Evreii azi cu Alex Aciobăniţei – Începuturi de bun augur. Anul Nou 5775 (Roş Haşana) la Comunitatea Evreilor din Iaşi. Redeschiderea activităţii la Jewish Community Center Iaşi – INTERVIU. (30.09.2014)

Publicat de Lucian Bălănuţă, 30 septembrie 2014, 12:35

Roş Haşana – Noul An Evreiesc, o posibilitate de a-ţi schimba viaţa în bine. Deşi pare un text de reclamă, în realitate anul nou evreiesc oferă opţiunea de a reflecta asupra greşelilor din trecutul recent şi de a-ţi corecta viaţa. Este o şansă pe care fiecare evreu o are, indiferent în ce colţ ar lumii s-ar afla.

La Iaşi, sărbătoarea de Roş Haşana a coincis cu redeschiderea activităţii Centrului Comunitar Evreiesc (Jewish Community Center – JCC Iaşi). Apărut în primăvara anului 2009, după ce evreii din Moldova văzuseră experienţe similare la Oradea şi Bucureşti, JCC Iaşi are propria sa individualitate instituţională, asigurând programe educaţionale şi de loisir pentru toţi evreii comunităţii, inclusiv pentru prietenii lor neevrei.

În prezent, pe teritoriul României, astfel de centre există la Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Oradea.

Cele 10 zile aflate, în calendarul iudaic, între sărbătorile de Roş Haşana (1 – 2 tişrei) şi Iom Kipur (10 tişrei) înseamnă – aşa cum Şlomo Tobias, rabinul Comunităţii Evreilor din Iaşi şi al întregii Moldove a subliniat duminică 21 septembrie – „un dar pe care Dumnezeu îl face oamenilor, la începutul fiecărui an. Dumnezeu ne dă posibilitatea de a deveni mai buni”. Mingea este în terenul nostru, am adăuga noi.

Ei bine, sărbătoarea de Roş Haşana redeschide JCC Iaşi, un centru aflat deocamdată în sediul Comunităţii Evreilor din Iaşi. Avocatul ieşean Albert Lozneanu are convingerea că, odată terminate amplele lucrări de reconsolidare ale Sinagogii Merarilor, situată în Iaşi, pe strada Beniamin Fundoianu, JCC Iaşi se va muta în acel sediu spaţios.

Oricum, aflarea pe „teritoriul” Comunităţii Evreilor din Iaşi, nu îi împiedică pe cei care dau viaţă acestui centru comunitar de a organiza şabatonuri, keşet-uri, Oneg Şabat, cursuri, dezbateri, tabere şi petreceri. Să nu uităm că JCC Iaşi a fost organizatorul, în aprilie 2012, al evenimentului cunoscut sub numele de „Bereshit”, o universitate populară itinerantă, unde etnicii evrei au ocazia de a afla, de la persoane competente, aspecte ale culturii şi tradiţiilor iudaice.

„Care sunt mizele acestui Centru Comunitar Evreiesc din Iaşi? Ce proiecte propun coordonatorii JCC Iaşi celor care calcă pragul acestui centru? Care sunt posibilităţile reale de a menţine cultura iudaică la Iaşi, cu ajutorul unui astfel de centru?”

Aceste întrebări au stat la baza dialogului nostru cu Albert Lozneanu, noul director al JCC Iaşi. Duminică 21 septembrie, atunci când a reînceput activitatea JCC Iaşi, avocatul Albert Lozneanu împreună cu inginerul Uri Ferenbac, au interpretat, acompaniaţi fiind de profesorii-muzicieni Tatiana şi Romeo Luchian, cântece tradiţionale evreieşti, în limbile idiş şi ebraică. Este atmosfera specifică deschiderii unui nou ciclu de activităţi ale JCC Iaşi, este de asemenea starea de spirit care trebuie să însoţească Noul An Evreiesc, atunci când avem posibilitatea de a reflecta la faptele noastre pentru a avea un viitor mai bun.

Alex Aciobăniţei: Domnule Albert Lozneanu, de ce aţi acceptat să fiţi directorul JCC Iaşi?

Albert Lozneanu: De ce JCC Iaşi? JCC Iaşi pentru că vrem să fim împreună, JCC Iaşi pentru că avem nevoie unul de celălalt, JCC Iaşi pentru că suntem datori să continuăm tradiţia evreiască a acestui frumos oraş moldav, JCC Iaşi pentru că ne dorim o viaţă evreiască activă, ne dorim o viaţă evreiască care să freamăte, o viaţă evreiască aşa cum era pe vremuri. JCC Iaşi a fost inaugurat în primăvara anului 2009.

Alex Aciobăniţei: Chiar atunci trebuie să spunem că a fost rezolvată o frustrare firească a comunităţii ieşene pentru că exista un sediu la Oradea, altul la Bucureşti, cu un sediu foarte frumos acolo şi o comunitate mare, precum cea ieşeană, avea nevoie de aşa ceva. Mai ales că nu vin la JCC doar evrei din Iaşi.

Albert Lozneanu: Sigur că da! Este practic conceput ca un centru regional pentru toată Moldova. Deşi, mai nou, a apărut şi la Botoşani un centru intercomunitar.

Alex Aciobăniţei: Da, care are activitate lui şi care aduce laolaltă, aşa cum îi spune şi denumirea, mai mulţi reprezentanţi ai comunităţilor. Au fost organizate la Botoşani (şi Radio Iaşi a semnalat acest lucru) diverse manifestări în care rromi, evrei, greci stăteau alături şi se bucurau de acest farmec al diversităţii.

Albert Lozneanu: Tocmai ecumenismul este ideea de bază pentru care domnul Aurel Vainer (preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România – cultul mozaic şi deputat în Parlamentul României din partea minorităţii evreieşti) a înfiinţat la Botoşani acest centru intercomunitar. Mai nou, Iaşul va avea responsabilitatea de a coordona şi activitatea Botoşaniului. Din ultima mea discuţie avută cu directorul JDC, Israel Sabag, avem deja o broşură foarte interesantă pe care am conceput-o pentru următoarele trei luni, până la sărbătoarea de Hanuka, septembrie, octombrie şi noiembrie, cu activităţi pentru fiecare segment de vârstă, începând cu copilaşii care trebuie să înveţe tradiţia iudaică, trebuie să ştie sărbătorile evreieşti, trebuie să cunoască cât mai multe pentru a nu se împiedica de unele probleme, de unele impedimente şi terminând cu cei de vârsta de aur care trebuie să redescopere cum a fost odată un cămin evreiesc, cum a fost odată o masă de Oneg Şabat (de vineri seara), cum a fost odată viaţa evreiască.

Alex Aciobăniţei: Ar reuşi un astfel de centru să înlocuiască un heider, cu succes?

Albert Lozneanu: Un heider, nu neapărat. La heider era mai mult pe parte strict religioasă, se învăţa mai mult Tanach (Biblie) dar va reuşi cu siguranţă pentru că suntem o echipă tânără, dinamică, formată de oameni ambiţioşi, care îşi dau silinţa şi pun ce au mai bun în slujba vieţii comunitare ieşene. Deja sunt activităţi, v-am spus, foarte diversificate. Duminică dimineaţa, copilaşii învaţă tradiţii evreieşti cu Ina (Benjamina-Ides) Lozneanu şi vin cu mare drag. Sunt activităţi pentru studenţii israelieni, coordonate de David Chiriţescu care este un vorbitor de limba ebraică şi care încearcă săi atragă şi pe aceştia la activităţile noastre. Sunt activităţi specifice pentru vârsta de mijloc, coordonate personal de mine, eu fiind şi director JCC Iaşi şi coordonator de programe pentru segmentul de vârstă 35 – 65. Şi bineînţeles alături de noi se află doamna Martha Eşanu (n.r.: consilier în cadrul Comunităţii Evreilor din Iaşi), o deosebită colaboratoare, care se ocupă cu succes de Centrul de Zi „Yachad” („Împreună”) şi care atrage permanent noi şi noi membri. [youtube height=”350″ width=”500″]https://www.youtube.com/watch?v=dg0shB7qWYA[/youtube]

Alex Aciobăniţei: Acest centru poate reprezenta „un magnet” pentru evreii din Moldova? Practic, un centru comunitar evreiesc aduce cu sine o raportare la esenţa tradiţiei iudaice. Iată, sunt manifestări şi evenimente care pun în prim plan tradiţia iudaică. Noi acum suntem nevoiţi să facem o trimitere nu numai la calendarul iudaic foarte strict dar am avut de curând Ziua Europeană a Culturii Iudaice, tocmai a fost Roş Haşana, am intrat în anul 5775. Acest an pare provocator pentru evreii ieşeni şi nu numai, pentru evreii din Moldova, din perspectiva JCC Iaşi (Centrul Comunitar Evreiesc).

Albert Lozneanu: Sigur că este o provocare. Noi ne rugăm pentru un an nou bun. Nu pentru ani mulţi. Dar doar pentru anul care vine să fie un an bun, încununat cu succes. Şi bineînţeles că şi la JCC ne dorim să avem din ce în ce mai mulţi participanţi la activităţile noastre. Am avut deschiderea la 21 septembrie 2014, o deschidere fastuoasă la care au participat peste 60 de persoane, unde a avut loc şi un concert de muzică klezmer, dirijat de către inimosul profesor Romeo Luchian. Am avut seder Roş Haşana, la fel cu o participare semnificativă şi dorim nu numai la sărbătorile strict religioase să avem mulţi participanţi ci şi la activităţi uzuale cum ar fi un concurs de şah, o seară de film sau de karaoke.

Alex Aciobăniţei: Seară de film. Mai ales că în România există Festivalul de Film Evreiesc şi se poate colabora cu organizatorii acelui festival astfel încât ei să furnizeze Centrului Comunitar Evreiesc filme realizate de evrei sau cu specific evreiesc.

Albert Lozneanu: Avem deja o serie de CD-uri cu filme israeliene, cei de la Bucureşti au avut amabilitatea de a ni le furniza. Le-am difuzat aici în Iaşi. Pentru cei de aici este o noutate acest film israelian, fiind ceva diferit de cinematografia cu care suntem noi obişnuiţi, de cinematografia americană, ca să zic aşa.

Alex Aciobăniţei: Mai ales că ai contact (n.r.: prin astfel de filme) cu Israelul modern, care a rămas totuşi o necunoscută pentru societatea românească. Este o ţară dezvoltată, democratică, este o ţară care oferă foarte mult şi din punct de vedere artistic.

Albert Lozneanu: Israelul modern este o ţară deosebită, o ţară a contrastelor. Începând chiar şi cu diferenţa termică pe care o simţi când aterizezi pe Aeroportul Ben Gurion până la diferenţele uriaşe, diferenţele culturale. Este un creuzet de naţiuni, sunt peste 20 de naţiuni în Israel şi bineînţeles acest amalgam, acest melanj te fascinează. Se poate vedea foarte bine şi prin tradiţiile culinare, când te duci în bazar (într-un „şuk”, cum spun israelienii), într-o piaţă, rămâi frapat de multitudinea de feluri de fructe, de feluri de mâncare. Deci într-adevăr Israelul este o ţară deosebită, o ţară care te provoacă de cum ai ajuns până când o părăseşti.

Alex Aciobăniţei: Ce înseamnă Roş Haşana pentru Albert Lozneanu?

Albert Lozneanu: Roş Haşana pentru mine înseamnă un nou început, speranţă, credinţă, înseamnă o perioadă a anului când mă reculeg, când sunt doar eu şi divinitatea, când pot avea un dialog sincer cu divinitatea. Este o sărbătoare într-adevăr solemnă, în care cu toţii ne facem sau ar trebui să ne facem un bilanţ sufletesc, să punem în balanţă faptele bune şi cele rele (nu ducem lipsă de astea) pe care le-am făcut în anul care a trecut şi privim cu optimism către un nou an, către un nou început, rugând divinitatea să ne dea sănătate, putere de muncă, să ne dea, de ce nu, mai multă înţelepciune.

Alex Aciobăniţei: Se poate spune că Albert Lozneanu este şi solist klezmer. La orice sărbătoare evreiască, Albert Lozneanu, alături de Nigun – Corul Comunităţii Evreilor din Iaşi, interpretează cântece tradiţionale evreieşti, în limbile idiş, ebraică şi română. De ce muzică evreiască?

Albert Lozneanu: Muzică evreiască pentru că am crescut într-un mediu evreiesc, pentru că s-a vorbit idiş la mine în casă, pentru că bunica mea care m-a crescut (z.l.) împreună cu bunicul vorbeau această limbă melodioasă, muzică evreiască pentru că tresar de fiecare dată când aud un acord şi un ton de muzică evreiască, pentru că îmi place foarte mult şi încerc (nu ştiu dacă reuşesc) să reproduc aceste piese care, după părerea mea, sunt nemuritoare. O întreagă cultură în această muzică. Idişul, precum se ştie, este o limbă dulce, este limba diminutivelor, a iubirii, a trăirilor intense…

Alex Aciobăniţei: Şi a supravieţuirii!

Albert Lozneanu: Şi a supravieţuirii, am putea spune. Sigur că da. Pentru mine, înseamnă foarte mult această muzică şi aceste lucruri.

Nu rataţi emisiunea EVREII AZI de marţi 30 septembrie 2014, difuzată pe toate frecvenţele Radio Iaşi, în intervalul 20.30 – 21.00! Veţi avea ocazia de a asculta „filmul radiofonic” al sărbătorii de Roş Haşana, aşa cum a fost ea celebrată la Comunitatea Evreilor din Iaşi.