(AUDIO) Alegeri în Republica Moldova sub presiunea Moscovei și rețelelor de propagandă

Publicat de Gabriela Rotaru, 26 septembrie 2025, 19:20

Angela Grămadă, analist politic, despre operațiunile rusești de influențare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova: „agresivitatea este cuvântul potrivit care caracterizează această campanie electorală”. Emisiunea „Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (21.09.2025)

Publicat de hdaraban, 22 septembrie 2025, 17:01

La emisiunea „Weekend cu prieteni”  Angela Grămadă, președinte al Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale a spus că, pentru forțele proruse, „miza acestor alegeri este totuși deturnarea acelui parcurs european al Republicii Moldova și oprirea tuturor acțiunilor care au dus la ceea ce s-a întâmplat anul trecut, adică la acel rezultat fragil al referendumului pro-european.”

Invitata lui Horia Daraban a vorbit și despre acțiunile de influențare a votului din diaspora: „e greșit să credem că diaspora este ferită și că formațiunile proruse nu au înțeles rolul diasporei. Se lucrează inclusiv pe această fractură [dintre cei din Republica Moldova și rudelele lor plecate], este parte a campaniei electorale. Adică, diaspora nu ar înțelege cu adevărat care sunt problemele cu care se confruntă cetățenii în interiorul Republicii Moldova. Acest lucru nu este adevărat, pentru că, altfel, diaspora nu ar mai contribui și nu și-ar ajuta oamenii care au rămas acasă.”

 Horia Daraban: Bani pentru cumpărarea alegătorilor, convorbiri telefonice și discuții pentru influențarea acestora, instituții implicate pentru a face propagandă în favoarea politicienilor și partidelor proruse, tot felul de canale deschise pentru a ajunge la alegători. Care sunt planurile pe care se desfășoară aceste acțiuni de indicare a unor opțiuni politice, de defăimare a altora?

Angela Grămadă: Cred că ambele variante sunt corecte, cele pe care le-ați menționat dumneavoastră, dar cea mai importantă miză a acestor alegeri este totuși deturnarea acelui parcurs european al Republicii Moldova și oprirea tuturor acțiunilor care au dus la ceea ce s-a întâmplat anul trecut, adică la acel rezultat fragil al referendumului pro-european. De fapt, partidele proruse și asistența pe care o primesc acestea din afară a Republicii Moldova, mă refer din partea Moscovei, doresc oprirea acestor reforme, pentru că sunt foarte mulți lideri ai acestor partide care au probleme cu justiția și care au lucrat împotriva intereselor naționale ale Republicii Moldova.

Doar ajungând la guvernare pot să pună capăt acestui proces, chiar dacă în Constituția Republicii Moldova este deja scris altceva, e menționat altceva după acel referendum pro-european pe care l-am avut anul trecut. Deci miza acestor alegeri, pe lângă ajungerea la guvernare a acestor formațiuni politice proruse, este și oprirea acestui proces de integrare europeană al Republicii Moldova.

Horia Daraban: Invoc două teritorii, două zone geografice, să spun așa: Transnistria și Găgăuzia. Prin factorii politici și nu numai din aceste zone, cum este influențată opțiunea de vot în Republica Moldova?

Angela Grămadă: Eu aș mai adăuga alte câteva regiuni care generează provocări pentru autoritățile guvernamentale. Pe lângă Găgăuzia și regiunea transnistreană, mai avem câteva regiuni în Republica Moldova unde locuiesc compact vorbitori de limbă rusă. Aici includem și pe ucraineni, și pe etnicii ruși, dar și etnicii bulgari, care sunt cumva mai mult influențați de propagandă și dezinformare.

De ce? Pentru că s-a lucrat foarte bine cu ei, s-a făcut foarte eficient profilul alegătorului și s-au calculat toate fricile și toate acele mecanisme care pot să alimenteze aceste frici. În majoritatea cazurilor, fricile sunt asociate cu o Uniune Europeană decadentă, care vrea să închidă anumite biserici în Republica Moldova, adică să limiteze libertatea religioasă.

Se marșează în continuare pe acea criză energetică a Republicii Moldova și aici avem în vedere faptul că s-au făcut promisiuni că se va aduce gaz la un leu în Republica Moldova, dacă vor veni anumite forțe proruse la guvernare, lucru care nu este adevărat, e imposibil să se întâmple acest lucru, mai ales că avem acest context regional complicat, că vor fi limitate și mai mult drepturile și libertățile minorităților etnice, deși în Uniunea Europeană acestea sunt garantate și există state care au practici în acest sens, care sunt de luat în considerare; aici o avem în vedere și România, mă refer la experiența românească, și multe alte lucruri care, în continuare, dacă mi-e permis termenul, aș folosi chiar direct, bagă frica în oameni, deși nu există argumente pentru așa ceva, pentru simplu motiv că toate acele beneficii pe care Uniunea Europeană poate să le producă pentru cetățenii europeni, sunt parte a unor realități moldovenești, adică bani mai mulți pentru proiecte de infrastructură, pentru renovarea unor obiective de infrastructură civilă, grădinițe, școli și nu numai, edificii culturale și așa mai departe.

Adică, oamenii sunt speriați atât de mult de această propagandă și dezinformare, încât nu mai ajung să vadă lucrurile bune și transformările bune care se întâmplă în jurul lor. Și mai există o parte care, din cauza că nu dorește să se transforme, pur și simplu acceptă acei bani, care nu sunt foarte mulți, din partea formațiunilor pro-rușe sau a  acelor activiști pro-ruși care acționează pe teritoriul Republicii Moldova prin diferite scheme. Și pentru acei 50 de euro, omul este gata să-și vândă votul, pentru că primește bani în mână rapid, fără a se gândi care ar putea să fie consecințele pe termen lung. Transformarea de mentalitate va fi un proces foarte greu în Republica Moldova ca de altfel și în multe alte state ex-sovietice.

Horia Daraban: La acest tablou pictat în culorile fricii, nesiguranței, contribuie și Biserica Moldovei, cea care este supusă canonic, legată de Biserica Rusă?

Angela Grămadă: Da, foarte mult. Chiar dacă a existat și o adresare deschisă a Mitropolitului Moldovei, Vladimir, către preoți să nu se implice în activitatea electorală, știm foarte bine, de exemplu, că un număr destul de impresionant de preoți din Republica Moldova o susțin, de exemplu, pe Victoria Furtuna sau sunt asociați cu Igor Dodon și Partidul Socialiștilor.

Și aceștia, da, fac campanie electorală foarte intens. Anul trecut, la alegerile prezidențiale, preoții chiar au fost au fost unii dintre acei cărăuși care au adus ilegal pe teritoriul Republicii Moldova sume impozante de bani, resurse financiare, care au fost implicate în această campanie electorală. Și anul acesta ei s-au organizat nu doar în biserici, dar s-au organizat inclusiv în spațiul online. Adică, foarte multe dintre bisericile sau dintre parohiile din Republica Moldova au conturi de TikTok, acolo unde promovează aceste falsuri, neadevăruri și, într-adevăr, subjugă oamenii prin acele frici pe care le promovează în ceea ce privește integrarea europeană și faptul că le va fi limitată în enoriașilor libertatea religioasă.

Horia Daraban: Dinamica acestui tablou  pe care l-ați descris dumneavoastră pare foarte greu de reașezat, aceste acțiuni par foarte greu de combătut de către autoritățile guvernamentale din Republica Moldova.

Angela Grămadă: Chiar dacă s-au făcut eforturi considerabile în acest sens, pentru că și Poliția, Inspectoratul General al Poliției Republicii Moldova și societatea civilă, mai ales jurnaliștii de investigație, în continuare, au adus dovezi că lucrurile ar trebui să se întâmple altfel decât se întâmplă, adică scheme de corupție, modul în care sunt oamenii implicați în aceste scheme, faptul că au existat foarte multe sentințe ale instanțelor de judecată care au sancționat anul trecut corupția, nu i-au oprit pe cei care au atât de mari interese în Republica Moldova să se oprească și să acționeze mai puțin agresiva. Agresivitatea este cuvântul potrivit care caracterizează această campanie electorală.

Horia Daraban: Aș vrea să vă adresez două întrebări, dar care au un numitor comun și mă refer la diaspora. Diaspora basarabeană, în primul rând, este ferită prin faptul că este departe de Republica Moldova? Aceasta ar fi prima întrebare; și a doua întrebare, în funcție de răspunsul pe care îl oferiți dumneavoastră, există riscul fracturii între cei rămași acasă și cei plecați la muncă peste hotare? Să se rupă această legătură care este organică, este firească, dar care totuși, prin prisma opțiunilor de vot, până la urmă, poate fi afectată?

Angela Grămadă:  Diaspora nu este ferită deloc pentru că, în diaspora, anumite formațiuni proruse deja au ajuns. Dacă dumneavoastră puteți să considerați diasporă și România, atunci știm foarte bine ce s-a întâmplat la Iași, săptămâna trecută, acei oameni, care au fost identificați de către poliția din România, ca apelând basarabeni care locuiesc aici, pe teritoriul României, îndemnându-i să voteze pentru anumite formațiuni proruse.

Vreau să vă amintesc că și la alegerile parlamentare anterioare noi am avut în diaspora un număr impresionant de persoane, în diaspora occidentală, nu mă refer la cea din spațiu ex-sovietic, un număr impresionant de persoane care au votat cu „Partidul Nostru” și cu Renato Usatîi.

Deci, e greșit să credem că diaspora este ferită și că nu au înțeles rolul diasporei, formațiunile proruse sau formațiunile ai căror lideri au probleme cu justiția în Republica Moldova. Dar da, se lucrează inclusiv pe această fractură, este parte a campaniei electorale. Adică, diaspora nu ar înțelege cu adevărat care sunt problemele cu care se confruntă cetățenii în interiorul Republicii Moldova.

Acest lucru nu este adevărat, pentru că, altfel, diaspora nu ar mai contribui și nu și-ar ajuta oamenii care au rămas acasă. Mă refer la rude, mă refer la copii, bătrâni și așa mai departe. Diaspora cunoaște care sunt problemele Republicii Moldova, dar e un element important al campaniei și al modului în care este verificată și sancționată această implicare mai mare din partea diasporei ca să poată fi și ea controlată într-un fel sau altul. A miza în totalitate doar pe diaspora este un element greșit pentru formațiunile pro-europene și ele ar trebui să se concentreze pe plan multiplu și în interior, dar și în exteriorul Republicii Moldova.

Horia Daraban: Privind la nivel macro, toată această campanie de influențare a votanților este, de această dată, de o intensitate mai mare sau este doar mai vizibilă acum?

Angela Grămadă: Eu zic că este și mai mare, resursele sunt mai mari. Colegii dumneavoastră, mă refer la jurnaliștii din Republica Moldova, au și demonstrat, au adus dovezi și Inspectoratul General de Poliție deja a confiscat foarte multe resurse financiare și, conform experților din Republica Moldova care au fost implicați în monitorizarea acestor campanii electorale, se știe că aproximativ 350 de milioane de dolari au fost implicate din afară a Republicii Moldova pentru a influența rezultatul acestor alegeri. Deci sumele sunt mult mai mari decât am avut, de exemplu, anul trecut la alegerile prezidențiale și pentru referendumul pro-european.

Horia Daraban: Având toate datele pe fundal ca o concluzie a  dialogului nostru, poate pare imposibil, încercăm un pronostic al finalului de alegeri parlamentare din Republica Moldova?

Angela Grămadă: E un lucru greu să facem pronosticuri acum, dar ideea este următoarea: suntem la limită, exact cum am fost și anul trecut la limită și trebuie să-i facem pe ascultătorii dumneavoastră și cei care, în general, sunt atenți la ce se întâmplă în Republica Moldova să înțeleagă faptul că votul contează și că nu există un tur doi, așa cum s-a întâmplat la alegerile prezidențiale de atunci și că e timpul să iasă la vot și să nu stea acasă în acea zi. Dar situația este la limită și de aceea trebuie să ne implicăm fiecare dintre noi. Votul fiecăruia contează.

Varianta audio a interviului: