Județul Bacău, de la fereastra vacanței: servicii balneoclimaterice, drumeții, istorie și cultură. Ghid, Romulus Dan Busnea, inspector de turism, la „Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (17.08.2025)

Publicat de hdaraban, 20 august 2025, 10:54

La „Weekend cu prieteni”, domnul Romulus Dan Busnea, inspector de specialitate în cadrul Serviciului Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău, a oferit  mai multe informații de actualitate legate de diversitatea ofertei de vizitare.

Una dintre ele face referire la faptul că, recent, „au intrat în circuitul turistic nu mai puțin de treisprezece noi trasee, care se adaugă celor nouă marcate și omologate, care pornesc din Slănic-Moldova către Vârful Nemira, Șandru și care pe urmă coboară spre Valea Uzului, spre Dofteana, Dărmănești. Traseele  au diferite grade de dificultate, de la ușor până la dificil, sunt accesibile în toate anotimpurile, au o lungime de aproximativ 30 km și o altitudine de peste 1300 m, iar timpul de parcurgere variază între  două și nouă ore”.

Mai mult, importante sunt cele două stațiuni: Slănic-Moldova și Târgu Ocna. În cazul „perlei Moldovei”, aflată la poalele Muntelui Nemira, aceasta oferă facilități cu caracter balneoclimateric, iar o noutate ține de începerea procesului de reabilitare a primului cazinou din România.

 În ceea ce privește Târgu Ocna, „unul dintre principalele obiective turistice a fost, rămâne și va fi salina, a cărei bază medicală și de agrement se află situată la 240 de metri adâncime, o zonă total modernizată și asigurată din toate punctele de vedere, uns spațiu care așteaptă turiștii în fiecare zi din an”.

Horia Daraban: Invocăm în deschiderea dialogului nostru, Slănic-Moldova, cunoscuta stațiune balneară supranumită Perla Moldovei. Cu siguranță, de aici, putem începe dacă vrem să construim un itinerariu pentru județul Bacău.

Romulus Dan Busnea: Da, în ceea ce privește activitatea turistică, balneoclimaterică și de agrement, cea care scoate în evidență potențialul turistic al județului Bacău este zona Slănic-Moldova și Târgu Ocna.

Pe lângă izvoarele minerale și peisajele de un farmec aparte din cunoscuta stațiune Slănic-Moldova, aici putem întâlni baze moderne de tratament și agrement, printre acestea din urmă numărându-se și două dintre cele mai importante obiective turistice ale județului, respectiv pârtia de schi Nemira, prima din județul Bacău. Una dintre cele mai importante investiți în turismul băcăuan din ultimii ani, care asigură plimbări atât vara cât și iarna, la care se adaugă și practicarea sporturilor de iarna.

Și tot la Slănic-Moldova, pe lângă investițiile majore care se fac în infrastructura turistică a stațiunii, în cele mai moderne unități de cazare și alimentație public, se adaugă Cazinoul, simbolul stațiunii, primul din România și al cincilea din Europa, care va fi repus în circuitul turistic intern și internațional, după ce a fost achiziționat, printr-un amplu proces etapizat de restaurare și reabilitare. Deja, în urmă cu o săptămână, una dintre cele două terase ale Cazinoului, cea care dă spre parcul central al stațiunii, a fost redeschisă publicului larg, la care se va adăuga impetuoasa și deosebita sală de spectacole de 350 de locuri. Procesul, așa cum am spus, va fi unul etapizat, dar probabil, în câțiva ani, totul va fi ca odinioară, polul cultural și artistic al stațiunii în Slănic-Moldova.

Horia Daraban: Ați pomenit de Vârful Nemira și, de aici, gândul se îndreaptă către ceea ce înseamnă trasee turistice pentru cei care iubesc natura și merg cu rucsacul în spate.

Romulus Dan Busnea: Iubitorilor de natură și de mișcare în aer liber li se dezvăluie, în județul Bacău, peisaje aparte, vederi superbe. Pentru aceștia au fost marcate și omologate noi trasee turistice în zona montană. Astfel, iubitorii de drumeție au ocazia să exploreze noi ținuturi din zona montană a Văii Trotușului, situate într-un cadru natural și peisagistic încântător și deosebit de atractiv. De curând, serviciul nostru, împreună cu colegii de la Salvamont și în colaborare cu mai multe primării, a întreprins o serie de acțiuni de amenajare și marcare a unor noi trasee montane.

Astfel, au intrat în circuitul turistic nu mai puțin de treisprezece noi trasee, care se adaugă celor nouă marcate și omologate, care pornesc din Slănic-Moldova, către Vârful Nemira, Șandru și care pe urmă coboară spre Valea Uzului, spre Dofteana, Dărmănești. Traseele, sigur că au diferite grade de dificultate, de la ușor până la dificil, sunt accesibile în toate anotimpurile, au o lungime de aproximativ 30 km și o altitudine de peste 1300 m, iar timpul de parcurgere variază între  două și nouă ore. Pentru că vorbim aici de ceea ce înseamnă zona montană a județului Bacău, e vorba nu doar de Munții Nemira, ci de aceștia care au plecare și din comunele Asău, Agăș, care duc, undeva, spre Munții Tarcău-Goșmanu, dar și în Munții Ciucului, Munții Berzunțului.

Serviciul nostru a lansat și în acest an o nouă serie de tururi ghidate, care au inclus și câteva dintre aceste noi trasei montane recent marcate și omologate.

Horia Daraban: Am vorbit despre Slănic-Moldova și dumneavoastră ați invocat și Târgu Ocna, așadar…

Romulus Dan Busnea: Unul dintre principalele obiective turistice a fost, rămâne și va fi salina Târgu Ocna, a cărei bază medicală și de agrement se află situată la 240 de metri adâncime, o zonă total modernizată și asigurată din toate punctele de vedere, uns spațiu care așteaptă turiștii în fiecare zi din an. La Târgu Ocna, fiind deja o stațiune declarată de interes național, există baze de agrement, centre spa ca și la Slănic-Moldova și există o serie de monumente istorice de interes național precum Monumentul Eroilor de pe Dealul Măgura; mai avem o mănăstire cu o încărcătură deosebită spirituală; de la obiectivul acesta, Monumentul Eroilor, se mai urcă un pic tot pe dealul Măgura și dăm de Mănăstirea Măgura.

Mai există o fostă mănăstire Răducanu, biserici de lemn și totul îmbinat și cu aceste trasee montane, care leagă sigur și Târgu Ocna de Slănic-Moldova.

Horia Daraban: Din punctul dumneavoastră de vedere, care este provocarea principală pentru a câștiga turiști, pentru a aduce turiști în stațiuni, în zonele care prezintă interes?

Romulus Dan Busnea: Provocarea pentru toți cei implicați o reprezintă dezvoltarea infrastructurii turistice și rutiere, feroviare și aeriene, pentru că avem acum și aeroportul de la Bacău modernizat. Există o legătură, pot fi puse la dispoziție mijloace de transport care să facă legătura cu cele două stațiuni.

Probabil, peste câțiva ani, o să avem un pol deosebit de atractiv, nu doar pentru turiștii români ci și pentru turiștii străini, deoarece noi am avut și posibilitatea să testăm un pic acest segment prin participarea sub umbrela Ministerului Turismului la câteva dintre târgurile internaționale de profil, astfel încât, să știți, interesul este în continuă o creștere, mai ales pentru țări care au o bună legătură în plan turistic cu România, precum Italia, Germania, Polonia.

Toți cei interesați de județul Bacău trebuie întâi și foarte ușor să acceseze site-ul www.turism-bacău.ro, iar în partea dreaptă jos, unde apare punctată harta digitală a județului Bacău, dacă dai un simplu click pe ea, poți intra și poți vizualiza toate aceste patru secțiuni: muzee, case memoriale și colecții muzeale, monumente istorice și religioase, obiective culturale și alte obiective turistice.

Horia Daraban: Firește, în cheie subiectivă, recomandați-ne câteva repere de ordin turistic din județul Bacău și care sunt aproape de sufletul dumneavoastră.

Romulus Dan Busnea: Există câteva care au luat, acum, ca obiective, o dezvoltare interesantă. Legat de trecutul istoric, este vorba de cele câteva castele și palate, mai ales cele de pe Valea Trotușului, dintre care două sunt de importanță națională și pot fi, sigur, vizitate. Este vorba de Palatul și Parcul Ghika de la Comănești, care va intra într-un proces de reabilitare tot etapizat, pentru că a fost preluat de administrația locală și Castelul Ghika din comuna Dofteana, în ambele locuri, desfășurându-se o serie de evenimente de epocă unice aproape în România.

Sunt cele numite „Jocul Sânzienilor”, „Balul Interbelic”, care a fost recent la Castelul Ghika din Dofteana și dedicat Reginei Maria, la împlinirea a 150 de ani de la naștere, toate sub umbrela Asociației „Simfonia Florilor”. Aceasta este una dintre principalele atracții, la care se adaugă și alte obiective din Bacău, unde există casele memoriale ale marelui pictor Nicolae Enea, ale marelui poet George Bacovia, care este cel mai mare poet simbolist pe care l-a avut România.

Mai este ansamblu Curții Domnești, care cuprinde ruinele vechii curți domnești, turnul locuință și Biserica Precista, construită de Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, care a ridicat biserica de la Borzești, de lângă Onești.

Mai există complexe muzeale în Bacău, Complexul Muzeal Iulian Antonescu, care adăpostește secții de istorie, arheologie, etnografie și artă; Observatorul Astonomic Victor Anestin, unul dintre cele mai moderne și mai dotate din țară; Complexul Muzeal de Științele Naturii  Ion Borcea cu al său vivariu, care este singurul muzeu din România, care crește și reproduce exponatele pe care le deține.

Horia Daraban: Cu siguranță, enumerarea poate continua, domnule Busnea. Așadar, vă propun să lansăm o invitație pentru cei care vor să ajungă în județul Bacău. Acesta cum ar suna?

Romulus Dan Busnea: Noi avem „credință, sănătate, relaxare”, toate sub aceste minunate obiective turistice grupate de o parte și de alta a lanțurilor muntoase care se află pe teritoriul județului Bacău. Sigur, turiștii când se hotărăsc să vină în zona județului Bacău, indiferent de obiective, trebuie să acceseze platforma turism-bacău.ro, unde vor găsi tot ceea ce își doresc să afle. În plus, aplicația mobilă, foarte importantă, pe telefon, „Visit Bacău”, deci vizitați județul Bacău. Vă așteptăm cu tot dragul.

Varianta audio a interviului:

Sursa foto: turism-bacau.ro

Destinație de vacanță: „Ținutul Zimbrului, singurul loc din Europa unde marele ierbivor poate fi întâlnit, în același timp, în libertate, în semilibertate și în captivitate”. Viorela Chiper, vicepreședintă de asociație și manager de destinație ecoturistică. Emisiunea „Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (3.08.2025)

Publicat de hdaraban, 5 august 2025, 18:57

În aceeași notă se spune că este singura destinație de ecoturism din România, inclusă încă din anul 2017 în topul celor mai sustenabile astfel de repere la nivel mondial.

Cu aceste date pe fundal și cu ochii atenți și la calendar, o perioadă a concediilor, a vacanțelor, busola radiofonică arată spre „Ținutul Zimbrului”, certificat ca destinație de ecoturism în anul 2016 de către Autoritatea Națională pentru Turism.

Deci frumusețea locurilor se îmbină cu grija față de mediu, pe care o arată cei așezați sub umbrela acestei asociații. Este vorba despre aproape o sută de parteneri, administrații publice locale, unități de cazare, producători, meșteri, alte organizații, agenții de turism, instituții școlare.

Viorela Chiper  este vicepreședintă și manager de destinație în cadrul Asociației „Ținutul Zimbrului”.  În interviul de la „Weekend cu prieteni”, invitata lui Horia Daraban spune că profilul turistului care ajunge în zonă este destul de divers. „O mare parte dintre cei care aleg să vină pe la mănăstiri ajung în destinație, dar și cei interesați de istorie; Cetatea Neamț sau Muzeul de Istorie și Etnografie din Târgu Neamț sau monumentele istorice sunt obiective luate în calcul de turiștii care ajung în zonă, dar și partea de case memoriale; Alexandru Vlahuță, Veronica Micle, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu sunt cele patru case memoriale din „Ținutul Zimbrului”.”

Legat de evenimentele în a căror organizare se implică asociația, Viorela Chiper spune că există diversitate, unul dintre ele fiind programat în luna august (în perioada 22-24). Este vorba despre  „Bison Adventure Race”, o competiție pentru sportivi profesioniști sau amatori: „se parcurge în echipă mixtă de patru persoane, un traseu de 250 de kilometri sau de 100 de kilometri, ultimul  fiind în echipă de două persoane. Traseul se parcurge pe bicicletă, în alergare, în cățărare, cu caiacul. E o competiție de aventură cum puține sunt la nivel chiar european sau mondial.”

Horia Daraban: Ce este o destinație ecoturistică și care sunt reperele asociației?

Viorela Chiper: O destinație de ecoturism este o una unde accentul se pune pe protecția naturii, a biodiversității, dar și a culturii locale. Astfel, comunitatea locală este se concentrează pe modul în care vrem să dezvoltăm destinația de ecoturism. Nu ar exista o destinație de ecoturism dacă nu ar fi o arie protejată.

În cazul nostru, e vorba de Parcul Natural Vânători Neamț, iar ceea ce facem noi ca unitate de management al destinației de ecoturism „Ținutul Zimbrului” este așezat pe mai multe direcții; fie pe partea de promovare, pe partea de dezvoltare a infrastructurii turistice, pe colaborarea și dezvoltarea parteneriatului local, fie pe dezvoltarea de experiențe pe care să le aibă cei care aleg să viziteze această zonă.

Horia Daraban: Ați spus dumneavoastră Parcul Natural Vânători Neamț și mai putem adăuga în dreptul „Ținutului Zimbrului” orașul Târgu Neamț, comunele Agapia, Bălțătești, Crăcăoani, Vânători Neamț. Cu siguranță, din această enumerare ies în evidență elemente comune ce țin de ceea ce oferă această zonă. Așadar, ce o scoate în evidență?

Viorela Chiper: Cred că sunt mai multe elemente. În primul rând, e armonia care se simte între natură, cultură, istorie și spiritualitate la nivel local. Zimbrul este un element definitoriu pentru destinație. E singurul loc din Europa unde zimbrul poate fi întâlnit, în același timp în libertate, în semilibertate și în captivitate. Numărul mare de mănăstiri, schituri fac ca zona să fie ca al doilea Athos al Europei.

Horia Daraban: Din enumerarea dumneavoastră, se poate evidenția un portret al turistului care dorește să ajungă în județul Neamț, în „Ținutul Zimbrului”. Cine vine la dumneavoastră?

Viorela Chiper: Profilul este destul de divers. O mare parte dintre cei care aleg să vină pe la mănăstiri ajung în destinație, dar și cei interesați de istorie; Cetatea Neamț sau Muzeul de Istorie și Etnografie din Târgu Neamț sau monumentele istorice sunt obiective luate în calcul de turiștii care ajung în zonă, dar și partea de case memoriale; Alexandru Vlahuță, Veronica Micle, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu sunt cele patru case memoriale din „Ținutul Zimbrului”.

Pe lângă asta, iubitorii de natură, drumeții sau mers pe bicicletă găsesc aici ce să facă, fie că e vorba de trasee mai scurte, mai lungi, mai ușoare, mai complexe, și să nu uităm de bucătăria locală, că e gustoasă, iar bucătării din zonă sunt foarte iscusiți.

Horia Daraban: Sunt organizate evenimente, acțiuni, tocmai în ideea ca turistul să se întâlnească cu ceea ce ați enumerat dumneavoastră?

Viorela Chiper: Da, noi periodic organizăm „Ecobrunch în Ținutul Zimbrului”, un eveniment care aduce la un loc gastronomia locală, producători locali, meșteri populari, momente artistice și ideea de descoperire a zonei în care are loc evenimentul, în locații diferite din destinație, tocmai pentru a face cunoscut fiecare colțișor al acestei microregiuni. Pe lângă asta, au loc ateliere cu meșteri populari. În ultimul timp, la Agapia, la una din pensiuni are loc, sâmbăta, atelier cu meșteri populari, fie pe croșetat, pe împletit, pe realizat de brățări. Avem și meșteri care lucrează lemnul, dar și meșteri care modelează lutul.

Horia Daraban: Deci toate acestea, îmi dau seama, înseamnă o fereastră pentru turistul care vine deschisă către universul pe care îl oferă „Ținutul Zimbrului”, dar astfel, cu siguranță, sunt păstrate și tradiții, obiceiuri specifice locurilor.

Viorela Chiper: Da, și ne bucură lucrul ăsta. Meșterii și-ar dori să transmită mai departe și altor persoane mai mici, mai mari, pentru ca meșteșugul să rămână viu.

Horia Daraban: Ideea pe care am subliniat-o în introducere, prezența la evenimente cu caracter internațional, tot timpul în atenția celor care îl gestionează asociația?

Viorela Chiper: Noi vrem să facem cunoscute aceste locuri, atât la nivel național cât și internațional. În acest sens, pe lângă târgul de la Berlin, de care spuneați, am fost la evenimente în Viena, în Bruxelles, în Londra, în Oslo, la Amsterdam.

Horia Daraban: Asta înseamnă și turiștii din afara țării care ajung la dumneavoastră?

Viorela Chiper: Au început, da, să fie mai mulți turiști din alte țări care aleg această destinație. Sunt în număr redus, dar, de la an la an, se vede o creștere.

Horia Daraban: În ideea ce ați spus dumneavoastră, promovarea rămâne principala problemă pentru destinațiile cu caracter ecoturistic? Vă întreb și prin prisma experienței pe care o aveți. Până la urmă, care este provocarea cea mai mare în a aduce turiști în “Ținutul Zimbrului”?

Viorela Chiper: Cred că încă este infrastructura de transport. E percepută ca un minus al zonei, cu toate că mie mi se pare că e destul de dezvoltată, în ultimul timp, sau se dezvoltă. Poate și oferta locală ar putea fi mai variată și mai multe persoane din comunitatea locală să adere la această idee, să se implice în dezvoltarea zonei.

Horia Daraban: Apropo de elementul ăsta de actualitate, sunt turiști în această perioadă în “Ținutul Zimbrului”? Din datele, din informațiile pe care le aveți dumneavoastră și pe care le-ați obținut de la colegii dumneavoastră, membri ai asociației.

Viorela Chiper: Din ce am observat, da, sunt. Poate mai puțin ca anii trecuți pentru această perioadă, dar se observă. Noi chiar avem acțiuni de monitorizare în diferite locații din destinație pentru a vedea cine alege să viziteze aceste locuri și de ce și se văd, sunt turiști în zonă.

Horia Daraban: În cazul zonei ecoturistice “Ținutul Zimbrului”, ce contează mai mult, doamnă, a Chiper, ceea ce oferă natura, spațiul în cauză sau preocupările gazdelor?

Viorela Chiper: În primul rând, aș spune că ceea ce avem, natura și cultura locală, pe lângă ele încercăm să dezvoltăm mai multe elemente, în colaborarea cu partenerii, și în colaborarea cu comunitatea locală.

Horia Daraban: Cu siguranță, la ceea ce ați enumerat dumneavoastră, poate fi adăugată și implicarea în organizarea unor evenimente. Așadar, în această lună, principalul reper, care este?

Viorela Chiper: Pe 22-24 august, va avea loc competiția „Bison Adventure Race”. E o competiție pentru sportivi profesioniști sau amatori. Se parcurge în echipă mixtă de patru persoane, un traseu de 250 de kilometri sau de 100 de kilometri, ultimul  fiind în echipă de două persoane. Traseul se parcurge pe bicicletă, în alergare, în cățărare, cu caiacul. E o competiție de aventură cum puține sunt la nivel chiar european sau mondial.

Horia Daraban: Participare din țară și nu numai?

Mirela Chiper:  Momentan, cei care s-au înscris sunt din țară. Până la data de 8 august se pot face înscrierile, iar pe cei interesați să ne se alăture, îi așteptăm să se înscrie.

Horia Daraban: Ca o concluzie a dialogului nostru, cum sună o invitație la vizitare a Ținutului Zimbrului, din partea celor care se ocupă de această zonă?

Viorela Chiper: Vă așteptăm în “Ținutul Zimbrului” pentru a vă conecta cu sine și cu natura, pentru relaxare, pentru a descoperi cultura locală, pentru a vă bucura de bucatele tradiționale, dar și de ospitalitatea oamenilor locului.

Varianta audio a interviului:

Surse Foto: Asociația de Ecoturism „Ținutul Zimbrului”/ Gheorghe Popa/ Gabriela Cozma