O misterioasă statuie a Fecioarei Maria, ‘ascunsă’ în curtea unei gospodării din Benesat
Publicat de Andreea Drilea, 19 februarie 2016, 12:26
Un misterios ansamblu statuar ce o are ca figură centrală pe Fecioara Maria, monument istoric cioplit în piatră acum aproape două secole, stă ascuns de privirile curioşilor în curtea unei gospodării din localitatea Benesat, aproape acoperit de vegetaţie şi pe jumătate îngropat în pământ.
Deşi se află de ani buni pe lista monumentelor istorice şi apare menţionat în mai toate materialele de prezentare ale localităţii Benesat, ‘Statuia de piatră a Fecioarei Maria’ este înconjurată de un mister pe care nici localnicii dar nici specialiştii nu l-au desluşit încă.
Anul în care a fost realizat ansamblul statuar pare a fi 1822, cel puţin după singurele date menţionate în dreptul monumentului istoric, pe lista oficială a Ministerului Culturii. Nimeni mai ştie însă în ce scop a fost realizat şi cum a ajuns el în curtea casei cu numărul 14 din localitatea menţionată.
Arheologul Dan Culic, din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, a analizat pietrele sculptate şi este de părere că ar putea fi un monument funerar închinat unui localnic mai înstărit de la vreme respectivă.
Familia Florea Ungur, ce locuieşte la adresa unde se află şi statuia Fecioarei Maria, a cumpărat gospodăria doar în urmă cu 15 ani, de la o bătrână ce nu ştia nici ea detalii despre pietrele din curte. Mai mult, aceştia sunt chiar supăraţi de faptul că au în ogradă un monument istoric şi nimeni nu le poate spune istoria lui.
Singurul lucru pe care şil amintesc unii localnici e faptul că în mijlocul grupului statuar s-ar fi aflat o cruce de lemn. Actualul director al directorul Clubului Copiilor Cehu Silvaniei, Augustin Gavra, originar dintr-un sat vecin, a realizat recent o monografie a comunei Benesat, pentru care a studiat documente din arhiva judeţeană şi a vorbit cu oamenii locului, însă nu a găsit date despre statuia Fecioarei Maria.
‘Atât statuia, cât şi soclul este din piatră de ardezie. O scurtă descriere a statuii se găseşte în arhiva Muzeului Judeţean, unde nu este menţionat nici anul, nici autorul şi de unde am preluat următorul text: ‘Crucea de lemn a căzut. Este împrejmuită cu o balustradă de 0,80 metri. În fiecare colţ este o piatră cu un capitel cioplit, iar balustrada este profilată. Pe balustrada dinspre drum se găseşte o inscripţie săpată în piatră: Acest lucru s-au făcut de Popu Iuon ca cu ajutorul lui Dumnezeu în anul 1822. Se ştie că statuia a fost făcută de Ignat Ciocian, dar nu am găsit niciun document care sa confirme acest lucru’, a precizat, pentru AGERPRES, Valeria Lehene, specialist în cadrul Direcţiei de Cultură Sălaj.
Descrierea menţionată este astăzi greu de recunoscut pe teren, unde o parte din pietre au fost mutate după ce un vecin şi-a mutat gardul, iar alte piese ale ansamblului sunt parţial mascate de vegetaţie şi semi-îngropate în pământ. Doar statuia Fecioarei Maria este încă în picioare, dominând întreaga zonă.
‘În 2003, un vecin şi-a făcut gardul şi a mutat câteva pietre. Am vrea să punem în valoare statuia, să curăţăm zona şi, eventual, să o împrejmuim cu un gărduleţ pentru protecţie, pentru a fi unul din obiectivele turistice ale comunei’, afirmă primarul Sorin-Alexandru Romocea.
În Benesat se mai găsesc, de altfel, două monumente istorice ce ar putea constitui obiective turistice: biserica ortodoxă ce se presupune că a fost construită în anul 1700, de primele 15 familii stabilite aici şi cimitirul bisericii, datat între secolele XVII – XVIII.
În cimitir atrag atenţia o serie de cruci de piatră foarte asemănătoare cu monumente funerare celtice, sub forma unui cerc, cu o cruce în mijloc, fără legătură însă cu triburile antice menţionate, potrivit arheologului Dan Culic, care afirmă că raţionamentul acestei forme este doar unul de ordin practic: piatra din care se făceau crucile era una casantă, iar cercul ajuta la susţinerea braţelor crucii.
În acelaşi cimitir impresionează prin măiestria cu care au fost realizate câteva monumente funerare de la finalul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX, cu partea superioară din fier, turnat în diverse forme reprezentând îngeri sau alte figuri cu caracter religios.
(Agerpres/FOTO arhivă agerpres)
