Taxarea coletelor extracomunitare sub 150 de euro va reechilibra comerţul online autohton (analiză)

Publicat de Ciumac Natalia, 15 august 2025, 18:25

Taxarea coletelor extracomunitare sub 150 de euro va reechilibra comerţul online autohton, având în vedere că retailerii din România pierdeau cotă de piaţă şi venituri într-un ritm alarmant, potrivit unei analize realizată de specialişti în drept comercial.

‘Platforme asiatice precum Temu şi Shein au reuşit în doar câţiva ani să spulbere barierele pieţei româneşti, pe care au inundat-o cu produse ieftine, livrate direct din Asia, şi ocolind mare parte din taxele pe care comercianţii locali sunt obligaţi să le plătească. Prin scutirea fiscală pentru coletele sub 150 de euro, aceste giganţi au vândut la preţuri imposibil de egalat, lăsând retailerii români să concureze cu mâinile legate. Taxa de 25 de lei pe colet, anunţată de Guvern, este o reacţie necesară. Comerţul online autohton a pierdut deja ani întregi de competiţie loială, mii de clienţi fideli şi milioane de euro în venituri’, avertizează experţii unei case de avocatură.

În opinia acestora, dacă autorităţile nu completează această măsură cu controale reale, reguli stricte şi aplicare uniformă la frontieră, piaţa românească va rămâne un teren de joacă pentru importurile low-cost din Asia, iar retailerii locali vor continua să dispară pe tăcute.

‘Taxa este un instrument de reechilibrare a pieţei. Ea urmăreşte corectarea unei distorsiuni concurenţiale create de regimul de scutire pentru coletele sub 150 de euro, care permitea platformelor extracomunitare să evite plata taxelor şi respectarea standardelor aplicabile comercianţilor locali. În lipsa acestei intervenţii, retailerii din România pierdeau cotă de piaţă şi venituri într-un ritm alarmant. Era o concurenţă inegală, care a erodat cota de piaţă şi veniturile afacerilor româneşti într-un ritm alarmant. În timp ce antreprenorii din România respectă standardele UE, plătesc TVA, taxe vamale şi contribuţii, platformele extracomunitare au livrat zilnic sute de mii de colete de mică valoare, profitând de portiţele legale’, punctează Marius Stanciu, specializat în Drept comercial şi partener fondator Buju Stanciu & Asociaţii.

Potrivit experţilor, platformele online non-UE (precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol) s-au extins agresiv pe piaţa europeană, diminuând preţurile practicate de retailerii locali. Ei reuşesc acest lucru prin evitarea unor costuri pe care companiile autohtone le suportă, cum ar fi taxele vamale şi unele obligaţii de conformitate.

În prezent, legislaţia UE scuteşte de taxe vamale coletele cu valoare sub 150 euro, ceea ce oferă acestor retaileri un avantaj competitiv major – criticii spun că această exceptare le conferă un avantaj neechitabil. Astfel de produse, de la haine la electronice mici, ajung la consumatori la preţuri sub nivelul pieţei locale, punând presiune pe afacerile româneşti.

‘În plus, multe dintre aceste platforme operează direct din ţări cu costuri de producţie foarte mici, fără intermediari. Prin livrarea produselor sub pragul taxabil şi uneori subdeclararea valorii, ele reduc şi mai mult preţul final. Rezultatul? Consumatorii sunt atraşi de chilipiruri online, însă retailerii români pierd vânzări importante’, se arată în analiza menţionată.

Industria de e-commerce din România, reprezentată de organizaţii precum Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) solicită autorităţilor măsuri urgente pentru restabilirea echităţii pe piaţă. ‘Nu este vorba de protecţionism’, subliniază reprezentanţii săi, ‘ci de corectarea unui joc incorect în care unii actori se sustrag regulilor comune’.

Una dintre măsurile propuse vizează introducerea unei taxe administrative procentuală valoric pentru fiecare colet extracomunitar, indiferent de sumă. Această taxă, aplicată la nivel naţional ca taxă de procesare pentru importuri ar putea genera peste 1 milion euro pe zi la bugetul de stat. În plus, ar atenua avantajul de preţ incorect al platformelor externe, nivelând terenul de joc pentru comercianţii locali.

De asemenea, se propune eliminarea accelerată a scutirii de taxe vamale pentru coletele cu valoare mică de 150 euro. Deşi la nivelul UE este planificată eliminarea acestui prag de minimis abia în 2028, mediul de afaceri local avertizează că economia românească nu îşi permite să aştepte încă trei ani pentru astfel de măsuri. Se propune ca România să susţină devansarea termenului sau chiar să aplice soluţii interimare intern.

O altă măsură: impozitarea corectă a veniturilor generate de platformele internaţionale în ţara unde se consumă produsele. Un sistem fiscal echitabil ar asigura că giganţii online contribuie la buget acolo unde obţin profitul, similar obligaţiilor companiilor locale. Acest principiu de ‘nivelare fiscală’ este esenţial pentru a evita arbitrajul – companiile nu ar mai putea ocoli taxele profitând de diferenţe între jurisdicţii.

‘Implementarea unei taxe fixe per colet, cum este cea de 5 euro/25 lei, reprezintă o soluţie relativ simplu de aplicat şi de comunicat consumatorilor. Practic, la fiecare pachet mic venit din afara UE, destinatarul (sau expeditorul, în funcţie de reglementare) ar plăti o sumă modică care însă, la volum mare, are impact considerabil. Scopul nu este de a descuraja complet cumpărăturile de pe platforme internaţionale, ci de a asigura un echilibru competitiv şi de a finanţa controlul vamal sporit al acestor fluxuri de mărfuri. În fond, companiile româneşti cer condiţii egale de concurenţă, nu avantaje speciale’, transmit experţii casei de avocatură.

În opinia acestora, firmele româneşti pot lua şi ele măsuri proactive pentru a se adapta acestei realităţi şi a-şi apăra interesele. Câteva din aceste măsuri vizează: valorificarea atuurile locale, comunicarea în privinţa calităţii şi conformităţii, prezenţa pe marketplace-urile româneşti, colaborare în cadrul asociaţiilor de profil, monitorizarea respectării regulilor de către competitorii externi.

‘În paralel, ţineţi aproape de evoluţia reglementărilor. Schimbările legislative discutate (taxa pe colet, eliminarea pragului vamal, noi obligaţii pentru platforme) vă pot crea oportunităţi, dar şi obligaţii noi. Fiţi pregătiţi să le implementaţi rapid în modelul de afaceri – de exemplu, ajustarea politicii de preţ dacă se introduc taxe la import, sau obţinerea rapidă a certificărilor necesare pentru produse, acolo unde competitorii externi nu o fac’, recomandă experţii comercianţilor online autohtoni.

Potrivit analizei citate, problema afluxului de colete ieftine din Asia nu este doar a României. La nivel european, autorităţile şi-au intensificat eforturile de a controla şi taxa aceste importuri masive. Numărul coletelor de mică valoare importate în UE a crescut exploziv în ultimii ani.

În 2024, aproximativ 4,6 miliarde de astfel de pachete au intrat în UE, mai mult decât dublu faţă de anul precedent – iar 91% dintre ele provin din China. Această avalanşă reprezintă nu doar o provocare economică, ci şi una de siguranţă: multe produse pot fi periculoase, contrafăcute sau neconforme cu standardele UE, scăpând de verificările stricte tocmai din cauza volumului imens, susţin specialiştii.

Uniunea Europeană a anunţat deja planuri de reformă vamală ce includ eliminarea pragului de 150 de euro pentru taxe vamale şi crearea unei autorităţi vamale unice pentru a gestiona mai eficient fluxul de colete. De asemenea, Parlamentul European a adoptat în iulie 2025 o rezoluţie care cere accelerarea acestor măsuri înainte de 2028 şi chiar analizează introducerea unei taxe de manipulare la nivelul întregii Uniuni, de circa 2 euro per colet (sau 0,50 euro pentru comercianţii care operează depozite vamale în UE), cu condiţia ca aceasta să fie nediscriminatorie şi conformă regulilor OMC. (AGERPRES/Imagine ilustrativă: Radio Iași)