Creștinii ortodocși și catolici prăznuiesc astăzi Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Publicat de , 29 august 2015, 06:03

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este sărbătorită de către creştinii ortodocşi şi catolici în fiecare an la data de 29 august.

Acesta s-a născut în cetatea Orini, fiu al Elisabetei şi al preotului Zaharia. I-a fost atribuit supranumele de „Inaintemergatorul” datorită faptului că a anunţat venirea lui Hristos.

Conform Evangheliei, Irod, în cadrul celebraţii zilei sale de naştere, ordona tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea perioada, Ioan Botezătorul era în temniţă din Castelui lui Irod de la Maherus. Motivul întemniţării este unul simplu: Ioan îl critică public pe Irod pentru traiul nelegiut de care a dat dovadă alături de Irodiada, soţia fratelui sau. Urându-l până în măduva oaselor, această îi cere fiicei sale, Salomeea să îi spună lui Irod că doreşte capul lui Ioan că răsplată.

Irod, de teamă că Ioan Botezătorul ar putea învia, decide doar trupul acestuia să fie dat ucenicilor pentru a fi înmormântat la Sevastia, pe când capul sau a fost îngropat de către Irodiada în curtea să.

Conform tradiţiei, Sfânta Ioana este cea care a luat capul Sfântului Ioan din curtea Irodiadei şi l-a îngropat la Ierusalim în multele Eleonului. Acolo a rămas până pe vremea împăraţilor Constantin şi Elena, care au dus capul la Emesa, Siria. Aşadar, cea de-a două aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul a luat loc la Emesa în anul 453.

Ulterior, pe vremea luptei întreprinse împotriva icoanelor, capul sau a fost îngropat la Comane, iar mai apoi a fost dus de către Sfântul Ignatie la Constantinopol în anul 860. În timpul cruciadelor, o parte a capului sau a fost luată de la Constantinopol de către latini şi a fost dusă la o biserica din Amiens.

Această sărbătoare reprezintă ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, având în vedere că acesta se încheie pe 31 august.

Tradiţii şi obiceiuri

În această zi se ţine post aspru. De asemenea, este recomandat că să nu se mănânce pepeni, dat fiind faptul că formă acestora aduce aminte de cea a capului lui Ioan Botezătorul.

Tot în această zi, în unele regiuni rurale nu se foloseşte cuţitul, toată mâncarea fiind ruptă cu mâna.

Tot un obicei care vine din popor este acela de a ţine post „de la cruce până la cruce”. Acest post era unul de două săptămâni, care totuşi nu este consemnat în calendarul creştin.

Postul avea rolul de a îi curaţi pe toţi cei care au săvârşit păcate grave sau chiar omoruri. Cei care decideau să postească în acea zi mâncau doar turte de grâu sau mălai. (crestin-ortododox.ro/ FOTO )