#StareaEducației (INTERVIU) Prof. dr. Denis Constantin Țopa, prorector al Universității de Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad” din Iași: Campusul AGRITECH, destinat studenților și elevilor, va fi o bijuterie la nivelul Regiunii Nord-Est. Agricultura modernă înseamnă tot mai mult tehnologie: utilaje complet computerizate, drone, sisteme inteligente de monitorizare și analiză. Avem nevoie să pregătim specialiști în acest sens.

Publicat de andreeadaraban, 11 februarie 2026, 11:56 / actualizat: 13 februarie 2026, 12:12

În acest context, la Iași, prinde contur proiectul AGRITECH, primul consorțiu de învățământ dual avizat la nivel național, care presupune realizarea unui campus educațional modern în zona Ezăreni – Valea Adâncă.

Fondurile sunt oferite prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar valoarea investiției depășește 25 de milioane de euro. Viitorul campus va integra spații de cazare, laboratoare, ateliere de practică, hale pentru creșterea animalelor, infrastructură sportivă și facilități administrative, într-un ecosistem educațional complet.

Coordonator al acestui proiect este Universitatea de Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad”, din Iași, alături de Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi”, fiind implicate unități de învățământ preuniversitar, autorități publice locale și agenți economici din domeniul agroalimentar.

Despre stadiul lucrărilor, rolul strategic al proiectului în dezvoltarea educației tehnice și agricole, dar și despre modul în care învățământul dual poate contribui la retenția tinerilor și la dezvoltarea comunităților locale, a discutat Andreea Daraban, în emisiunea Starea Educației, cu domnul profesor doctor Denis Constantin Țopa, prorector cu dezvoltarea instituțională al Universității de Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad”, din Iași.

Andreea Daraban: Se împlinesc trei ani de când a fost început acest proiect, AGRITECH. În ce stadiu sunt lucrările și când ar trebui finalizat?

Denis Constantin Țopa: Da, s-a început cu trei ani în urmă, prin scrierea proiectului, depunerea solicitării pentru a fi finanțat. În mod practic, am început construcția acestui campus care, spunem noi, va fi o bijuterie la nivelul  Regiunii Nord-Est, acum un an,   și am început prin demolarea vechii ferme Ezăreni. Campusul nostru va fi pe două hectare din această fermă. Iar în prezent sunt ridicate aproape toate construcțiile de care avem nevoie. Vom avea laboratoare. Noi suntem în parteneriat, în primul rând, cu Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași și aceste laboratoare le vom împărți între noi, precum și cele două cămine. Unul va fi dedicat universității noastre și unul dedicat Universității Tehnice ”Gheorghe Asachi”. În afară de aceste clădiri, le spunem noi, civile, mai avem trei microferme. Vom face o microfermă pentru creșterea găinilor ouătoare, fermă pentru vaci de carne și fermă pentru capră-oaie. Va fi și un loc pentru studenți unde să-și petreacă timpul liber, o sală de sport cu vestiare, precum și un teren de fotbal exterior. Construcțiile sunt ridicate în diferite etape. Construcțiile civile, laboratoarele și cele două cămine sunt în stadiul de finisaje interioare. Vremea potrivnică din această iarnă, nu ne așteptam la zăpezi încă din luna decembrie, ne-a întârziat un pic. Nu se pot turna betoanele la temperaturi negative și din acest punct de vedere suntem într-o ușoară întârziere, dar se lucrează la interioare.

Andreea Daraban: Dar care ar fi deadline-ul?

Denis Constantin Țopa:  La 31 iulie, anul curent, ar trebui să recepționăm tot ceea ce înseamnă clădiri, echipamente și tot ceea ce ar trebui pus în valoare în acest proiect. Termenul este foarte limitat, ca pentru toate proiectele care se desfășoară cu fonduri din PNRR.

Andreea Daraban: Vor fi laboratoare unde studenții, dar și elevii din unitățile partenere vor putea face practică?

Denis Constantin Țopa:  Da, într-adevăr, vor putea face practică la noi. Alături de Universitatea Tehnică mai suntem parteneri cu cinci  colegii, licee.  Trei sunt din Iași, Colegiul Agricol și de Industria Alimentară ”Vasile Adamache”, Colegiul Tehnic ”Mihail Sturza”, Liceul Tehnologic Agricol ”Olga Sturza” din Miroslava și două licee din Suceava și Târgu Neamț, ”Vasile Lovinescu” Fălticeni și Colegiul Tehnic ”Ion Creangă” din Târgu Neamț. Învățământul dual nu înseamnă doar școală, în liceu sau universitate, și practică în laboratoarele universităților, ci înseamnă și practică în fermele partenerilor noștri, în societățile comerciale, care sunt parteneri în prezent sau care vor fi pe viitor parteneri cu noi sau cu liceele de profil.

Andreea Daraban: Și vor primi și niște bonusuri, vor avea și niște avantaje financiare?

Denis Constantin Țopa:  Ei vor putea primi burse de la parteneri. Cuantumul acestor burse este echivalentul bursei pe care îl oferim și noi în universități. Cred că este undeva la 900 de lei, în prezent.

Andreea Daraban: Laboratoarele pe care le veți pune la dispoziție elevilor și studenților, cu ce vor fi dotate și ce anume vor putea face mai exact în aceste laboratoare?

Denis Constantin Țopa:  Cele două universități partenere și-au configurat undeva la nouă laboratoare fiecare. Dacă ar trebui să vă dau un exemplu din cadrul universității noastre, Universitatea pentru Științele Vieții, avem laboratoare pentru digital farming, în sectorul vegetal. Să zicem așa, va fi o meserie de viitor, o meserie nouă, pentru că, în prezent, agricultura nu înseamnă doar lucrat cu utilaje mecanice, ci înseamnă utilaje computerizate.

Prețul lor este foarte mare. Sunt computerizate total și este nevoie de oameni special pregătiți pentru a opera aceste utilaje agricole, dar vorbim și de noile tehnologii care apar, utilizarea dronelor în agricultură, tot mai mult se vorbește despre agricultura inteligentă și trebuie să formăm oameni pe aceste sectoare. Laboratoare de digital farming în sectorul zootehnic, de asemenea avem și laboratoare pentru procesarea laptelui, a cărnii sau de morărit și panificație.  Dacă ar fi să dăm câteva exemple, de la partenerii noștri de la Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași, sunt laboratoare de robotică și mecatronică, laboratoare de realitate virtuală și augmentată, sănătate și siguranță în muncă sau bioinginerie. Ar fi doar câteva exemple din cele 8-9 laboratoare care se vor configura la partenerii noștri. Atât studenți la programele de licență, cât și masteranzi, dar și doctoranzi pot participa în ruta duală.

Andreea Daraban: Iar în ceea ce privește învățământul preuniversitar, elevii vor fi coordonați de mentorii lor din școlile respective? Vor avea acces la aceleași facilități?

Denis Constantin Țopa:  Absolut. Pot oricând să acceseze facilitățile campusului AGRITECH și, bineînțeles, sunt invitați să vadă ce echipamente noi sunt și cum se lucrează într-un campus foarte modern, cum este cel pe care îl realizăm în prezent.

Andreea Daraban: Ce aduce nou acest campus față de alte forme de pregătire profesionale existente până acum?

Denis Constantin Țopa:  V-am spus de meseriile viitorului, de această tehnologizare a agriculturii. Noi, la universitate, am început să predăm cursuri de digitalizare a agriculturii încă de acum 5 ani. Cred că suntem prima universitate din țară care a introdus curs de smart farming, dar prin fondurile pe care le avem pe acest proiect, de peste 20 milioane de euro, reușim să aducem echipamente de ultimă generație la nivelul anului 2026 și, prin astfel de echipamente,  simulatoare, atât studenții noștri cât și elevii pot învăța noi tehnici care sunt cerute de către partenerii noștri din piață. Andreea Daraban: Universitatea de Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad” a stabilit deja calendarul admiterii pentru anul universitar următor. Admiterea candidaților se va realiza pe baza notelor obținute la Bacalaureat. În mod concret, este vorba despre nota la limba și literatura română – 50% și nota la o altă probă scrisă, la alegerea candidatului 50%. Doar la programele de învățământ organizate în dual se va susține și un interviu care să permite evaluarea motivației candidaților. Ce ne puteți spune despre acest program? Ce presupune acest program de învățământ organizat în dual?

Denis Constantin Țopa:  Noi, în dual, la programul de licență, am dat drumul la specializarea ”Exploatarea mașinilor și instalațiilor pentru agricultură și industrie alimentară”, un program foarte cerut  în mod deosebit  de către băieți. Cei care au inclinație mai mult spre tehnic accesează acest program. An de an, în perioada anterioară, am avut undeva la 20-30 de studenți care au accesat acest program și începând de anul trecut introducem acest program și în ruta duală, pentru ca pregătirea lor să fie complementară. Pentru că în învățământul dual este practic vorba de o tripartită, universitatea, studentul și antreprenorul.  Și considerăm că prin învățământul dual ei se vor specializa mai bine, conform cerințelor care există în piață. Cerințe care vin de la antreprenori în prezent.

Andreea Daraban: Aveți parteneriate cu agenți economici în acest sens?

Denis Constantin Țopa:  Strict în cadrul proiectului avem un parteneriat cu cinci agenți economici din zona noastră, din Regiunea Nord-Est, dar parteneriatul este deschis, ne vom căuta în continuare și alți parteneri, dar bineînțeles și cei pe care ii avem și nu fac parte din proiect, pot susține acest învățământ dual, o parte dintre ei elaborând cereri către noi, trimițând solicitări pentru a trimite studenții în practică, chiar dacă nu sunt în ruta duală și facem asta de foarte mulți ani.

Andreea Daraban: Există adresabilitate către această rută duală? Vin studenții, vor să aibă încă din studenție acces la lucrul efectiv într-o societate?

Denis Constantin Țopa:  În prezent simțim o ușoară reticență și suntem și limitați strict la acest program, respectiv ”Exploatarea mașinilor”. Adresabilitatea actualmente, pe această specializare, este strict spre băieți. Am văzut asta din absolvenții anilor trecuți. Am simțit o ușoară reticență și practic suntem limitați la jumătate din candidații care vin, la noi, la universitate, doar băieții accesând în anii anteriori acest program.  Există niște burse care vor fi date de către antreprenori, prin care studenții se pot întreține la studii în universitatea noastră.

 Andreea Daraban:  Altele decât ceea ce oferă universitatea?

Denis Constantin Țopa:  Altele decât ceea ce oferă universitatea, decât ceea ce oferă Ministerul Învățământului.

Andreea Daraban: Vă gândiți poate și la alte rute de tip dual, pe alte domenii?

Denis Constantin Țopa:  Da, vom încerca rute duale la master.  La licență, în următorul an universitar, nu vom scoate o altă rute duală, vom încerca să targetăm acest program, ”Exploatarea mașinilor și instalațiilor”,  și să facem mai mult marketing în zona asta pentru a atrage studenți care vor dori să urmeze ruta duală.

 Varianta audio a interviului:

#StareaEducației: (INTERVIU) Maria Ciulei, inspector ISJ Vaslui: “Învățământul dual este slab reprezentat la nivelul județului. Nici pentru anul în curs și nici pentrul cel viitor nu avem solicitări din partea agenților economici pentru acest tip de învățământ.”

Publicat de Andreea Drilea, 17 martie 2025, 09:19

Despre impactul acestui proiect și beneficiile sale pentru tinerii din Vaslui, dar și despre ce presupune învățământul dual și care sunt diferențele între acesta și cel profesional sau tehnologic, a discutat colega noastră, Andreea Daraban, cu doamna Maria Ciulei, inspector școlar pentru învățământul profesional și tehnic în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Vaslui.

Andreea Daraban: Vorbiți-ne despre acest proiect, CALIFICAT, care se derulează în județul Vaslui. În ce stadiu se află și cum se desfășoară, mai exact?

Maria Ciulei:  CALIFICAT,  denumirea completă “Suport acordat elevilor din Vaslui în obținerea unei calificări cerute pe piața muncii”, este un proiect al cărui beneficiar este Inspectoratul Școlar Județean Vaslui. Cum bine ați precizat, partenerul este Liceul “Ștefan Procopiu”. Se derulează până în noiembrie 2026 și are ca obiectiv creșterea calității și relevanței rezultatelor învățării dobândite la școală și la locul de muncă, prin organizare de stagii de practică interactive și atractive pentru cei 265 de elevi din grupul țintă. Dintre aceștia, ne dorim ca la sfârșitul proiectului, cel puțin 240 de elevi să obțină și calificarea de nivel  III și nivel IV. Elevii care beneficiază de pregătire prin acest proiect sunt de la învățământul profesional, nivel III de calificare și învățământ liceal tehnologic, nivel IV de calificare. Calificările de la care provin elevii sunt: pentru învățământul profesional mecanic auto, tinichigiu, vopsitor auto, electrician auto, electrician exploatare de joasă tensiune, electrician echipamente și aparate electrice și energetice, lucrător hotelieri și recepționeri. De la învățământul liceal tehnologic, nivel IV de calificare, elevii provin de la calificări precum tehnician în activității economice și tehnician electronist. Rezultatele pe care preconizăm noi să le obține sunt un management tehnic și financiar bine realizat, 240 de elevi certificați din cei 265 participanți la stagiile de practică, 22 de acțiuni de promovare dezvoltare durabilă și locuri de muncă verzi, 16 acțiuni de informare și promovare a învățământului profesional și tehnic în rândul elevilor din învățământul profesional și liceal, în rândul părinților și în rândul elevilor care provin din clasa a VIII-a învățământ gimnazial, pentru a promova meseriile pentru care se pregătesc elevii la Liceul “Ștefan Procopiu”, noi parteneriate încheiate cu agenții economici locali.

Andreea Daraban: Ați enumerat o serie de specializări pe care le vor dobândi acești elevi, cum au fost ele alese? S-a făcut un studiu de necesitate a acestor meserii?

Maria Ciulei: Da, s-a făcut o analiză de nevoi. Bineînțeles că au aplicat pentru acest proiect elevi din toată școala, iar acestea sunt calificările pentru care se pregătesc elevii, cu precădere în școala noastră. La învățământul liceal tehnologic există și alte calificări, dar în acest proiect sunt participanți doar elevii de la calificările enumerate.

Andreea Daraban:  Elevii vor primi și burse pe timpul derulării proiectului?

Maria Ciulei:  Beneficiile oferite elevilor din grupul țintă sunt mai multe și anume: vor beneficia de ateliere demonstrative de promovare a meseriilor pentru care se pregătesc. Toți elevii care finalizează stagiul de practică primesc bursă o singură dată, respectiv o bursă de 500 lei,  vor avea oportunitatea să se înscrie la concursuri de practică. Elevii din grupul țintă sunt organizați în nouă grupe de practică. Pentru fiecare dintre cele nouă grupe de practică se organizează concurs și vor beneficia de patru premii pe grupă, deci asta înseamnă în total 36 de premii întâi în valoare de 750 lei, premiul doi 500 lei, premiul trei 250 lei și o mențiune de 100 lei. Deci, în fiecare dintre cele nouă grupe, patru elevi cu activitatea cea mai bună și câștigătorii acestor premii vor primi cele 36 de premii per total proiect.

Andreea Daraban:  Cum se va desfășura acest proiect? Vor avea acces la stagii de practică la numiți agenți economici? Partea teoretică va fi în liceu?

Maria Ciulei: În afara pregătirii teoretice și practice din cadrul liceului, elevii vor participa la activități suplimentare, printr-o practică complementară celei care se desfășoară conform planurilor de învățământ. Vor beneficia de activități practice la agenții economici locali cu care se vor încheia cele nouă parteneriate de practică. Vor participa la activități de sprijin pentru ateliere tematice în care își vor pregăti prezentarea meseriei, prezentări pe care le vor face în rândul elevilor din învățământul gimnazial, pentru a prezenta beneficiile meseriei pe care și-au ales-o și, bineînțeles, pentru a-i motiva, pe cei din clasa a VIII-a pentru a alege una din meseriile prezentate. Vor mai participa la aceste concursuri de practică, la care toți elevii vor primi diplome de participare, iar cei mai bine pregătiți vor fi și premianții acestor concursuri.

Andreea Daraban: Câți agenți economici sunt în acest proiect?

Maria Ciulei: Deocamdată, suntem în situația în care am făcut o listă cu agenții economici consacrați ai școlii, cu care s-a lucrat pe calificările acestea, după care urmează să-i contactăm pe perioada lunii martie și vom identifica agenții economici care vor dori să lucreze pe acest proiect. Dar, conform rezultatelor proiectului, trebuie să avem minimum nouă parteneriate cu agenții economici.

Andreea Daraban: Spuneați că vor obține la finalul acestui proiect un certificat. Ce înseamnă acest certificat?

Maria Ciulei: Elevii de la învățământ profesional sau de la învățământ liceal tehnologic finalizează studiile cu certificare a calificării profesionale de nivel III sau de nivel IV. Toți elevii care participă la acel examen de certificare primesc un document care le de posibilitatea să demonstreze ulterior că dețin o calificare. Ne propunem ca din cei 265, cel puțin 240 să participe la aceste certificări și vor avea un suport suplimentar pentru înscrierea și pentru pregătirea acestor examene de certificare, iar suplimentar, acești participanți la proiect vor mai primi o justificare, o diplomă de participare la stagiile de pregătire complementare, pentru că au făcut acea practică, acele activități suplimentare la agenți economici și bineînțeles este un avantaj în pregătirea lor ulterioară și în prezentare la un viitor loc de muncă.

Andreea Daraban: Dumneavoastră sunteți inspector școlar pentru învățământul profesional și tehnic. Se vorbește despre importanța învățământului dual. De altfel, în România acest sistem a fost introdus în anul 2015 prin modificare a legii educației, având scopul de a adapta oferta educațională la cerințele pieței muncii și de a reduce șomajul în rândul tinerilor. Ce este de fapt învățământul dual și cum se diferențiază de cel profesional și tehnologic?

 Maria Ciulei: Învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional și tehnic, la inițiativa operatorilor economici interesați, în calitate de potențiali angajatori și parteneri de practică. În afara faptului că acești agenți economici pot participa la asigurarea pregătirii practice a elevilor, pot acorda și o bursă la nivelul celei acordate din fonduri publice sau alte cheltuieli pentru formarea elevilor și pot interveni în selecția elevilor pentru grupele de practică. Adică ei pot interveni inclusiv de la admitere. Diferența față de învățământul profesional este faptul că pot interveni în admitere, pot interveni suplimentar cu acele cheltuieli de formare a elevilor, cu burse suplimentare și pot beneficia de pregătire a elevilor în condiții reale de muncă. Exact pe echipamentele agenților economici își pot selecta viitorii angajați.

Andreea Daraban: În învățământul profesional,  se fac stagii de practică tot la agenții economici.

Maria Ciulei: Bineînțeles, învățământul profesional presupune formarea competențelor profesionale ale elevilor specifice unei calificări profesionale. Dezvoltarea și diversificarea competenților se face tot cu intervenția agenților economici. Necesită implicarea angajatorilor în asigurarea forței de muncă. Se face tot într-un parteneriat cu agenții economici, numai că nu mai intervin acele burse suplimentare și cheltuieli suplimentare din partea agenților economici. La nivelul județului Vaslui, agenții economici sunt alături de liceele tehnologice, se organizează stagii de practică în cadrul agenților economici și există un parteneriat foarte bun între agenții economici locali și școlile liceale tehnologice.

“Învățământul dual nu este atractiv pentru agenții economici din județul Vaslui. Motivele invocate sunt faptul că agenții economici nu se încadrează în categoria întreprinderilor care ar putea avea puterea financiară pentru a susține elevii în această formă de învățământ.”

Andreea Daraban: Cum ar putea fi implementat cu succes acest tip de învățământ dual?

Maria Ciulei: Corelarea învățământului profesional și tehnic la nivelul județului Vaslui se face cu agenții economici, prin diverse acțiuni. Inspectoratul școlar, de exemplu, în cadrul calendarului etapelor și acțiunilor pentru stabilirea cifrei de școlarizare, face un apel către agenții economici pentru acele solicitări de învățământ profesional și învățământ dual. Acele solicitări sunt centralizate și ne propunem un plan de școlarizare corelat cu aceste solicitări.

Andreea Daraban: Sunt interesați agenții economici să facă astfel de parteneriate? Sunt interesați de acest tip de învățământ de tip dual?

Maria Ciulei:  În general, în învățământul dual noi avem o participare relativ redusă și motivele invocate sunt faptul că agenții economici nu se încadrează în categoria întreprinderilor care ar putea avea puterea financiară pentru a susține elevii în această formă de învățământ. Pe de altă parte, necesită un personal suficient calificat în domeniul resurselor umane, care să participe la activitățile de deducere a cheltuielilor efectuate cu organizarea și desfășurarea învățământului profesional și tehnic și, mai mult decât atât, imposibilitatea existenței unei clauze într-un contract, de obligativitate a angajării absolvenților la finalizarea studiilor, face ca acest învățământ să nu fie foarte, foarte atractiv la nivelul agenților economici cu putere mică. Interesați de învățământul profesional sunt, bineînțeles.

Andreea Daraban:  Care ar fi soluțiile? Înțeleg că în județul Vaslui practic nu prea există acest tip de învățământ dual.

Maria Ciulei: Este în formă foarte redusă. Noi am pornit în 2017-2018 cu o clasă de învățământ în calificarea “Industrie textilă și pielărie”, după aceea am continuat cu o clasă în domeniul mecanică, pe calificare “Mecanică auto”,  apoi industria alimentară, cu doi agenții economici și tot în industria alimentară în anul școlar 2022-2023. După aceea n-au mai fost solicitări din partea agenților economici pentru învățământ dual. Nu avem în anul școlar curent, nu avem solicitări nici pentru anul școlar viitor. Dar să știți că agenții economici au un parteneriat foarte bun cu liceele tehnologice, dar probabil, eu știu, o facilitare a deducerii acestor cheltuieli, poate ar face mai atractiv acest tip de învățământ dual pentru agenții economici.  

Andreea Daraban: Așadar, dumneavoastră credeți că agenții economici nu sunt interesați pentru că sunt niște cheltuieli foarte mari pe care ei trebuie să le aibă și nu e în beneficiul lor, chiar dacă și-ar lua forță de muncă bine calificată.

Maria Ciulei: Ei știu mai bine care ar fi motivația, pentru că într-adevăr necesită acele cheltuieli suplimentare, iar acele burse pentru învățământul dual trebuie acordate pe toată perioada studiilor, nu neapărat pe perioada stagiului de practică. Agenții economici știu mai bine puterea lor financiară, dar participă alături de noi la activitățile de promovare a învățământului, sunt interesați de parteneriate cu școlile pentru practica elevilor, dar forma aceasta de învățământ dual este un pic redusă, într-adevăr, în județul Vaslui.

“În noile planuri cadru care au fost puse în dezbatere publică, o noutate pentru învățământul profesional și tehnologic este faptul că intervine uniformizarea din punctul de vedere al stagiilor de practică.”

Andreea Daraban: Noile planuri-cadru pentru liceu au fost puse în dezbatere publică. De altfel, consultarea s-a încheiat. Ce schimbări propun acestea pentru liceele tehnologice?

Maria Ciulei: În primul rând, intervine uniformizarea învățământului profesional și a celui liceal tehnologic din punctul de vedere al stagiilor de practică, al duratei stagiilor de practică. Iar elevii care accesează învățământul liceal tehnologic au posibilitatea, după clasa a XI-a, după trei ani de liceu tehnologic, să finalizeze învățământul și să meargă în câmpul muncii după obținerea acelei calificări de nivel III.  Și asta pentru că după clasa a XI-a au posibilitatea să susțină acele examene. Elevii care nu doresc să meargă în acea etapă, în câmpul muncii, pot continua învățământul liceal tehnologic și cu clasa XII-a și după aceea pot susține examenele de certificare nivel IV și finalizează liceul tehnologic și cu calificare de nivel IV.

Andreea Daraban: A fost o amplă discuție despre scoaterea unor discipline din programa școlară a elevilor de la liceele tehnologice. Care este opinia specialiștilor în acest sens? E nevoie să avem la clasa a XI-a, a XII-a elemente de cultură generală? Ce se dorește de fapt de la profilul absolventului de liceu tehnologic?

Maria Ciulei: Colegii noștri au participat în diverse sesiuni de dezbatere a planurilor-cadru, s-au transmis opinii, s-a participat la dezbaterile regionale și vom vedea, în final, rezultatul acestor dezbateri. Elevii se pregătesc pentru viață dacă urmează un învățământ liceal tehnologic, un învățământ profesional și tehnic. Elevul se pregătește pentru meseria, calificarea pe care și-a ales-o, dar bineînțeles că beneficiază și de cultura generală necesară.

“La nivelul Inspectoratului Județean Vaslui, deocamdată nu avem un studiu din care să reiasă absorbția pe piața muncii a absolvenților de învățământ profesional și tehnologic.”

Andreea Daraban:  Câți absolvenți de liceu tehnologic și de învățământ profesional are județul Vaslui pe an?

Maria Ciulei: În centralizarea rapoartelor pe certificare, anul școlar trecut au finalizat liceul tehnologic în jur de 750 de absolvenți cu calificări de nivel IV, iar pe învățământul profesional s-au certificat în jur de 520 de elevi.

Andreea Daraban:  Ce se întâmplă cu acești absolvenți? Sunt absorbiți de piața muncii din Vaslui?

Maria Ciulei: Elevii care sunt absolvenți de învățământ profesional pot continua studiile în învățământul liceal, iar elevii care sunt absolvenți de învățământ liceal pot merge pe învățământ post-liceal, pe învățământ universitar. Depinde de dorința fiecăruia.

Andreea Daraban:  Nu există un studiu privind angajarea acestora pe piața muncii, după ce termină?

Maria Ciulei: Deocamdată nu avem anumite cifre din care să reiasă absorbția pe piața muncii. Nu avem  noi un studiu de acest fel. Se mai fac anumite acțiuni de identificare a parcursului elevului după ce a finalizat studiile. De exemplu, dacă după învățământul profesional a mers pe învățământ liceal, dacă elevii din învățământul liceal sunt viitori studenți, dacă se regăsesc în cursuri postliceale. Dar o statistică exactă nu avem.

Varianta audio a interviului:

Maria Ciulei este absoventă a Facultății de Electronică şi Telecomunicaţii, Univesitatea “Gheorghe Asachi” Iaşi, specializarea Electronică și Telecomunicații. A urmat cursuri postuniversitare de Specializare Informatică, la Facultatea de Informatică din cadrul  Universității “Al.I.Cuza” Iași. Din 2016 până în prezent este inspector școlar pentru învăţământ profesional şi tehnic în cadrul ISJ Vaslui. Între activitățile principale se numără coordonarea şi îndrumarea cadrelor didactice din aria curriculară Tehnologii, coordonarea Consiliului consultativ si al corpului de metodiști, aria curriculară Tehnologii, formare metodiști, membru în echipe de scriere și implementare de proiecte prin Programul ERASMUS+, expert în implementarea de  Proiecte POCU.

FOTO arhivă personală

Vrancea: Burse de peste 1.000 de lei pentru elevii care aleg învăţământul dual

Astfel, elevii care finalizează clasa a VIII-a şi se înscriu la liceele cu profil tehnic care au programe de formare în sistem dual beneficiază de o bursă cumulată de peste 1.000 lei/lună, compusă din 500 lei oferiţi de CJ Vrancea, 300 lei din partea operatorului economic şi 300 lei bursă tehnologică asigurată de stat.

De asemenea, elevii vor beneficia de formare profesională de calitate pe durata a trei ani, cu practică în cadrul unui operator economic local, calificare recunoscută la finalul programului, şansa de angajare imediată după finalizarea studiilor şi posibilitatea de a-şi continua studiile liceale şi de a obţine diploma de bacalaureat, menţionează sursa citată.

‘Pentru un viitor puternic şi armonios, trebuie să construim un prezent coerent, investind în educaţie şi sprijinindu-i pe tineri să-şi urmeze visurile, să fie responsabili şi să cunoască cât mai mult din ceea ce şi-au ales ca drum profesional. De aceea, venim să-i sprijinim, inclusiv financiar, pentru a-şi îndeplini visele şi pentru a le asigura şanse reale de reuşită în viaţă’, a declarat preşedintele CJ Vrancea, Nicuşor Halici, citat în comunicatul menţionat.

Potrivit administraţiei judeţene, învăţământul dual este un răspuns direct la nevoia de a reduce decalajul dintre cerinţele pieţei muncii şi competenţele absolvenţilor, iar CJ Vrancea joacă un rol esenţial în acest demers, prin înfiinţarea Consorţiului pentru Învăţământ Dual în judeţul Vrancea, care reuneşte instituţii de învăţământ şi operatori economici.

Campusul profesional integrat, liceal şi universitar în judeţul Vrancea este un proiect de amploare, finanţat prin PNRR, construcţie care va include săli moderne de învăţământ şi ateliere de practică pentru elevi şi studenţi, spaţii de cazare şi cantine, dar şi baze sportive şi facilităţi recreative.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)