Sindicatele din educaţie strâng semnături pentru declanşarea grevei generale pe 25 mai

Publicat de Gabriela Rotaru, 4 mai 2026, 17:17

Consultarea a fost iniţiată întrucât la nemulţumirile provocate de modificările legislative făcute anul trecut, se adaugă acum şi cele cauzate de proiectul noii legi a salarizării, care, în opinia liderilor sindicali, propune salarii incorecte pentru personalul din învăţământul preuniversitar.

În momentul de faţă este în desfăşurare un referendum prin care angajaţii din învăţământ îşi exprimă opţiunea de declanşare sau nu a grevei generale.
-: Propunerea noastră a fost de declanşarea grevei generale în data de 25 mai, precedată de o grevă de avertisment de două ore în data de 18 mai.

Cadrele didactice şi nedidactice îşi menţin nemulţumirea legată de Legea 141, care afectează educaţia. Această lege prevede comasări de şcoli, creşteri de norme didactice, tăieri de burse şi diminuarea tarifului pentru plata cu ora.
-: Nemulţumirile legate de salariu. Avem în special profesori cu studii superioare care au un salariu la nivelul unui angajat de la salubritate. Eu, de exemplu, am studii superioare, mă ocup de tot ceea ce înseamnă resursă umană, salarizare. Am în jur de 4.800, aproape 40 de ani vechime.
-: Nemulţumirea mare, văd că nu se face nimic, dar din contră ne vor răul.

Liderii sindicatelor din educaţie au anunţat că, în cazul în care greva se va desfăşura pe o perioadă mai mare de timp, există posibilitatea ca susţinerea examenelor de evaluare naţională şi bacalaureat să fie afectată. (Rador/ FOTO radioiasi.ro/ arhivă)

Grecia/Cinci răniţi în ciocnirile între poliţie şi manifestanți la Atena, la mitingul de comemorare a accidentului feroviar din 2023

Pietre şi cocktail-uri Molotov au fost aruncate împotriva forţelor de poliţie, care au răspuns trăgând cu gaze lacrimogene în apropiere de clădirea Parlamentului, în centrul Atenei, potrivit reporterilor AFP.

Un fotograf AFP a văzut cel puţin două persoane rănite, între care un fotograf al agenţiei de presă elene ANA.

Peste 180.000 de peroane s-au adunat în faţa Parlamentului în memoria celor 57 de morţi – mulţi dintre ei tineri – în urma coliziunii frontale din 2023 între două trenuri, o mobilizare care a depăşit cu mult demonstraţiile organizate imediat după dezastru.

‘A fost o demonstraţie paşnică, emoţionantă, au fost familii, copii’, a declarat Sophia Gianniri, în vârstă de 33 de ani.

‘Deodată, în faţa Parlamentului, unde se afla un cordon de poliţişti, cineva a aruncat un cocktail Molotov’, a adăugat ea, cu ochii încă roşii de gazul lacrimogen. ‘Poliţia a răspuns trăgând cu gaze lacrimogene’, a mai spus femeia.

Marea majoritate a protestatarilor s-au dispersat pe străzile din jurul pieţei Syntagma, huiduind forţele de ordine care se îndreptau spre clădirea Parlamentului.

Bucăţi de marmură, coşuri de gunoi răsturnate sau incendiate se aflau pe străzile din jur.

Poliţia a anunţat că a arestat circa 20 de persoane până acum la Atena.

La Salonic, al doilea oraş ca mărime al ţării, unde s-au adunat peste 100.000 de persoane, un grup de manifestanţi a aruncat cu cocktail-uri Molotov, pietre şi grenade împotriva forţelor de poliţie.

În toată Grecia, peste 325.000 de persoane, potrivit poliţiei, au cerut să se facă ‘dreptate’ pentru dezastrul feroviar din 28 februarie 2023.

AGERPRES

Zeci de mii de oameni au început vineri dimineaţa să iasă în stradă în toată Grecia, paralizată de o grevă generală, în memoria celor 57 de morţi din catastrofa feroviară din 2023 şi pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de guvernul Mitsotakis, relatează AFP, dpa şi Reuters.

‘Astăzi, trebuie să transmitem un mesaj puternic pentru a-i pedepsi pe toţi cei responsabili de această tragedie’, a declarat pentru AFP Nikos Likomitros, în vârstă de 20 de ani, student la istorie şi arheologie, la mitingul din centrul Atenei.

‘Vrem să se facă dreptate’, a insistat Dimitris Korovesis, de 16 ani, în contextul în care grecii cer răspunsuri cu privire la cauzele exacte ale coliziunii frontale dintre două trenuri survenită pe 28 februarie 2023.

‘Grecia îşi ucide copiii’, se putea citi pe o pancartă arborată în faţa Parlamentului, în centrul capitalei.

La începutul mitingului din faţa parlamentului, au fost citite numele şi vârstele tuturor victimelor, majoritatea tineri. A fost păstrat apoi un minut de reculegere, în prezenţa apropiaţilor victimelor, între care pediatra Maria Karistianou, care susţine lupta familiilor îndoliate pentru a trage autorităţile la răspundere.

La proteste sunt aşteptaţi sute de mii de participanţi în mai multe oraşe din ţară. Un total de 5000 de poliţişti au fost desfăşuraţi doar în capitala Atena.

O mulţime compactă s-a adunat şi la Salonic, al doilea oraş al ţării, dar şi la Larissa, în apropiere de locul accidentului, şi în alte oraşe din ţară, potrivit imaginilor în direct de la televiziunea publică ERT.

Mulţi protestatari denunţă o presupusă ‘disimulare’ a responsabilităţilor faţă de ceea ce a fost cel mai grav accident feroviar din Grecia, acuzaţie lansată de colectivul familiilor victimelor şi de societatea civilă.

Aproape toată Grecia a răspuns la apelul la grevă generală de 24 de ore, urmat pe larg în transporturi, şcoli, universităţi, administraţii şi comerţ. Nu circulau trenuri, feriboturi, autobuze, tramvaie, în timp ce multe conexiuni aeriene au fost anulate. În centrul Atenei, multe magazine şi-au tras draperiile în semn de solidaritate, într-o ţară profund zdruncinată de catastrofa devenită o ‘traumă colectivă’, potrivit premierului conservator Kiriakos Mitsotakis.

Pe 28 februarie 2023, cu puţin timp înainte de miezul nopţii, un tren care lega Atena de Salonic (nord), cu peste 350 de pasageri la bord, s-a ciocnit frontal cu un tren de marfă în valea Tempe, la aproximativ 350 km nord de capitală. Cele două trenuri au circulat pe aceeaşi cale de rulare timp de 19 minute fără să fie declanşat niciun sistem de alarmă.

Premierul este pus în dificultate, opoziţia acuzând guvernul că vrea să ascundă adevăratele cauze ale accidentului.

La sfârşitul lui ianuarie, peste 40.000 de oameni au ieşit deja în stradă la Atena şi Salonic.

Pe lângă eroarea umană atribuită directorului staţiei locale în acea seară, ancheta a scos imediat la iveală neglijenţe grave pe reţeaua feroviară, în special lipsa respectării sistemelor de siguranţă.

‘Erori umane fatale s-au combinat cu eşecurile cronice ale statului, bulversându-ne violent certitudinile’, a admis vineri şeful guvernului conservator, într-un mesaj pe Facebook.

Au fost lansate cercetări împotriva a peste 40 de persoane, dar niciuna nu a fost încă judecată.

Guvernul conservator continuă să respingă acuzaţiile partidelor de opoziţie care vorbesc despre un ‘plan organizat’ de muşamalizare pentru protejarea înalţilor oficiali. Kiriakos Mitsotakis, reales confortabil la doar patru luni după dezastru, a denunţat ceea ce a calificat drept o încercare de ‘destabilizare’ a ţării.

Un raport finanţat de familiile victimelor a conchis că trenul de marfă transporta o încărcătură ilegală şi nedeclarată de substanţe chimice explozive, ceea ce ar fi putut contribui la numărul mare de victime.

Joi, un raport al agenţiei greceşti pentru siguranţa aviaţiei şi feroviară a dezvăluit defecţiuni sistemice în materie de siguranţă şi distrugerea de dovezi cruciale, în zilele care au urmat accidentului. Experţii agenţiei au indicat şi o ‘posibilă prezenţă’ a unui ‘combustibil necunoscut’ la locul accidentului.

‘Justiţia’ să-şi facă treaba, a comentat laconic purtătorul de cuvânt al guvernului Pavlos Marinakis.

Partidele de opoziţie vor să depună săptămâna viitoare o moţiune de cenzură şi cer o anchetă parlamentară pentru a stabili dacă autorităţile au curăţat rapid locul după accident, distrugând astfel dovezi importante.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)