Olesia Tytarenko, UA:PBC (Ucraina): „Am vrea ca Rusia să fie trasă la răspundere nu doar după atac, ci înainte de a-l planifica”
Statele Unite şi Uniunea Europeană au depus eforturi în aceste zile pentru a detensiona situaţia din Ucraina, pe fondul unei prezenţe miltiare ruse sporite la graniţele Kievului. Astăzi este termenul avansat de o serie de servicii secrete occidentale ca o potenţială zi de intervenţie militară a Moscovei. În schimb, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele rus Vladimir Putin au convenit că dialogul trebuie să continue, după convorbirile purtate ieri în capitala Federației Ruse. Aseară, preşedintele american Joe Biden a declarat că un atac rusesc asupra Ucrainei rămâne foarte posibil, chiar dacă Rusia a anunţat că-şi retrage o parte din forţele comasate la graniţele cu ţara vecină. Moscova a negat scenariul războiului, precizând, prin vocea liderului Vladimir Putin, că doreşte să continue negocierile cu Occidentul asupra securităţii europene şi pentru dezamorsarea crizei legate de Ucraina. Între timp, Duma de Stat de la Moscova a votat un apel adresat preşedintelui Putin pentru ca Rusia să recunoască independenţa celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk.
Într-un interviu acordat colegului nostru Lucian Bălănuță, Olesia Tytarenko, redactor-şef adjunct la redacția știri a companiei publice de radioteleviziune din Ucraina, a vorbit despre pulsul societăţii ucrainiene într-o perioadă în care graniţa dintre realitate şi exagerare a devenit dificil de identificat.
Lucian Bălănuță: Care sunt principalele provocări cu care se confruntă jurnaliștii în aceste zile în care se vorbeşte tot mai des de un potenţial război în care ar putea fi implicată Ucraina?
Olesia Tytarenko: Aceste provocări nu sunt noi. Pentru că, așa cum știi, războiul a fost cu noi de aproape 8 ani, din 2014. Provocările au rămas aceleași. Sigur că nu am fost obișnuiți să lucrăm în aceste condiții. Sigur că această mobilizare militară a Rusiei în jurul granițelor noastre a condus la o schimbare. Timp de 3-4 ani am simțit rezultatele războiului, dar nu atât de intens în privința mesajelor, a armamentului mobilizat și a forțelor rusești dislocate. Sentimentele nu sunt aceleași. Probabil că știi că în Ucraina sunt mulți jurnaliști străini care observă situația și care este diferită față de 2014. Sigur că Ucraina a fost analizată, oamenii au vorbit despre acest aspect, dar acum este atât de intens și simțim sprijin nu doar din partea unor persoane anume din Statele Unite, Europa, Canadar, ci și din partea jurnaliștilor. Știu că aproximativ 300 de jurnaliști vor să meargă în zona de război, aproape de linia de front, dar foarte mulți încă așteaptă un permis special, pentru că este dificil de manageriat o asemenea situație acolo. De asemenea, dacă tot vorbim de jurnaliști, trebuie să fim foarte atenți la verificarea datelor, dezinformare și potențiale știri false pentru că ne aflăm și într-o stare de război hibrid, nu doar război convențional.
Lucian Bălănuță: Ce transmite presa din Ucraina despre tensiunile dintre țara dumneavoastră și Rusia?
Olesia Tytarenko: Totul. Totul, însă acest lucru este o problemă, pentru că acum sursele noastre principale sunt cele occidentale, atunci vând vorbim despre momente ale posibilei invazii – CNN, BBC. Cel puțin așa am făcut. Acum suntem foarte precauți pentru că a cauzat panică în societate și suntem precauți în privința publicării. În privința subiectelor, desigur vizitele diplomatice care se derulează în Ucraina. De asemenea, informațiile oficiale venite de la Ministerul Apărării, de la armată despre numărul de soldați ruși mobilizați la granițele noastre. Și ar mai fi situația internă. Dacă sunt provocări, dacă sunt atacuri cibernetice asupra sistemelor noastre, asupra site-urilor guvernamentale. Folosim toate sursele pe care le avem la dispoziție, dar trebuie să fim precauți în proporție de 200% pentru că nu suntem doar responsabili pentru distribuirea informației, mai ales că oamenii sunt îngrijorați de viitor și de ceea ce va urma.
Lucian Bălănuță: Cum văd autoritățile ucrainene evoluțiile diplomatice în curs de desfășurare între Rusia, SUA și statele membre ale Uniunii Europene?
Olesia Tytarenko: Aș împărți acest sprijin în două grupuri diferite. Vorbim despre un grup transatlantic, condus de SUA și include Marea Britanie, Canada. Ne susțin cu armament și diferite forme de asistență financiară și ne simțim mai siguri după un astfel de ajutor. Dacă vorbim despre grupul european, care include Germania și Franța, pe lângă faptul că refuză să ne sprijine cu armament și nu sunt adesea preciși în privința ajutorului, manifestăm o oarecare îngrijorare. Legat de relația cu partenerii importanți, Europa (Germania, Franța), Statele Unite, Canada, aș spune că nu este o problemă, dar cu o mică nuanță în accepțiunea ucrainienilor.
Lucian Bălănuță: Unde considerați că democrațiile occidentale ar trebui să insiste mai mult în aceste negocieri?
Olesia Tytarenko: Știm că dacă Rusia invadează Ucraina, statele occidentale vor impune sancțiuni. Dar doar dacă Rusia invadează Ucraina. Spre exemplu, dacă Rusia continuă războiul hibrid în interiorul țării noastre, atacând site-uri, sistemul bancar, cauzând panică, regrupând forțe militare de-a lungul granițelor, atunci nu va fi trasă la răspundere pentru acest lucru. Acest lucru este îngrijorător. Am vrea ca Rusia să fie trasă la răspundere nu doar după atac, ci înainte de a-l planifica. Dacă vorbim despre Acordurile de la Minsk, decizia Dumei de Stat de la Moscova de a solicita președintelui Putin recunoașterea republicilor separatiste Donețk și Lugansk, atunci am vrea ca Vestul să reacționeze, lucru care a început deja. Dacă președintele Putin decide să recunoască aceste republici, vrem ca statele occidentale să ne ajute și să răspundă.
Lucian Bălănuță: Care este evaluarea generală și care sunt pregătirile asociate ale armatei ucrainene în această privință?
Olesia Tytarenko: Conceptul de război și războiul în sine nu sunt chestiuni noi pentru noi. Am fost într-o pregătire permanentă. Am avut această asistență financiară și militară venită din partea Statelor Unite și a Canadei, de asemenea din Lituatnia și Letonia. Au fost mulți parteneri de partea noastră. În privința mobilizării militare, aș spune că suntem pregătiți și sigur că fără partenerii noștri nu am fi atât de siguri. Cât despre pulsul societății, nu aș ascunde faptul că oamenii se gândesc să se mute mai aproape de granița de Vest, în orașul Lvov. Mai multe companii private, îndeosebi cele străine, și-au relocat birourile acolo. Știi cu siguranță că ambasadele, Statele Unite, Australia și-au mutat sediul în Lvov, iar timp de cel puțin două săptămâni vor lucra de acolo. Ceea ce este interesant și în contrast cu poziția cu privire la livrarea de armament, ambasada Uniunii Europene a rămas în Kiev și a decis să își exprime sprijinul în acest fel. Pentru ucrainieni acest lucru înseamnă enorm. Vrem să nu intrăm în panică, să ne trăim viața normal, dar atunci când vedem că alte țări își evacuează cetățenii, iar ambasadele se mută în partea de Vest, este îngrijorător. Afectează modul de viață, activitatea economică și financiară a țării și nu am vrea ca acest lucru să se întâmple.
[su_spacer]
INTERVIUL ÎN VARIANTĂ AUDIO:
[su_spacer]
[su_spacer]
ENGLISH VERSION:
[su_spacer]