Problemele de sănătate mintală, în creştere în rândul adolescenţilor europeni (OMS)
Problemele de sănătate mintală raportate în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani din Europa sunt în creştere, potrivit unui studiu publicat marţi de Biroul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), informează DPA.
Studiul, intitulat Comportamente legate de sănătate la şcolari (Health Behaviour in School-aged Children – HBSC), a analizat comportamentul social a 227.441 de elevi cu vârste de 11, 13 şi 15 ani din 45 de ţări, prezentând date ample privind sănătatea fizică, relaţiile sociale şi starea de bine mentală a acestora, a precizat OMS.
Potrivit studiului, bunăstarea mintală a adolescenţilor a înregistrat un declin în multe ţări în perioada 2014-2018.
Bunăstarea mintală se deteriorează pe măsură ce copiii înaintează în vârstă, se mai arată în studiu, fetele fiind cele mai expuse riscului. Unul din patru adolescenţi a declarat că se simte neliniştit, irascibil sau având probleme de somn cel puţin o dată pe săptămână, potrivit OMS.
”Faptul că un număr în creştere de băieţi şi fete de pe întreg teritoriul european reclamă probleme de sănătate mintală – depresie, nelinişte, irascibilitate – reprezintă o îngrijorare pentru noi toţi”, a spus Hans Henri P. Kluge, directorul biroului regional OMS pentru Europa.
Potrivit lui Kluge, un acces mai uşor la serviciile de sănătate mintală ar avea un triplu beneficiu ”în ceea ce priveşte avantajele de sănătate, sociale şi economice pentru adolescenţii din ziua de azi, adulţii de mâine şi generaţiile viitoare”.
Într-o treime dintre ţări, numărul celor care se simt stresaţi din cauza temelor pentru şcoală a crescut. Mai mult de unul din 10 elevi a raportat că a fost victima hărţuirii online în cele două luni anterioare realizării studiului.
În România, studiul a fost derulat de Departamentul de Psihologie, Laboratorul de Psihologia Sănătăţii, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, sub coordonarea prof. univ. dr. Adriana Băban, în colaborare cu biroul OMS în România, pe un eşantion naţional reprezentativ care a cuprins un total de 4.567 elevi de 11, 13 şi 15 ani, conform unui comunicat de presă al Biroului Regional pentru Europa al OMS. Rezultatele arată că doar un sfert din adolescente şi mai puţin de jumătate din adolescenţii români de 15 ani consideră că sănătatea lor este excelentă.
Comparativ cu rezultatele studiului din 2014, prezentul raport referitor la România prezintă următoarele constatări:
* Mai puţini adolescenţi de 15 ani, comparativ cu 2014, şi-au început viaţa sexuală;
* Procentul adolescenţilor supraponderali şi obezi scade uşor, pentru prima dată de la înregistrarea acestuia în 2006, însă doar la băieţi. Pentru fete se constată o tendinţă ascendentă;
* Comportamentele de sănătate orală sunt în creştere comparativ cu anii precedenţi însă procentele rămân, în continuare, relativ modeste: mai puţin de jumătate dintre băieţi şi puţin peste jumătate din fete se spală zilnic, de cel puţin 2 ori, pe dinţi;
* Aproape jumătate dintre adolescente şi peste o treime din adolescenţi folosesc intens reţelele de socializare pentru a comunica cu prietenii, în creştere faţă de 2014;
* Implicarea în comportamente violente şi bullying a scăzut considerabil, la cel mai mic nivel de când se colectează datele HBSC.
La momentul publicării celui mai recent studiu HBSC, care prezintă rezultatele din 2017/2018, întreaga lume se confruntă cu pandemia de COVID-19. Următorul studiu, care va conţine rezultatele din 2021/2022, va reflecta impactul pandemiei în vieţile tinerilor.
Datele studiului HBSC, realizat din 4 în 4 ani de către OMS, sunt utilizate la nivel naţional, regional şi internaţional pentru a obţine perspective noi cu privire la sănătatea şi starea de bine a adolescenţilor, pentru a înţelege determinanţii sociali ai sănătăţii şi pentru a fundamenta politicile şi practicile în sensul îmbunătăţirii vieţii tinerilor, în Regiunea Europeană şi în Canada.
Centrul Internaţional de Coordonare al HBSC se află în cadrul Universităţii din Glasgow, Marea Britanie.
România a devenit membră a reţelei HBSC/WHO în anul 2004, în urma unei evaluări sistematice şi atente pe o perioadă de doi ani a capacităţii instituţionale şi expertizei profesionale a colectivului de cercetare din cadrul Laboratorului de Psihologia Sănătăţii, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, coordonat de prof. univ. dr. Adriana Băban. Până în prezent, în România au fost colectate date pentru studiul HBSC/WHO în patru momente diferite: 2006, 2010 şi 2014, respectiv 2018.
(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)