Cercetătorii UAIC au creat un instrument digital pentru generarea rapidă de modele moleculare 3D

Publicat de Gabriela Rotaru, 30 martie 2026, 11:31

Aplicația, disponibilă gratuit, oferă personalului didactic posibilitatea de a crea rapid modele moleculare ce pot fi utilizate în activități didactice, prezentări sau demonstrații practice, facilitând predarea interactivă și intuitivă a noțiunilor complexe.

Spre deosebire de alte soluții existente, instrumentul dezvoltat la UAIC este conceput special pentru imprimante 3D accesibile, disponibile pe scară largă, și oferă instrucțiuni clare pentru realizarea modelelor, facilitând astfel utilizarea sa în mediul educațional.

Instrumentul a fost dezvoltat de echipa UAIC formată din prof. univ. dr. habil. Marius Mihășan – coordonator (Facultatea de Biologie), lect. univ. dr. Liviu-Andrei Scutelnicu (Facultatea de Informatică) și doctorand Andreea-Mihaela Mleșniță (Facultatea de Biologie), în cadrul proiectului intitulat „Innovative digital manufacturing solution of 3D printed molecular models for better education in bio-molecular sciences – EDUMOL3D” („Soluție digitală inovatoare pentru îmbunătățirea educației în domeniile bio-moleculare prin producerea de modele moleculare tipărite 3D”), PN-IV-P7-7.1-PED-2024-0343, Nr. 25PED/2025. 

„Calitatea educației în științele biomoleculare are un impact direct asupra societății și asupra vieții noastre de zi cu zi. Un element esențial al acestei educații este înțelegerea legăturii dintre structura și funcția moleculelor. De obicei, această legătură este predată de profesori folosind modele și imagini 2D, animații sau filme 3D. Însă, s-a demonstrat că elevii sau studenții învață mai eficient atunci când pot atinge și manipula modele fizice ale moleculelor complexe. Această modalitate le oferă o experiență de învățare mai clară și mai captivantă. Până acum, au existat diverse metode de a crea astfel de modele fizice, dar imprimarea 3D oferă cea mai mare flexibilitate și costuri reduse. Prin urmare, am început să dezvoltăm 3DP-Jmol, un soft care generează automat modele moleculare imprimabile 3D din date structurale, pe baza unui input minim din partea utilizatorului”, a declarat prof. univ. dr. habil. Marius Mihășan. 

Potrivit cercetătorilor, principala provocare tehnică constă în convertirea datelor structurale corecte din punct de vedere științific, disponibile în baze de date specializate, precum RCSB Protein Data Bank (RCSB PDB), în fișiere care pot fi utilizate direct pentru imprimare 3D. 

„În crearea modelelor moleculare 3D tipăribile din structuri macromoleculare, cea mai dificilă etapă pentru utilizatori este conversia datelor structurale în format STL, cel mai folosit fișier pentru imprimarea 3D. Această etapă este esențială nu doar pentru ca modelul să poată fi imprimat corect, ci și pentru eficiența sa ca instrument educațional sau demonstrativ. Parametri importanți ai moleculei (dimensiunea, tipurile de atomi, dimensiunile legăturilor) trebuie corelați atent cu dimensiunile finale ale modelului fizic și cu specificațiile echipamentului de imprimare. 3DP-Jmol simplifică acest proces, generând automat modelele 3D cu un input minim din partea utilizatorului.

3DP-Jmol permite profesorilor să transforme rapid structuri moleculare (de exemplu, proteine sau ADN) în fișiere 3D tipăribile, utile la clasă pentru a ilustra forma și funcția biomoleculelor. Instrumentul poate fi utilizat direct online, în browser, printr-o integrare web precum EDUMOL3D, fără instalări complicate. Profesorul selectează molecula de interes prin indicarea unui cod PDB și a modului de vizualizare dorit, iar fișierele generate se descarcă și pot fi tipărite pe orice imprimantă 3D standard. 

Pentru utilizatorii avansați, 3DP-Jmol poate fi rulat și independent, pe propriul calculator sau integrat în pagini web dedicate, oferind posibilitatea personalizării și procesării avansate a structurilor macromoleculelor. 

Proiectul este în continuă dezvoltare, cu funcționalități noi adăugate constant. Deși obiectivul este o funcționare stabilă și intuitivă, performanța poate varia în funcție de configurație și utilizare”, a completat prof. univ. dr. habil. Marius Mihășan. 

Modelele moleculare 3D au fost integrate într-un studiu educațional desfășurat în trei licee din Iași: Colegiul Național „Mihai Eminescu” Iași, Colegiul Național „Garabet Ibrăileanu” Iași și Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” Iași.

„Utilizarea modelelor 3D în studiul acizilor nucleici a avut un impact cognitiv important asupra elevilor, mai ales în etapa de consolidare a cunoștințelor. Modelele au adus un plus de valoare prin caracterul lor practic, ușor de utilizat, dar și prin veridicitatea științifică, comparativ cu alte materiale didactice”, afirmă prof. Irina-Alina Diac, de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Iași.

„Modelele 3D au o importanță majoră în educația modernă, transformând lecțiile teoretice pasive în experiențe interactive și atractive pentru elevi. Acestea reprezintă un instrument educațional care aduce materia mai aproape de realitate, făcând procesul de predare–învățare mai eficient, mai captivant și centrat pe elev”, subliniază prof. Felicia Perju, de la Colegiul Național „Garabet Ibrăileanu” Iași.

Cadrele didactice implicate au fost îndrumate în utilizarea acestor modele și în implementarea studiului educațional de către conf. univ. dr. Naela Costică, din cadrul Facultății de Biologie a UAIC.

Proiectul se bucură deja de recunoaștere academică internațională, rezultatele fiind  publicate în două lucrări științifice, iar modelele și software-ul fiind prezentate în cadrul mai multor universități și conferințe de specialitate, confirmând relevanța și impactul inițiativei.

Inițiativa a pornit de la un proiect pilot inițiat și finanțat de UAIC intitulat „Fabricarea de materiale didactice auxiliare pentru disciplinele bio-moleculare predate în cadrul UAIC prin utilizarea tehnologiilor de imprimare 3D”, care a vizat generarea de modele pentru cadrele didactice ale UAIC. 

În cadrul acestui proiect pilot, o echipă de la Facultatea de Biologie a UAIC, formată din studenți și cadre didactice,  a  realizat și a pus la dispoziție, gratuit, 86 de modele destinate cadrelor didactice  din cadrul  UAIC. Echipa a realizat atât proiectarea modelelor moleculare tipăribile, cât și producerea lor prin imprimare 3D, fiecare model fiind adaptat la cerințele specifice ale utilizatorilor în ceea ce privește dimensiunile, materialele, culorile și detaliile structurale.

Mai multe informații despre proiect sunt disponibile la adresa:  http://cercetare.bio.uaic.ro/grupuri/bioactive/content/grants/PED2024_mm.html

Pagina aplicației dezvoltate poate fi accesată aici: https://projects.info.uaic.ro/edumol/demo-app

Detalii tehnice despre softul dezvoltat sunt publicate aici: https://github.com/mariusmihasan/3DP-Jmol

Nouă profesori și cercetători ai UAIC, printre cei mai citați oameni de știință din lume

Publicat de Gabriela Rotaru, 23 septembrie 2025, 18:20

Clasamentul celor mai citați oameni de știință din lume, realizat de Universitatea Stanford în colaborare cu Elsevier, este o bază de date disponibilă public, care cuprinde peste 100.000 de cercetători din toată lumea, clasificați în 22 de domenii și 174 de sub-domenii științifice. Ierarhizarea este realizată pe baza informațiilor furnizate de baza de date SCOPUS și clasifică oamenii de știință cu cele mai multe citări atât pentru anul 2024, cât și pentru întreaga carieră.

Trei profesori și cercetători ai UAIC sunt incluși atât în clasamentul pentru întreaga carieră, cât și în ierarhia pentru anul 2024: acad. Dorin Ieșan (Facultatea de Matematică), CS III dr. Florin-Constantin Mihai (Institutul de Cercetări Interdisciplinare al UAIC) și prof. univ. dr. Liliana Mitoșeriu (Facultatea de Fizică). Profesorii și cercetătorii care figurează în clasamentul pentru întreaga carieră sunt: prof. univ. dr. Stan Chiriță (Facultatea de Matematică), prof. univ. dr. Violeta Leoreanu-Fotea (Facultatea de Matematică), prof. univ. dr. Gabi Drochioiu (Facultatea de Chimie), prof. univ. dr. Mihail-Lucian Bîrsă (Facultatea de Chimie), prof. univ. dr. Gheorghe Romanescu (1959-2018; Facultatea de Geografie și Geologie) și prof. univ. dr. Dana Ortansa Dorohoi (Facultatea de Fizică).

Mai multe informații despre cea mai recentă ediție a clasamentului sunt disponibile aici: https://elsevier.digitalcommonsdata.com/datasets/btchxktzyw/8

(Comunicat Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi)

Cercetători ai UAIC au elaborat primul ghid românesc de tratament pentru dependența de internet la adolescenți

Publicat de Gabriela Rotaru, 5 martie 2025, 09:44

Ghidul are o abordare în 20 de pași și introduce conceptul inovator de „zonă verde”, care permite tratamentul problemei fără a interzice total accesul tinerilor la internet.

Autorii, Luisa-Diana Antoniac, Tudor-Daniel Huțul, Andreea Huțul și Adina Karner-Huțuleac, au plecat de la propriile experiențe din cabinetul psihologic. „Vedem cu proprii ochi consecințele severe pe care le experimentează adolescenții afectați de dependența de internet: depresie, anxietate, iritabilitate, probleme de somn, dificultăți academice sau abilități de socializare scăzute”, susține Adina Karner-Huțuleac, conferențiar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a UAIC. Cu toate acestea, echipa de cercetare a observat că literatura de specialitate neglijează tratamentul, majoritatea studiilor despre dependența de internet fiind realizate pe populație asiatică (China, Japonia, Coreea de Sud).

România este una dintre țările europene un accesul la internet a cunoscut cea mai mare accelerație, ajungând la 94,57% în luna decembrie a anului trecut. Cu toate acestea, tinerii români au cel mai scăzut nivel de competențe digitale din Uniunea Europeană: doar 46% dintre persoanele cu vârsta între 16 și 29 de ani au cel puțin competențe digitale de bază, față de 71%, cât este media europeană. În plus, România este singura țară UE unde folosirea de social media depășește consumul „utilitar” de internet (trimiterea de emailuri, mesagerie instantă, apeluri video). Așadar, autorii studiului au plecat de la observația că, în țara noastră, extinderea accesului la internet nu a fost dublată și de o educație adecvată de folosire a acestui instrument, ceea ce ar putea accentua comportamentele problematice online.

Dependența de internet nu are diagnostic oficial

Dependența de internet nu este recunoscută ca diagnostic, precizează drd. Andreea Huțul, unul dintre autorii studiului. „Deși există numeroase de cercetări care arată efectele negative ale adicției de internet, nu există încă un diagnostic clar și standardizat.” În consecință, nu există nici un ghid standardizat care să ajute profesioniștii în sănătate mintală să răspundă la cazuri de adicție de internet la adolescenți.

Majoritatea tratamentelor propuse în prezent recomandă, la fel ca în cazul dependenței de alcool sau al jocurilor de noroc, abstinență totală. Echipa de cercetare de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației nu a fost însă de acord cu această abordare, pentru că adolescenții pot avea nevoie de internet și în scopuri educative. Astfel, echipa UAIC a propus o abordare echilibrată, care permite utilizarea limitată a Internetului.

„Zona verde de Internet” permite un tratament realist

Pentru a face distincția dintre un consum uzual de Internet și unul nociv, echipa de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației a introdus conceptul de „zonă verde”. „Este o zonă neutră în care utilizarea internetului se împletește armonios cu nevoile specifice mediului educațional, dar și specifice timpului liber,” clarifică drd. Tudor-Daniel Huțul. Mai precis, zona verde nu cântărește numărul de ore pe care le petrece un adolescent în fața calculatorului, cât motivația pe care a avut-o: dacă un adolescent petrece timp de la 16:00 la 20:00 folosind internetul pentru teme, atunci faptul că dorește să continue să folosească internetul și după 20:00 nu este un semn al dependenței de internet.

Și atunci, care sunt semnele la care ar trebui să fie atenți părinții? „Înainte de toate, ne putem gândi la preocuparea excesivă a adolescentului față de activitățile online sau anticiparea cu nerăbdare a timpului pe care îl va petrece online,” avertizează studenta Luisa-Diana Antoniac. De exemplu, faptul că adolescentul spune în mod repetat că abia așteaptă să ajungă în fața calculatorului. „Părinții mai pot observa cum reacționează copii lor atunci când aceștia sunt forțați să reducă timpul online: dacă această forțare îi determină pe adolescenți să fie iritați, neliniștiți sau chiar să prezinte semne de depresie.”

20 de ședințe până la un consum echilibrat

Ghidul de 20 de ședințe începe cu o evaluare extinsă a severității dependenței de internet și a motivelor pentru care aceasta se declanșează. „Fiecare etapă a unei intervenții terapeutice este esențială, însă totul pleacă de la o evaluare inițială cât mai riguroasă, în timpul căreia pot fi identificate aspecte precum gravitatea adicției, explorarea factorilor declanșatori, dar și discuții cu familia,” explică drd. Tudor-Daniel Huțul.

Ședințele 1-5 se concentrează pe evaluare, pe explicarea celor mai importante concepte legate de adicția de internet (psihoeducație) și pe trasarea acelei „zone verzi”. În această etapă inițială, terapeuții lucrează atât cu adolescenții, cât și cu părinții pentru a înțelege diferența dintre utilizarea sănătoasă și cea problematică a internetului.

Ședințele 6-10 se concentrează pe dezvoltarea abilităților practice și a alternativelor la utilizarea excesivă a internetului. Aceste ședințe introduc tehnici de management al stresului, inclusiv exerciții de mindfulness și strategii de relaxare.

Ședințele 11-15 abordează aspectele psihologice mai profunde și dinamica familială. Această fază include lucrul asupra reglării emoționale, abilităților de comunicare și relațiilor familiale.

Ședințele 16-20 se concentrează pe menținerea progresului și prevenirea recidivei. Aceste ședințe finale ajută familiile să dezvolte strategii pe termen lung pentru o utilizare echilibrată a internetului.

Un ghid aplicabil în România

Pentru că literatura de specialitate s-a concentrat cu preponderență pe populația asiatică, tehnicile terapeutice nu sunt întotdeauna relevante și pentru contextul românesc. Astfel, un avantaj al ghidului realizat de specialiștii UAIC este că acesta a fost conceput „având în vedere specificul românesc”, explică conf. univ. dr. Adina Karner-Huțuleac. „Am luat în considerare atât realitățile socio-culturale din România, cât și practicile psihoterapeutice întâlnite la nivel național.”

Mai mult de atât, ghidul poate fi adaptat și persoanelor de vârstă adultă care trec prin aceeași dificultate. „Oricine dintre noi poate ajunge să fie prins în mrejele acestei dependențe, indiferent de vârstă, profesie sau statut social. Orice dependență ne lovește atunci când suntem vulnerabili”, declară autorii. Celor care se tem că pot dezvolta o dependență, specialiștii le recomandă să apeleze la un psihoterapeut.

Studiul și ghidul terapeutic sunt disponibile în The American Journal of Family Therapy: „Addressing Internet Addiction Among Adolescents: A Literature Review and a Proposal of Guidelines for Psychotherapists and Mental Health Workers”.

Credit ilustrații: realizate cu Napkin 

(Comunicat Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași)