Întârzierile sunt provocate de faptul că fondurile repartizate lunar sunt mai mici decât valoarea cererilor.
Din această cauză, dosarele se achită treptat, în ordinea înregistrării, iar întârzierile au ajuns la mai multe luni.
În județul Suceava, la finalul anului trecut, restanțele înregistrate depășeau 60 de milioane de lei.
Directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Suceava, Cristi Bleorțu: ”Plata prezentată nu este specifică doar județului Suceava, această situație înregistrându-se la nivel național, fondurile repartizate lunar pentru plata concediilor medicale sunt mai mici decât valoarea cererilor depuse de angajatori. Prin această cauză, plățile se fac treptat, în ordine cronologică. La această dată, Casa de Asigurării de Sănătate Suceava decontează cererile depuse în luna octombrie a anului 2025. La nivelul anului trecut, suma restantă depășea 60 de milioane de lei, aferent unui număr de 8524 de solicitări. În urma discuțiile au avute la nivelul Casei Naționale, chiar în aceste zile, pregătim materialul pentru rectificarea bugetară care va avea loc în perioada imediată următoare, sperând să primim suplimentar și aceste sume datorate agențiilor economici din județul Suceava.”
Potrivit CNAS, pacienţii asiguraţi beneficiază de servicii medicale şi conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale acordate în cadrul programelor naţionale de sănătate (PNS), de întregul pachet de servicii de bază.
CNAS precizează că pacienţii fără venituri înscrişi în programul naţional de oncologie sunt persoane asigurate şi beneficiază până la vindecarea afecţiunii oncologice de medicamentele şi serviciile prevăzute în programul naţional respectiv, dar şi de întregul pachet de servicii de bază acordat persoanelor asigurate.
Totodată, pacienţii neasiguraţi înscrişi în programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV/SIDA şi în programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei beneficiază de servicii medicale şi conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale acordate în cadrul programelor naţionale respective, de întregul pachet de servicii de bază acordat persoanelor asigurate iar în cazul programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei, aceste beneficii se acordă până la vindecarea afecţiunii respective.
‘Pacienţii neasiguraţi înscrişi în celelalte programe naţionale de sănătate beneficiază în continuare de serviciile medicale, serviciile conexe, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale acordate în programul/programele respective, pentru afecţiunea/afecţiunile de care suferă, de serviciile din pachetul de bază care stau la baza acordării acestora (consultaţii şi spitalizări), până la vindecarea respectivei afecţiuni, precum şi de serviciile din pachetul minimal acordat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate’, afirmă CNAS. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Replica CNAS vine în contextul unor informaţii apărute în spaţiul public potrivit cărora pacienţii ar urma să suporte creşteri semnificative ale contribuţiei personale pentru medicamentele compensate (de ordinul a 500-600 lei/lună/medicament).
Potrivit unui comunicat de presă al CNAS, doar în cazul a 13 medicamente se preconizează schimbarea nivelului de compensare, astfel:
* trecerea la nivel de compensare de 20% (mutarea din sublistele A şi B în sublista D) pentru medicamentele (DCI) – Indapamidum, Metoprololum, Bisoprololum, Combinaţii (Perindoprilum + Indapamidum), Candesartanum Cilexetil, Rosuvastatinum, Nebivololum, Rilmenidinum şi Atorvastatinum;
* trecerea la nivel de compensare de 50% (mutarea din sublista A în sublista B) pentru medicamentele (DCI): Fenofibratum, Omeprazolum, Combinaţii (Spironolactonum + Furosemidum) şi Amoxicillinum + Acidum Clavulanicum.
În situaţia în care s-ar pune în aplicare deciziile ANMDMR, contribuţia personală ar creşte în medie faţă de cea din prezent cu aproximativ 9 lei/cutie pentru un medicament prescris din cele 13 menţionate, afirmă CNAS.
‘Categoriile vulnerabile de populaţie nu ar fi afectate, menţinându-se nivelul actual de compensare de 100% din preţul de referinţă al medicamentelor pentru copii, tineri (18 – 26 ani) care studiază şi nu obţin venituri, gravide, lăuze şi beneficiari de legi speciale, şi de 90% pentru pensionarii beneficiari ai programului de compensare a preţului medicamentelor din sublista B. CNAS reafirmă că pacienţii din România nu vor fi împovăraţi cu contribuţii personale excesive, iar afirmaţiile vehiculate în spaţiul public privind costuri suplimentare de sute de lei pe lună pentru aceste medicamente compensate sunt false şi creează panică inutilă’, se arată în comunicatul de presă.
ANMDMR a evaluat în anul 2024 un număr de 18 medicamente (substanţe active – DCI ) care au îndeplinit criteriile, potrivit legii, pentru modificarea nivelului de compensare al acestora. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
Pacienţii care suferă de cataractă se pot opera acum şi la spitalul de stat din Botoşani
20 martie 2025, 15:47
Operaţia de cataractă este cea mai solicitată intervenţie oftalmologică, prin care se înlocuieşte cristalinul opacizat cu o lentilă artificială.
Sute de botoşăneni diagnosticaţi în ambulatoriul de specialitate al Spitalului Judeţean au fost nevoiţi să facă această intervenţie în clinici private, deşi unitatea medicală dispune de aparatura necesară, dar şi de specialişti.
Unul dintre medici a plecat în concediu fără plată. După ce a urmat cursuri de specializare în străinătate, medicul oftalmolog Gabriel Oprişanu şi colega lui, doctor Alexandra Oruc au realizat în acest an peste 20 de intervenţii de implant de cristalin.
Gabriel Oprişanu: Lista de aşteptare era foarte lungă dinainte, erau foarte mulţi doritori care ar fi trebuit să beneficieze de această intervenţie chirurgicală de-a lungul timpului. Conducerea spitalului, în urmă cu un an şi jumătate, a achiziţionat un aparat extrem de performant. Suntem în perioada, împreună cu colegii mei, în perioada de a învăţa să lucrăm cu acest aparat. Un medic care are experienţă ne coordonează în intervenţiile chirurgicale pentru o scurtă bucată de timp.
Pe lista de aşteptare sunt, însă, alţi peste 100 de pacienţi, care nu şi-au permis să plătească peste 4.000 de lei, cât costă intervenţia cea mai simplă la un ochi în clinicile private.
Gabriel Oprişanu: Este o boală evolutivă care duce la scăderea vederii până la pierderea vederii aproape total la unul dintre cei doi ochi sau chiar la amândoi. La noi, totul este gratuit, tot ce înseamnă cheltuielile legate de medicaţie, doctori, asistente, investigaţii medicale, sală sunt suportate de Casa de Asigurări. Pacientul vine cu implantul, noi poziţionăm implantul în interiorul ochiului.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate decontează 450 de lei din preţul unei lentile intraoculare, indiferent de preţul acesteia. Costul unui dispozitiv medical începe de la 1.500 de lei pentru intervenţia cea mai simplă. Diferenţa este suportată de pacient. Chiar şi aşa, este de patru ori mai mică decât suma plătită în clinicile private.
Ea a transmis că, în prezent, actuala platformă este funcţională, iar pacienţii primesc servicii medicale.
‘Am trecut printr-o criză la nivelul sistemului informatic. Ieri s-a pus în picioare platforma. Se lucrează în continuare. (…) Avem o platformă informatică a cărei vechime este din 2008, care, după 10 ani, este declarată în stadiul end of life. Am ţinut permanent legătura şi cu furnizori, am ţinut permanent legătura cu Casele de asigurări judeţene pentru a face orice intervenţie necesară astfel încât să putem funcţiona. Digitalizarea prevede (…) în continuare nevoia de a susţine această platformă, de a upgrada aceste componente care sunt la pământ până la intrarea în funcţiune a noii platforme informatice, care va fi funcţională, sperăm şi se lucrează la ea, în anul viitor, în iunie 2026’, a afirmat Herdea, la Conferinţa ‘HEALTH FORUM: Marile provocări din Sănătate în 2025’, organizată de DC Media Group.
Preşedinta CNAS a semnalat din nou lipsa de personal. ‘La acest moment, deşi ar trebui să am vreo 3.200 de oameni, am 2.900, din care voi pierde 200 de oameni care anul acesta se pensionează. (…) În contextul în care noi vorbim de specialişti care se formează în 5 – 10 ani pentru a lucra în administraţia publică. Îmi vor lipsi directori medicali, medici şefi, îmi vor lipsi oameni din domeniul economic, financiar, contabil’, a explicat Valeria Herdea. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
‘Conducerea CMR vrea să vadă în scris că solicitările CMR au fost luate în calcul şi transpuse de CNAS în respectiva notă de fundamentare. La această solicitare, pe care o considerăm legitimă şi în strânsă legătură cu ideea de transparenţă pe care trebuie să fie construită relaţia CMR – CNAS (nu prietenie, nu subordonare, dorim un parteneriat corect), reprezentanţii CNAS au transmis un document (după mai multe solicitări, reveniri şi notificări transmise de CMR inclusiv în spaţiul public) în care se invocă texte de lege, dar practic nu răspund clar la solicitarea CMR şi anume – nota de fundamentare pe care CNAS a realizat-o pentru întocmirea bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate pe domenii de asistenţă, transmisă Ministerului de Finanţe pentru întocmirea bugetului de stat şi a bugetului de asigurări sociale pentru anul 2025, din care să reiasă că solicitările CMR au fost luate în calcul’, se arată într-o scrisoare deschisă transmisă de CMR.
Colegiului Medicilor a adăugat că, din perspectiva sa, răspunsul primit de la CNAS nu corespunde solicitării făcute.
Potrivit CMR, în şedinţa de negociere din 13 noiembrie s-a adus în discuţie prezentarea către Ministerul Finanţelor a unor simulări pe diferite variante ale valorii punctelor, dar care nu au fost prezentate la solicitarea Colegiului Medicilor. ‘Constatăm o diferenţă majoră între afirmaţiile reprezentanţilor CNAS în cadrul negocierilor şi răspunsul transmis către CMR în data de 23 decembrie 2024’, se explică în scrisoare.
Colegiul Medicilor solicită clarificări ‘amănunţite’ pentru procesul de emitere de acte adiţionale la contractele de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025.
‘Sunt necesare explicaţii pentru motivul solicitării semnării de acte adiţionale la contracte pentru perioade/luni calendaristice în care nu este prevăzută valoarea punctului per capita şi a punctului pe serviciu medical în asistenţa medicală primară, respectiv valoarea punctului pe serviciu în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice pentru perioada 1 aprilie 2025 – 31 decembrie 2025. Adresa transmisă către CMR de CNAS în data de 24.12.2024 nu aduce clarificări privind suportul legal al angajării unor contracte pentru orice perioadă în care nu este precizată valoarea contractului, element obligatoriu oricărui contract civil’, se evidenţiază în scrisoarea deschisă. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
Pentru a beneficia de servicii de prevenţie, persoana asigurată trebuie să se programeze şi să se prezinte la o consultaţie la medicul de familie, care va evalua riscul ca pacientul să aibă o boală ascunsă, fără simptome.
‘În funcţie de evaluare, medicul poate decide să trimită pacientul la analize medicale de prevenţie gratuite şi îi va înmâna acestuia un bilet de trimitere. Medicul de familie va interpreta şi rezultatul analizelor, în cursul unei noi consultaţii de prevenţie, iar pe această bază va decide dacă pacientul trebuie trimis la un medic de specialitate în ambulatoriu sau la spital, pentru diagnosticarea ori confirmarea unei boli grave şi pentru stabilirea tratamentului adecvat’, a precizat sursa citată.
De asemenea, medicul de familie va consilia pacientul în scopul reducerii factorilor cu risc asupra sănătăţii din viaţa acestuia – fumat, consum de alcool, alimentaţie nesănătoasă, stres etc.
Medicul de familie poate trimite pacientul să efectueze analize medicale de depistare a unor boli şi dacă, în cursul unei consultaţii în scop terapeutic, are suspiciunea că, pe lângă afecţiunea pentru care s-a prezentat pacientul la consultaţie, ar mai putea exista şi o astfel de boală ascunsă.
CNAS precizează că, în cazul în care pacientul persoană asigurată a fost diagnosticat cu o boală cronică, acesta beneficiază de consultaţii periodice lunare gratuite la medicul de familie pentru supravegherea evoluţiei bolii, continuitatea terapiei, screeningul complicaţiilor, educaţia privind îngrijirea şi autoîngrijirea.
‘Dacă medicul de familie, în urma evaluării riscului dezvoltării altor afecţiuni, constată că pacienţii respectivi au anumite simptome sau rezultate ale analizelor în afara valorilor normale, poate acorda în plus şi consultaţii de monitorizare activă (management de caz) pentru bolile cronice cu impact major (risc cardiovascular înalt – hipertensiunea arterială, dislipidemia şi diabetul zaharat tip 2, astmul bronşic, boala pulmonară cronică obstructivă- BPOC şi boala cronică de rinichi)’, a explicat CNAS.
Totodată, în cazul acutizării afecţiunilor cronice sau a prezenţei oricăror simptome a căror provenienţă trebuie clarificată, pacienţii se prezintă la medicul de familie care, în urma evaluării, stabileşte conduita terapeutică.
Conform CNAS, pentru orice afecţiune acută/subacută/acutizare a unei boli cronice casa decontează medicilor de familie încă două consultaţii pentru fiecare episod de boală, în afara consultaţiilor periodice anterior menţionate, iar, în urma efectuării consultaţiilor, medicul de familie poate elibera bilete de trimitere (inclusiv pentru investigaţii medicale paraclinice) sau alte documente.
Dacă la orice consultaţie medicul de familie va avea suspiciunea că pacientul are o formă de cancer (boală oncologică), pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii îl va putea trimite, după caz: să efectueze analize medicale gratuite, radiografii, ecografii, ale căror rezultate vor fi apoi integrate tot de medicul de familie, să fie consultat ambulatoriu de un medic specialist, să fie internat în regim de spitalizare de zi ori continuă.
De asemenea, pe baza biletului de trimitere, medicul specialist din ambulatoriu va putea acorda pacientului persoană asigurată consultaţii pentru depistarea afecţiunilor oncologice (se decontează maximum trei consultaţii pe asigurat, într-un interval de maxim 60 de zile calendaristice de la data acordării primei consultaţii, prezentarea la a doua şi a treia consultaţie consultaţie făcându-se direct, fără alt bilet de trimitere).
După caz, medicul specialist va putea elibera pacientului bilete de trimitere pentru un alt medic specialist, analize de laborator, radiografii, ecografii, investigaţii de înaltă performanţă, spitalizare de zi ori continuă.
‘Pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie sau de la specialistul din ambulatoriu, în spitalizare de zi se va efectua: diagnosticarea afecţiunii oncologice, evaluarea extensiei tumorale, evaluarea statusului clinico-biologic al pacientului cu afecţiune oncologică. Se recomandă ca aceste servicii să fie efectuate în maximum 28 de zile de la deschiderea primei foi de spitalizare de zi. Tot în spital se pot efectua şi servicii medicale în scop diagnostic-caz pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin şi a cancerului de sân’, a mai transmis CNAS.
După confirmarea diagnosticului de boală oncologică, pacientul asigurat va putea fi inclus în Programul naţional de oncologie.
Persoanele asigurate pot beneficia şi de servicii medicale de îngrijire la domiciliu, tratamente de recuperare atât în ambulatoriu, cât şi în sanatorii, servicii de transport sanitar neasistat, medicamente compensate, dispozitive medicale. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
