasă propusă în oferta educațională nu există fără solicitare din partea unui operator economic”, afirmă inspectorul.

Cerere există în aproape toate domeniile de pregătire, însă numărul locurilor diferă în funcție de necesarul pieței muncii.

Pentru anul școlar 2026–2027 sunt prevăzute 148 de clase în învățământul tehnologic, dintre care 16 clase și jumătate vor funcționa deja în sistem dual.

Deși pentru următorii ani există încă personal didactic suficient, Inspectoratul Școlar atrage atenția că apar dificultăți în recrutarea profesorilor pentru anumite specializări, în special pentru efectuarea practicii.

Cele mai mari probleme sunt în domeniul alimentației publice și al industriei alimentare, iar una dintre soluțiile analizate este atragerea specialiștilor din mediul economic către activitatea didactică. „Încercăm să convingem mentori din practică și profesioniști din companii să vină la catedră. Deocamdată găsim soluții”, spune Iuliana Țugui.

Inspectorul consideră că rezultatele la Bacalaureat nu reflectă întotdeauna performanța unui liceu tehnologic. Mulți dintre elevii care aleg această rută educațională intră cu medii mici, iar o parte dintre ei urmăresc în primul rând obținerea unei calificări și angajarea imediată, nu continuarea studiilor universitare. „Nu cred că Bacalaureatul ar trebui să fie criteriul principal de evaluare a unui liceu tehnologic. Este important, dar trebuie analizat împreună cu alte criterii, în special inserția absolvenților pe piața muncii”, afirmă aceasta.

În prezent, Inspectoratul Școlar nu dispune de statistici complete privind angajarea tuturor absolvenților, deoarece legătura cu mulți dintre ei se pierde după finalizarea studiilor. În schimb, există date punctuale pentru unele unități de învățământ și statistici privind absolvenții învățământului dual.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Cea mai importantă schimbare ce ține de învățământul tehnologic este că, începând cu anul școlar 2026-2027, nu vor mai fi organizate clase pentru vechile școli profesionale, cele de 3 ani. De ce s-a decis renunțarea la învățământul profesional de 3 ani și integrarea acestuia în liceul tehnologic?

Iuliana Țugui: E greu să spunem că s-a renunțat la învățământul profesional, pentru că învățământul profesional oferă pregătirea de nivel 3, calificare de nivel 3. Și s-a integrat în învățământul liceal tehnologic pentru exact acea flexibilitate despre care spuneați. Practic, învățământul liceal tehnologic oferă 3 avantaje: nivelul 3 de calificare după 3 ani, nivelul 4 de calificare după clasa a XII-a, și, bineînțeles, susținerea examenului de Bacalaureat  pentru cei care doresc traseul învățământului universitar, în orice domeniu de pregătire.

Andreea Daraban: Așadar, elevii se pot opri după 3 ani de studii și vor avea un certificat, o calificare, în urma efectuării celor 3 ani.

Iuliana Țugui: Exact. Este o schimbare majoră pentru sistemul de învățământ preuniversitar din țara noastră. Această formă de pregătire profesională este organizată în acest fel pentru prima dată după 1989, dar credem noi că este mult mai eficientă. Cel puțin așa consider în acest moment. Pentru că un elev care acum intră în clasa a IX-a, dar el a putut să opteze pe fișa de înscrieri la o anumită școală, la un anumit liceu, el se poate opri după 3 ani de zile. Pentru că, atunci când a bifat pe fișa de opțiuni, planul de școlarizare pentru 2026-2027 a fost structurat pe domenii de pregătire profesională și, în cadrul domeniului, pe calificări de nivel 4 și de nivel 3. Toate calificările de nivel 3 dintr-un domeniu sunt integrate calificărilor de nivel 4 din același domeniu.  Deci, atunci când și-a completat fișa de opțiuni, el și-a bifat o calificare de nivel 4 și ce calificare de nivel 3 era asociată.

Andreea Daraban: Ne puteți da un exemplu concret?

Iuliana Țugui: Elevul a optat pentru comerciant vânzător nivel 3 de calificare, pe care până în acest moment ar fi obținut acea calificare prin învățământul profesional.  Dar el se poate duce să mai facă încă un an și este tehnician în activități economice sau tehnician în achiziții și contractări.

Andreea Daraban: Poate obține ambele diplome.

Iuliana Țugui: Da, le poate obține. Un elev care a optat pentru tehnician în achiziții și contractări, domeniu de pregătire comercial nivel 4 de calificare, el știe de astăzi, când a fost deja repartizat, că după 3 ani de liceu tehnologic, poate să dea un examen de certificare de nivel 3 și să fie comerciant vânzător și are diploma și se poate duce să lucreze. Dacă vrea să continue, mai face și clasa a XII-a, își dă nivelul 4 de calificare și este tehnician în achiziții și contractări. Am luat un domeniu comercial pur întâmplător.  Putea fi orice alt domeniu de pregătire.

Andreea Daraban: Și după ce termină anul 4, clasa a XII-a, dacă dorește, poate să dea și Bacalaureatul.

Iuliana Țugui: Sigur.  Noi ne dorim ca toți elevii noștri să dea Bacalaureatul, dar nu este și opțiunea tuturor elevilor care intră în învățământul tehnologic. Pentru că sunt foarte mulți elevi care acum au completat fișa de opțiuni, știind că ei se vor opri la clasa a XI-a, pentru că dacă nu apărea această schimbare sau restructurare a traseului tehnologic, el se ducea pe învățământ profesional. Avem foarte mulți copii care au venit la liceu tehnologic pentru că vor să intre în câmpul muncii și vor să învețe o meserie.

Andreea Daraban: O altă schimbare majoră este prevăzută pentru anul școlar 2029-2030, când învățământul tehnologic preuniversitar va funcționa exclusiv în sistem dual. Cât de fezabil este acest lucru? Cel puțin atunci când ne gândim la județul Iași.

Iuliana Țugui: Dacă această întrebare mi-ar fi fost adresată acum câteva luni, aș fi spus că nu am încredere că va fi realizabil acest prag, acest deadline. Acum, însă,  spun că sunt șanse să fie îndeplinită această țintă și asta pentru că între timp a apărut legislația care precizează modul de înscriere și de funcționare a învățământului tehnologic dual,  și în care criteriile după care un agent economic poate sau nu să semneze un acord de parteneriat pe învățământul dual s-au schimbat puțin.

Andreea Daraban: În ce sens?

Iuliana Țugui: În sensul în care acordarea bursei profesionale, pe care agentul economic era obligat să o acorde fiecărui elev care este înscris în învățământul dual și cu care partenerul economic a încheiat acord de parteneriat, nu mai este obligatorie. Deci agentul economic are opțiunea de acorda această bursă sau poate să nu o dea. Învățământul tehnologic dual oferă și alte avantaje. Acel tutore de practică care asigură formarea competențelor practice a unui absolvent, viitor absolvent, are un rol extrem de important. Li se oferă diverse avantaje materiale. Toți operatorii economici care își asumă formarea profesională a unor absolvenți pleacă de la premisa că aceștia  că vor fi viitorii angajați. Deci li se oferă locuri de muncă. Nu toți absolvenții își doresc, însă,  să rămână în acel loc de muncă, dar ei au deschiderea și sunt considerați și nu doar că sunt considerați, este o realitate,  absolvenții de învățământ tehnologic dual sunt mult mai bine pregătiți pentru că fac foarte multă practică sub ochii și sub îndrumarea tutorelui de practică, profesionistul din unitatea economică. Acum, dacă ne-am dus la operatorii economici, eu aș specifica câteva aspecte legate de admiterea în această nouă formă de organizare a învățământului tehnologic. Dacă până în acest an școlar, care tocmai se finalizează, noi aveam admiterea în învățământul liceal tehnologic, se respecta legislația, calendarul de admitere în învățământul liceal cu repartiția computerizată, iar învățământul profesional era la solicitarea părintelui și copilului, cu dosar depus și cerere de înscriere direct în unitatea de învățământ,  în acest an admiterea este computerizată pentru toată lumea.  În același timp, când s-a construit proiectul planului de școlarizare pentru învățământul liceal tehnologic, s-au făcut solicitări din partea operatorilor economici. Deci, atunci când o unitate de învățământ tehnologic a propus un plan de școlarizare, dau un exemplu, trei clase de liceu pe un anumit domeniu de pregătire, cu calificările A, B, C, pentru toate acele trei calificări a avut solicitări de școlarizare din partea operatorului economic. Întreaga pregătire practică în învățământul tehnologic se realizează în parteneriat cu operatorii economici, mai ales în clasele mai mari, clasele a XI-a, a XII-a, de obicei. Nici un operator economic nu semnează o solicitare dacă știe că nu este nevoie pe piața muncii.

Andreea Daraban: Câte licee tehnologice sunt în județul Iași?

Iuliana Țugui: 43.

Andreea Daraban: Și toate au aceste contracte cu operatorii economici?

Iuliana Țugui: Da, toate. Nici o clasă din cele care s-au găsit pe fișa de înscriere a copiilor nu este fără o solicitare în spate.

Andreea Daraban: Există suficient agenți economici care să absoarbă acești elevi, începând cu anul școlar 2029-2030, în cazul în care se impune obligativitatea acestui tip de învățământ dual?

Iuliana Țugui:  E greu să mă pronunț eu dacă există sau nu există suficienți, dar fiecare unitate de învățământ care școlarizează învățământ tehnologic are propriile parteneriate în funcție de domeniile în care școlarizează, de calificările în care școlarizează. Dar există operatori economici care ne sprijină și care sunt alături de învățământul tehnologic necondiționat.

Andreea Daraban: Care sunt domeniile în care angajatorii ieșeni solicită cei mai mulți absolvenți?

Iuliana Țugui: Să știți că toate sunt căutate. Noi avem grupate calificările din domeniul tehnologic pe tehnic, servicii și resurse. Acestea sunt cele trei profiluri. În cadrul acestora sunt mai multe domenii. Fiecare profil este cu propriile domenii. Sunt solicitări pe absolut toate domeniile, și pe comerț, și pe mecanică, și electric, și textile, absolut tot. Mai multe sau mai puține. Și din acest motiv și cifra de școlarizare diferă puțin.

Andreea Daraban: De exemplu, anul trecut s-au ocupat toate locurile puse la dispoziție de colegiile, liceele tehnologice?

Iuliana Țugui:  Am avut o ofertă de școlarizare, nu știu dacă prea mare față de numărul de absolvenți de clasa VIII-a, dar au fost câteva clase propuse care nu s-au constituit. Am avut o clasă pe construcții, am avut clase și pe confecții care nu s-au constituit. Pentru că nu au fost suficiente solicitări față de oferta propusă din partea copiilor.

Andreea Daraban: Anul acesta care este oferta?

Iuliana Țugui:  În anul acesta avem 148 de clase. Dintre acestea, 16 clase și jumătate sunt clase propuse pe învățământ tehnologic dual, restul sunt învățământ liceal tehnologic. Oferta este cumva adaptată la generația care vine, la solicitările operatorilor economici  și să vedem rezultatul primei repartiții. În funcție de această repartiție, va urma și o a doua etapă, în funcție de numărul de locuri care rămân neocupate, așa cum spune calendarul, de admitere în învățământul liceal.

Andreea Daraban: În ceea ce privește pregătirea practică a elevilor din liceele tehnologice, există suficient personal care să acopere aceste domenii existente în oferta școlară?

Iuliana Țugui:  Aș putea să spun că, cel puțin pentru anul care va urma și poate următorul an încă, avem resursa umană care să asigure pregătirea profesională teoretică și practică pentru aceștia elevi. Este o întreagă mișcare în ceea ce privește mobilitatea personalului, așa cum este în orice alt domeniu sau pentru orice altă pregătire, altă calificare, dar dintre generațiile mai tinere, care își doresc să intre în sistemul de învățământ preuniversitar tehnologic, există destul de multe reticențe. De la an la an va trebui să găsim soluțiile cele mai bune.

Andreea Daraban: Unde există cel mai mare deficit? Pe ce domenii?

Iuliana Țugui:  Sunt domenii la care este deficit, spre exemplu în domeniul alimentație publică, la industria alimentară, și mai sunt câteva domenii. Noi încercăm să convingem mentori din practică, oameni care sunt din activitatea economică să vină la catedră. Deocamdată nu este o problemă, deocamdată găsim soluții.

Andreea Daraban: Există o reticență a elevilor care se îndrepta către liceele tehnologice. De unde credeți că vine această reticență? Să fie oare din cauza mediilor de admitere, sau poate a faptului că și mediile la Bacalaureat sunt destul de mici, cu promovabilitate scăzută de obicei la acest examen?

Iuliana Țugui:  Există o reticență. Sunt foarte curioasă dacă se va menține acum când ei nu mai intră în învățământul profesional și intră direct în învățământul liceal tehnologic. Sunt mai multe aspecte care trebuie analizate. Noi nu trebuie să uităm că elevii care au intrat în aceste licee sunt elevi care au intrat și cu media 2 și cu media 3, o parte dintre ei fără să susțină Evaluarea Națională și nu puțini. Dacă ai intrat în școală, în clasa a IX-a, cu o medie de admitere de 2, 3, 5, nu poate liceul tehnologic, care oferă și o pregătire de nivel 4, care îl scoate pe piața muncii,  nu poate să-i ducă pe toți elevii de acolo  la un Bacalaureat de 100% absolvire, cu medie peste 6, pentru că nu este foarte simplu. Nu putem întotdeauna să asigurăm acest parcurs și poate mulți dintre elevii noștri nici nu-și doresc acest lucru. Ei vor să intre pe piața muncii. Avem o absorbție pe piața muncii destul de frumoasă în foarte multe licee tehnologice care nu au o promovabilitate foarte mare la Bacalaureat.

Andreea Daraban: Ar trebui să fie examenul de Bacalaureat un criteriu pentru a măsura performanța unui liceu tehnologic?

Iuliana Țugui:  Nu cred că ar trebui să fie un criteriu prioritar. Este un criteriu. Evident, ne dorim ca toți elevii care termină liceul, că este liceu tehnologic sau un alt tip de liceu să promoveze Bacalaureatul, dar n-ar trebui pentru liceele tehnologice să fie criteriul principal. Este un criteriu care să fie cumulat cu alte criterii.  În primul rând absorbția pe piața muncii ar trebui să fie un alt criteriu.

Andreea Daraban: Există statistici, pe care le aveți la nivelul inspectoratului vizavi de această absorbție? Adică, știți exact care licee produc cei mai mulți absolvenți care se angajează?

Iuliana Țugui:  Nu este o statistică și e greu de realizat o statistică și să avem și certitudinea că este sigură 100%,  pentru că  în cazul a foarte mulți absolvenți, în momentul în care au terminat clasa a XII-a și au plecat din liceul tehnologic,  se pierde legătura cu ei și nu întotdeauna avem feedback-ul și nu putem monitoriza o anumită inserție pe piața muncii. Dar, noi avem statistici și informații punctuale pe anumite școli, iar pe învățământul dual în schimb, avem o statistică, mai ales pentru cei care terminau învățământ profesional dual. Vom vedea ce se întâmplă de aici încolo cu absolvenții care intră acum în liceul tehnologic.

Varianta audio a interviului:

#StareaEducației (INTERVIU) Prof. dr. Denis Constantin Țopa, prorector al Universității de Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad” din Iași: Campusul AGRITECH, destinat studenților și elevilor, va fi o bijuterie la nivelul Regiunii Nord-Est. Agricultura modernă înseamnă tot mai mult tehnologie: utilaje complet computerizate, drone, sisteme inteligente de monitorizare și analiză. Avem nevoie să pregătim specialiști în acest sens.

Publicat de andreeadaraban, 11 februarie 2026, 11:56 / actualizat: 13 februarie 2026, 12:12

În acest context, la Iași, prinde contur proiectul AGRITECH, primul consorțiu de învățământ dual avizat la nivel național, care presupune realizarea unui campus educațional modern în zona Ezăreni – Valea Adâncă.

Fondurile sunt oferite prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar valoarea investiției depășește 25 de milioane de euro. Viitorul campus va integra spații de cazare, laboratoare, ateliere de practică, hale pentru creșterea animalelor, infrastructură sportivă și facilități administrative, într-un ecosistem educațional complet.

Coordonator al acestui proiect este Universitatea de Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad”, din Iași, alături de Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi”, fiind implicate unități de învățământ preuniversitar, autorități publice locale și agenți economici din domeniul agroalimentar.

Despre stadiul lucrărilor, rolul strategic al proiectului în dezvoltarea educației tehnice și agricole, dar și despre modul în care învățământul dual poate contribui la retenția tinerilor și la dezvoltarea comunităților locale, a discutat Andreea Daraban, în emisiunea Starea Educației, cu domnul profesor doctor Denis Constantin Țopa, prorector cu dezvoltarea instituțională al Universității de Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad”, din Iași.

Andreea Daraban: Se împlinesc trei ani de când a fost început acest proiect, AGRITECH. În ce stadiu sunt lucrările și când ar trebui finalizat?

Denis Constantin Țopa: Da, s-a început cu trei ani în urmă, prin scrierea proiectului, depunerea solicitării pentru a fi finanțat. În mod practic, am început construcția acestui campus care, spunem noi, va fi o bijuterie la nivelul  Regiunii Nord-Est, acum un an,   și am început prin demolarea vechii ferme Ezăreni. Campusul nostru va fi pe două hectare din această fermă. Iar în prezent sunt ridicate aproape toate construcțiile de care avem nevoie. Vom avea laboratoare. Noi suntem în parteneriat, în primul rând, cu Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași și aceste laboratoare le vom împărți între noi, precum și cele două cămine. Unul va fi dedicat universității noastre și unul dedicat Universității Tehnice ”Gheorghe Asachi”. În afară de aceste clădiri, le spunem noi, civile, mai avem trei microferme. Vom face o microfermă pentru creșterea găinilor ouătoare, fermă pentru vaci de carne și fermă pentru capră-oaie. Va fi și un loc pentru studenți unde să-și petreacă timpul liber, o sală de sport cu vestiare, precum și un teren de fotbal exterior. Construcțiile sunt ridicate în diferite etape. Construcțiile civile, laboratoarele și cele două cămine sunt în stadiul de finisaje interioare. Vremea potrivnică din această iarnă, nu ne așteptam la zăpezi încă din luna decembrie, ne-a întârziat un pic. Nu se pot turna betoanele la temperaturi negative și din acest punct de vedere suntem într-o ușoară întârziere, dar se lucrează la interioare.

Andreea Daraban: Dar care ar fi deadline-ul?

Denis Constantin Țopa:  La 31 iulie, anul curent, ar trebui să recepționăm tot ceea ce înseamnă clădiri, echipamente și tot ceea ce ar trebui pus în valoare în acest proiect. Termenul este foarte limitat, ca pentru toate proiectele care se desfășoară cu fonduri din PNRR.

Andreea Daraban: Vor fi laboratoare unde studenții, dar și elevii din unitățile partenere vor putea face practică?

Denis Constantin Țopa:  Da, într-adevăr, vor putea face practică la noi. Alături de Universitatea Tehnică mai suntem parteneri cu cinci  colegii, licee.  Trei sunt din Iași, Colegiul Agricol și de Industria Alimentară ”Vasile Adamache”, Colegiul Tehnic ”Mihail Sturza”, Liceul Tehnologic Agricol ”Olga Sturza” din Miroslava și două licee din Suceava și Târgu Neamț, ”Vasile Lovinescu” Fălticeni și Colegiul Tehnic ”Ion Creangă” din Târgu Neamț. Învățământul dual nu înseamnă doar școală, în liceu sau universitate, și practică în laboratoarele universităților, ci înseamnă și practică în fermele partenerilor noștri, în societățile comerciale, care sunt parteneri în prezent sau care vor fi pe viitor parteneri cu noi sau cu liceele de profil.

Andreea Daraban: Și vor primi și niște bonusuri, vor avea și niște avantaje financiare?

Denis Constantin Țopa:  Ei vor putea primi burse de la parteneri. Cuantumul acestor burse este echivalentul bursei pe care îl oferim și noi în universități. Cred că este undeva la 900 de lei, în prezent.

Andreea Daraban: Laboratoarele pe care le veți pune la dispoziție elevilor și studenților, cu ce vor fi dotate și ce anume vor putea face mai exact în aceste laboratoare?

Denis Constantin Țopa:  Cele două universități partenere și-au configurat undeva la nouă laboratoare fiecare. Dacă ar trebui să vă dau un exemplu din cadrul universității noastre, Universitatea pentru Științele Vieții, avem laboratoare pentru digital farming, în sectorul vegetal. Să zicem așa, va fi o meserie de viitor, o meserie nouă, pentru că, în prezent, agricultura nu înseamnă doar lucrat cu utilaje mecanice, ci înseamnă utilaje computerizate.

Prețul lor este foarte mare. Sunt computerizate total și este nevoie de oameni special pregătiți pentru a opera aceste utilaje agricole, dar vorbim și de noile tehnologii care apar, utilizarea dronelor în agricultură, tot mai mult se vorbește despre agricultura inteligentă și trebuie să formăm oameni pe aceste sectoare. Laboratoare de digital farming în sectorul zootehnic, de asemenea avem și laboratoare pentru procesarea laptelui, a cărnii sau de morărit și panificație.  Dacă ar fi să dăm câteva exemple, de la partenerii noștri de la Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași, sunt laboratoare de robotică și mecatronică, laboratoare de realitate virtuală și augmentată, sănătate și siguranță în muncă sau bioinginerie. Ar fi doar câteva exemple din cele 8-9 laboratoare care se vor configura la partenerii noștri. Atât studenți la programele de licență, cât și masteranzi, dar și doctoranzi pot participa în ruta duală.

Andreea Daraban: Iar în ceea ce privește învățământul preuniversitar, elevii vor fi coordonați de mentorii lor din școlile respective? Vor avea acces la aceleași facilități?

Denis Constantin Țopa:  Absolut. Pot oricând să acceseze facilitățile campusului AGRITECH și, bineînțeles, sunt invitați să vadă ce echipamente noi sunt și cum se lucrează într-un campus foarte modern, cum este cel pe care îl realizăm în prezent.

Andreea Daraban: Ce aduce nou acest campus față de alte forme de pregătire profesionale existente până acum?

Denis Constantin Țopa:  V-am spus de meseriile viitorului, de această tehnologizare a agriculturii. Noi, la universitate, am început să predăm cursuri de digitalizare a agriculturii încă de acum 5 ani. Cred că suntem prima universitate din țară care a introdus curs de smart farming, dar prin fondurile pe care le avem pe acest proiect, de peste 20 milioane de euro, reușim să aducem echipamente de ultimă generație la nivelul anului 2026 și, prin astfel de echipamente,  simulatoare, atât studenții noștri cât și elevii pot învăța noi tehnici care sunt cerute de către partenerii noștri din piață. Andreea Daraban: Universitatea de Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad” a stabilit deja calendarul admiterii pentru anul universitar următor. Admiterea candidaților se va realiza pe baza notelor obținute la Bacalaureat. În mod concret, este vorba despre nota la limba și literatura română – 50% și nota la o altă probă scrisă, la alegerea candidatului 50%. Doar la programele de învățământ organizate în dual se va susține și un interviu care să permite evaluarea motivației candidaților. Ce ne puteți spune despre acest program? Ce presupune acest program de învățământ organizat în dual?

Denis Constantin Țopa:  Noi, în dual, la programul de licență, am dat drumul la specializarea ”Exploatarea mașinilor și instalațiilor pentru agricultură și industrie alimentară”, un program foarte cerut  în mod deosebit  de către băieți. Cei care au inclinație mai mult spre tehnic accesează acest program. An de an, în perioada anterioară, am avut undeva la 20-30 de studenți care au accesat acest program și începând de anul trecut introducem acest program și în ruta duală, pentru ca pregătirea lor să fie complementară. Pentru că în învățământul dual este practic vorba de o tripartită, universitatea, studentul și antreprenorul.  Și considerăm că prin învățământul dual ei se vor specializa mai bine, conform cerințelor care există în piață. Cerințe care vin de la antreprenori în prezent.

Andreea Daraban: Aveți parteneriate cu agenți economici în acest sens?

Denis Constantin Țopa:  Strict în cadrul proiectului avem un parteneriat cu cinci agenți economici din zona noastră, din Regiunea Nord-Est, dar parteneriatul este deschis, ne vom căuta în continuare și alți parteneri, dar bineînțeles și cei pe care ii avem și nu fac parte din proiect, pot susține acest învățământ dual, o parte dintre ei elaborând cereri către noi, trimițând solicitări pentru a trimite studenții în practică, chiar dacă nu sunt în ruta duală și facem asta de foarte mulți ani.

Andreea Daraban: Există adresabilitate către această rută duală? Vin studenții, vor să aibă încă din studenție acces la lucrul efectiv într-o societate?

Denis Constantin Țopa:  În prezent simțim o ușoară reticență și suntem și limitați strict la acest program, respectiv ”Exploatarea mașinilor”. Adresabilitatea actualmente, pe această specializare, este strict spre băieți. Am văzut asta din absolvenții anilor trecuți. Am simțit o ușoară reticență și practic suntem limitați la jumătate din candidații care vin, la noi, la universitate, doar băieții accesând în anii anteriori acest program.  Există niște burse care vor fi date de către antreprenori, prin care studenții se pot întreține la studii în universitatea noastră.

 Andreea Daraban:  Altele decât ceea ce oferă universitatea?

Denis Constantin Țopa:  Altele decât ceea ce oferă universitatea, decât ceea ce oferă Ministerul Învățământului.

Andreea Daraban: Vă gândiți poate și la alte rute de tip dual, pe alte domenii?

Denis Constantin Țopa:  Da, vom încerca rute duale la master.  La licență, în următorul an universitar, nu vom scoate o altă rute duală, vom încerca să targetăm acest program, ”Exploatarea mașinilor și instalațiilor”,  și să facem mai mult marketing în zona asta pentru a atrage studenți care vor dori să urmeze ruta duală.

 Varianta audio a interviului:

#StareaEducației: (INTERVIU) Maria Ciulei, inspector ISJ Vaslui: “Învățământul dual este slab reprezentat la nivelul județului. Nici pentru anul în curs și nici pentrul cel viitor nu avem solicitări din partea agenților economici pentru acest tip de învățământ.”

Publicat de Andreea Drilea, 17 martie 2025, 09:19

Despre impactul acestui proiect și beneficiile sale pentru tinerii din Vaslui, dar și despre ce presupune învățământul dual și care sunt diferențele între acesta și cel profesional sau tehnologic, a discutat colega noastră, Andreea Daraban, cu doamna Maria Ciulei, inspector școlar pentru învățământul profesional și tehnic în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Vaslui.

Andreea Daraban: Vorbiți-ne despre acest proiect, CALIFICAT, care se derulează în județul Vaslui. În ce stadiu se află și cum se desfășoară, mai exact?

Maria Ciulei:  CALIFICAT,  denumirea completă “Suport acordat elevilor din Vaslui în obținerea unei calificări cerute pe piața muncii”, este un proiect al cărui beneficiar este Inspectoratul Școlar Județean Vaslui. Cum bine ați precizat, partenerul este Liceul “Ștefan Procopiu”. Se derulează până în noiembrie 2026 și are ca obiectiv creșterea calității și relevanței rezultatelor învățării dobândite la școală și la locul de muncă, prin organizare de stagii de practică interactive și atractive pentru cei 265 de elevi din grupul țintă. Dintre aceștia, ne dorim ca la sfârșitul proiectului, cel puțin 240 de elevi să obțină și calificarea de nivel  III și nivel IV. Elevii care beneficiază de pregătire prin acest proiect sunt de la învățământul profesional, nivel III de calificare și învățământ liceal tehnologic, nivel IV de calificare. Calificările de la care provin elevii sunt: pentru învățământul profesional mecanic auto, tinichigiu, vopsitor auto, electrician auto, electrician exploatare de joasă tensiune, electrician echipamente și aparate electrice și energetice, lucrător hotelieri și recepționeri. De la învățământul liceal tehnologic, nivel IV de calificare, elevii provin de la calificări precum tehnician în activității economice și tehnician electronist. Rezultatele pe care preconizăm noi să le obține sunt un management tehnic și financiar bine realizat, 240 de elevi certificați din cei 265 participanți la stagiile de practică, 22 de acțiuni de promovare dezvoltare durabilă și locuri de muncă verzi, 16 acțiuni de informare și promovare a învățământului profesional și tehnic în rândul elevilor din învățământul profesional și liceal, în rândul părinților și în rândul elevilor care provin din clasa a VIII-a învățământ gimnazial, pentru a promova meseriile pentru care se pregătesc elevii la Liceul “Ștefan Procopiu”, noi parteneriate încheiate cu agenții economici locali.

Andreea Daraban: Ați enumerat o serie de specializări pe care le vor dobândi acești elevi, cum au fost ele alese? S-a făcut un studiu de necesitate a acestor meserii?

Maria Ciulei: Da, s-a făcut o analiză de nevoi. Bineînțeles că au aplicat pentru acest proiect elevi din toată școala, iar acestea sunt calificările pentru care se pregătesc elevii, cu precădere în școala noastră. La învățământul liceal tehnologic există și alte calificări, dar în acest proiect sunt participanți doar elevii de la calificările enumerate.

Andreea Daraban:  Elevii vor primi și burse pe timpul derulării proiectului?

Maria Ciulei:  Beneficiile oferite elevilor din grupul țintă sunt mai multe și anume: vor beneficia de ateliere demonstrative de promovare a meseriilor pentru care se pregătesc. Toți elevii care finalizează stagiul de practică primesc bursă o singură dată, respectiv o bursă de 500 lei,  vor avea oportunitatea să se înscrie la concursuri de practică. Elevii din grupul țintă sunt organizați în nouă grupe de practică. Pentru fiecare dintre cele nouă grupe de practică se organizează concurs și vor beneficia de patru premii pe grupă, deci asta înseamnă în total 36 de premii întâi în valoare de 750 lei, premiul doi 500 lei, premiul trei 250 lei și o mențiune de 100 lei. Deci, în fiecare dintre cele nouă grupe, patru elevi cu activitatea cea mai bună și câștigătorii acestor premii vor primi cele 36 de premii per total proiect.

Andreea Daraban:  Cum se va desfășura acest proiect? Vor avea acces la stagii de practică la numiți agenți economici? Partea teoretică va fi în liceu?

Maria Ciulei: În afara pregătirii teoretice și practice din cadrul liceului, elevii vor participa la activități suplimentare, printr-o practică complementară celei care se desfășoară conform planurilor de învățământ. Vor beneficia de activități practice la agenții economici locali cu care se vor încheia cele nouă parteneriate de practică. Vor participa la activități de sprijin pentru ateliere tematice în care își vor pregăti prezentarea meseriei, prezentări pe care le vor face în rândul elevilor din învățământul gimnazial, pentru a prezenta beneficiile meseriei pe care și-au ales-o și, bineînțeles, pentru a-i motiva, pe cei din clasa a VIII-a pentru a alege una din meseriile prezentate. Vor mai participa la aceste concursuri de practică, la care toți elevii vor primi diplome de participare, iar cei mai bine pregătiți vor fi și premianții acestor concursuri.

Andreea Daraban: Câți agenți economici sunt în acest proiect?

Maria Ciulei: Deocamdată, suntem în situația în care am făcut o listă cu agenții economici consacrați ai școlii, cu care s-a lucrat pe calificările acestea, după care urmează să-i contactăm pe perioada lunii martie și vom identifica agenții economici care vor dori să lucreze pe acest proiect. Dar, conform rezultatelor proiectului, trebuie să avem minimum nouă parteneriate cu agenții economici.

Andreea Daraban: Spuneați că vor obține la finalul acestui proiect un certificat. Ce înseamnă acest certificat?

Maria Ciulei: Elevii de la învățământ profesional sau de la învățământ liceal tehnologic finalizează studiile cu certificare a calificării profesionale de nivel III sau de nivel IV. Toți elevii care participă la acel examen de certificare primesc un document care le de posibilitatea să demonstreze ulterior că dețin o calificare. Ne propunem ca din cei 265, cel puțin 240 să participe la aceste certificări și vor avea un suport suplimentar pentru înscrierea și pentru pregătirea acestor examene de certificare, iar suplimentar, acești participanți la proiect vor mai primi o justificare, o diplomă de participare la stagiile de pregătire complementare, pentru că au făcut acea practică, acele activități suplimentare la agenți economici și bineînțeles este un avantaj în pregătirea lor ulterioară și în prezentare la un viitor loc de muncă.

Andreea Daraban: Dumneavoastră sunteți inspector școlar pentru învățământul profesional și tehnic. Se vorbește despre importanța învățământului dual. De altfel, în România acest sistem a fost introdus în anul 2015 prin modificare a legii educației, având scopul de a adapta oferta educațională la cerințele pieței muncii și de a reduce șomajul în rândul tinerilor. Ce este de fapt învățământul dual și cum se diferențiază de cel profesional și tehnologic?

 Maria Ciulei: Învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional și tehnic, la inițiativa operatorilor economici interesați, în calitate de potențiali angajatori și parteneri de practică. În afara faptului că acești agenți economici pot participa la asigurarea pregătirii practice a elevilor, pot acorda și o bursă la nivelul celei acordate din fonduri publice sau alte cheltuieli pentru formarea elevilor și pot interveni în selecția elevilor pentru grupele de practică. Adică ei pot interveni inclusiv de la admitere. Diferența față de învățământul profesional este faptul că pot interveni în admitere, pot interveni suplimentar cu acele cheltuieli de formare a elevilor, cu burse suplimentare și pot beneficia de pregătire a elevilor în condiții reale de muncă. Exact pe echipamentele agenților economici își pot selecta viitorii angajați.

Andreea Daraban: În învățământul profesional,  se fac stagii de practică tot la agenții economici.

Maria Ciulei: Bineînțeles, învățământul profesional presupune formarea competențelor profesionale ale elevilor specifice unei calificări profesionale. Dezvoltarea și diversificarea competenților se face tot cu intervenția agenților economici. Necesită implicarea angajatorilor în asigurarea forței de muncă. Se face tot într-un parteneriat cu agenții economici, numai că nu mai intervin acele burse suplimentare și cheltuieli suplimentare din partea agenților economici. La nivelul județului Vaslui, agenții economici sunt alături de liceele tehnologice, se organizează stagii de practică în cadrul agenților economici și există un parteneriat foarte bun între agenții economici locali și școlile liceale tehnologice.

“Învățământul dual nu este atractiv pentru agenții economici din județul Vaslui. Motivele invocate sunt faptul că agenții economici nu se încadrează în categoria întreprinderilor care ar putea avea puterea financiară pentru a susține elevii în această formă de învățământ.”

Andreea Daraban: Cum ar putea fi implementat cu succes acest tip de învățământ dual?

Maria Ciulei: Corelarea învățământului profesional și tehnic la nivelul județului Vaslui se face cu agenții economici, prin diverse acțiuni. Inspectoratul școlar, de exemplu, în cadrul calendarului etapelor și acțiunilor pentru stabilirea cifrei de școlarizare, face un apel către agenții economici pentru acele solicitări de învățământ profesional și învățământ dual. Acele solicitări sunt centralizate și ne propunem un plan de școlarizare corelat cu aceste solicitări.

Andreea Daraban: Sunt interesați agenții economici să facă astfel de parteneriate? Sunt interesați de acest tip de învățământ de tip dual?

Maria Ciulei:  În general, în învățământul dual noi avem o participare relativ redusă și motivele invocate sunt faptul că agenții economici nu se încadrează în categoria întreprinderilor care ar putea avea puterea financiară pentru a susține elevii în această formă de învățământ. Pe de altă parte, necesită un personal suficient calificat în domeniul resurselor umane, care să participe la activitățile de deducere a cheltuielilor efectuate cu organizarea și desfășurarea învățământului profesional și tehnic și, mai mult decât atât, imposibilitatea existenței unei clauze într-un contract, de obligativitate a angajării absolvenților la finalizarea studiilor, face ca acest învățământ să nu fie foarte, foarte atractiv la nivelul agenților economici cu putere mică. Interesați de învățământul profesional sunt, bineînțeles.

Andreea Daraban:  Care ar fi soluțiile? Înțeleg că în județul Vaslui practic nu prea există acest tip de învățământ dual.

Maria Ciulei: Este în formă foarte redusă. Noi am pornit în 2017-2018 cu o clasă de învățământ în calificarea “Industrie textilă și pielărie”, după aceea am continuat cu o clasă în domeniul mecanică, pe calificare “Mecanică auto”,  apoi industria alimentară, cu doi agenții economici și tot în industria alimentară în anul școlar 2022-2023. După aceea n-au mai fost solicitări din partea agenților economici pentru învățământ dual. Nu avem în anul școlar curent, nu avem solicitări nici pentru anul școlar viitor. Dar să știți că agenții economici au un parteneriat foarte bun cu liceele tehnologice, dar probabil, eu știu, o facilitare a deducerii acestor cheltuieli, poate ar face mai atractiv acest tip de învățământ dual pentru agenții economici.  

Andreea Daraban: Așadar, dumneavoastră credeți că agenții economici nu sunt interesați pentru că sunt niște cheltuieli foarte mari pe care ei trebuie să le aibă și nu e în beneficiul lor, chiar dacă și-ar lua forță de muncă bine calificată.

Maria Ciulei: Ei știu mai bine care ar fi motivația, pentru că într-adevăr necesită acele cheltuieli suplimentare, iar acele burse pentru învățământul dual trebuie acordate pe toată perioada studiilor, nu neapărat pe perioada stagiului de practică. Agenții economici știu mai bine puterea lor financiară, dar participă alături de noi la activitățile de promovare a învățământului, sunt interesați de parteneriate cu școlile pentru practica elevilor, dar forma aceasta de învățământ dual este un pic redusă, într-adevăr, în județul Vaslui.

“În noile planuri cadru care au fost puse în dezbatere publică, o noutate pentru învățământul profesional și tehnologic este faptul că intervine uniformizarea din punctul de vedere al stagiilor de practică.”

Andreea Daraban: Noile planuri-cadru pentru liceu au fost puse în dezbatere publică. De altfel, consultarea s-a încheiat. Ce schimbări propun acestea pentru liceele tehnologice?

Maria Ciulei: În primul rând, intervine uniformizarea învățământului profesional și a celui liceal tehnologic din punctul de vedere al stagiilor de practică, al duratei stagiilor de practică. Iar elevii care accesează învățământul liceal tehnologic au posibilitatea, după clasa a XI-a, după trei ani de liceu tehnologic, să finalizeze învățământul și să meargă în câmpul muncii după obținerea acelei calificări de nivel III.  Și asta pentru că după clasa a XI-a au posibilitatea să susțină acele examene. Elevii care nu doresc să meargă în acea etapă, în câmpul muncii, pot continua învățământul liceal tehnologic și cu clasa XII-a și după aceea pot susține examenele de certificare nivel IV și finalizează liceul tehnologic și cu calificare de nivel IV.

Andreea Daraban: A fost o amplă discuție despre scoaterea unor discipline din programa școlară a elevilor de la liceele tehnologice. Care este opinia specialiștilor în acest sens? E nevoie să avem la clasa a XI-a, a XII-a elemente de cultură generală? Ce se dorește de fapt de la profilul absolventului de liceu tehnologic?

Maria Ciulei: Colegii noștri au participat în diverse sesiuni de dezbatere a planurilor-cadru, s-au transmis opinii, s-a participat la dezbaterile regionale și vom vedea, în final, rezultatul acestor dezbateri. Elevii se pregătesc pentru viață dacă urmează un învățământ liceal tehnologic, un învățământ profesional și tehnic. Elevul se pregătește pentru meseria, calificarea pe care și-a ales-o, dar bineînțeles că beneficiază și de cultura generală necesară.

“La nivelul Inspectoratului Județean Vaslui, deocamdată nu avem un studiu din care să reiasă absorbția pe piața muncii a absolvenților de învățământ profesional și tehnologic.”

Andreea Daraban:  Câți absolvenți de liceu tehnologic și de învățământ profesional are județul Vaslui pe an?

Maria Ciulei: În centralizarea rapoartelor pe certificare, anul școlar trecut au finalizat liceul tehnologic în jur de 750 de absolvenți cu calificări de nivel IV, iar pe învățământul profesional s-au certificat în jur de 520 de elevi.

Andreea Daraban:  Ce se întâmplă cu acești absolvenți? Sunt absorbiți de piața muncii din Vaslui?

Maria Ciulei: Elevii care sunt absolvenți de învățământ profesional pot continua studiile în învățământul liceal, iar elevii care sunt absolvenți de învățământ liceal pot merge pe învățământ post-liceal, pe învățământ universitar. Depinde de dorința fiecăruia.

Andreea Daraban:  Nu există un studiu privind angajarea acestora pe piața muncii, după ce termină?

Maria Ciulei: Deocamdată nu avem anumite cifre din care să reiasă absorbția pe piața muncii. Nu avem  noi un studiu de acest fel. Se mai fac anumite acțiuni de identificare a parcursului elevului după ce a finalizat studiile. De exemplu, dacă după învățământul profesional a mers pe învățământ liceal, dacă elevii din învățământul liceal sunt viitori studenți, dacă se regăsesc în cursuri postliceale. Dar o statistică exactă nu avem.

Varianta audio a interviului:

Maria Ciulei este absoventă a Facultății de Electronică şi Telecomunicaţii, Univesitatea “Gheorghe Asachi” Iaşi, specializarea Electronică și Telecomunicații. A urmat cursuri postuniversitare de Specializare Informatică, la Facultatea de Informatică din cadrul  Universității “Al.I.Cuza” Iași. Din 2016 până în prezent este inspector școlar pentru învăţământ profesional şi tehnic în cadrul ISJ Vaslui. Între activitățile principale se numără coordonarea şi îndrumarea cadrelor didactice din aria curriculară Tehnologii, coordonarea Consiliului consultativ si al corpului de metodiști, aria curriculară Tehnologii, formare metodiști, membru în echipe de scriere și implementare de proiecte prin Programul ERASMUS+, expert în implementarea de  Proiecte POCU.

FOTO arhivă personală

Vrancea: Burse de peste 1.000 de lei pentru elevii care aleg învăţământul dual

Astfel, elevii care finalizează clasa a VIII-a şi se înscriu la liceele cu profil tehnic care au programe de formare în sistem dual beneficiază de o bursă cumulată de peste 1.000 lei/lună, compusă din 500 lei oferiţi de CJ Vrancea, 300 lei din partea operatorului economic şi 300 lei bursă tehnologică asigurată de stat.

De asemenea, elevii vor beneficia de formare profesională de calitate pe durata a trei ani, cu practică în cadrul unui operator economic local, calificare recunoscută la finalul programului, şansa de angajare imediată după finalizarea studiilor şi posibilitatea de a-şi continua studiile liceale şi de a obţine diploma de bacalaureat, menţionează sursa citată.

‘Pentru un viitor puternic şi armonios, trebuie să construim un prezent coerent, investind în educaţie şi sprijinindu-i pe tineri să-şi urmeze visurile, să fie responsabili şi să cunoască cât mai mult din ceea ce şi-au ales ca drum profesional. De aceea, venim să-i sprijinim, inclusiv financiar, pentru a-şi îndeplini visele şi pentru a le asigura şanse reale de reuşită în viaţă’, a declarat preşedintele CJ Vrancea, Nicuşor Halici, citat în comunicatul menţionat.

Potrivit administraţiei judeţene, învăţământul dual este un răspuns direct la nevoia de a reduce decalajul dintre cerinţele pieţei muncii şi competenţele absolvenţilor, iar CJ Vrancea joacă un rol esenţial în acest demers, prin înfiinţarea Consorţiului pentru Învăţământ Dual în judeţul Vrancea, care reuneşte instituţii de învăţământ şi operatori economici.

Campusul profesional integrat, liceal şi universitar în judeţul Vrancea este un proiect de amploare, finanţat prin PNRR, construcţie care va include săli moderne de învăţământ şi ateliere de practică pentru elevi şi studenţi, spaţii de cazare şi cantine, dar şi baze sportive şi facilităţi recreative.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)