Ascultă Radio România Iași Live

„Ferma de Artă” din Liteni (Moara), județul Suceava – locul în care „se nasc, cresc și se coc” proiecte artistice – pe itinerariul Festivalului Internațional „Zilele Teatrului Matei Vișniec”

„Ferma de Artă” din Liteni (Moara), județul Suceava - decorul natural potrivit pentru unul dintre momentele Festivalului Internațional „Zilele Teatrului Matei Vișniec”

„Ferma de Artă” din Liteni (Moara), județul Suceava – locul în care „se nasc, cresc și se coc” proiecte artistice – pe itinerariul Festivalului Internațional „Zilele Teatrului Matei Vișniec”

Publicat de isoreanu, 8 iunie 2025, 15:43

Festivalul Internațional „Zilele Teatrului Matei Vișniec”, de la Suceava, s-a încheiat, după o săptămână plină de evenimente care a adus împreună oameni de teatru și public.

Ioana Soreanu revine cu un moment care s-a desfășurat la Ferma de Artă din Liteni (Moara), un peisaj feeric, folosit, de data aceasta, drept scenografie, pentru un spectacol lectură al actorilor suceveni.

Programul Festivalului „Zilele Teatrului Matei Vișniec” a cuprins, în itinerariul său, spații din mai multe orașe ale județului Suceava. În afară de Rădăuți, locul de naștere al scriitorului și jurnalistului Matei Vișniec, și Siret, publicul a avut ocazia să vadă un spațiu fermecător din Liteni (Moara). Actorii teatrului sucevean au prezentat, acolo, sub formă de lectură, un fragment din „Ferma animalelor” de George Orwell, în regia lui Cosmin Panaite. Spectatorii au fost prinși în distribuție, fiind invitați într-un schimb de replici cu actorii.

Decorul ales a fost nu numai potrivit, dar fermecător. Ferma de Artă are o grădină superbă așezată lângă o casă veche de o sută de ani, strămutată de la Fundu Moldovei și recondiționată în spiritul tradițional. Stăpânii domeniului sunt soții Victoria și Marian Zidaru, artiști plastici, care au construit, respectând nota arhitectonică tradițională, încă opt spații pentru ateliere și expoziții. Acolo sunt găzduite rezidențe artistice, proiecte finanțate prin Administrația Fondului Cultural Național și prin PNRR.

Victoria și Marian Zidaru prezintă și propriile lucrări de sculptură, pictură și instalații, în aceste laboratoare. Materialele vegetale sunt materia primă folosită de Victoria Zidaru în arta sa.

Rafinamentul artistic se îmbină, în mod fericit, cu tradiția și cu natura la Ferma de Artă din Liteni (Moara):

Ioana Soreanu: Suntem acasă la Victoria și Marian Zidaru. Bine v-am găsit! Este foarte frumos aici la dumneavoastră.

Victoria Zidaru: Este locul în care eu m-am născut. Ideea de a ne reîntoarce aici și de a transforma acest spațiu într-un loc de întâlnire cu prietenii și cu arta și cu toți cei care vor să-și primenească sufletul, să se încarce cu o energie pozitivă, bună și înălțătoare.

Marian Zidaru: Suntem artiști. Și atunci, la artă ne gândim toată ziua. Și am conceput locul de aici, sigur, casa veche și șura, pe care le-am păstrat, le-am restaurat. Tot ce am mai construit pe lângă am conceput ca spații de expunere, un fel de galerii de artă care, după necesitate, se transformă în ateliere, se transformă în dormitoare, în locuri de luat masă, în ce vrem noi. Și acum, am ajuns la opt spații pe care le numim magazii, M, deci M8 e ultimul care e aproape gata acum și fiecare are între 100 de metri pătrați și 300 de metri pătrați.

Ioana Soreanu: Cât de veche este casa?

Victoria Zidaru: Casa cred că are peste 100 de ani, pentru că așa cum o vedem acum, ea este transplantată de la Fundu Moldovei, deci din satul Fundu Moldovei, de către bunicul meu, prin 1923, când s-a întors din Canada, pentru că tatăl meu este născut în Canada și pe buletinul lui scria, țin minte, satul Monreal, comuna Canada. Și când s-au întors ei de acolo, bunicul meu a cumpărat această casă și a adus-o bârnă cu bârnă și a refăcut-o aici. Deci, probabil că are peste 100 de ani, iar la acest spațiu se mai adaugă ce am construit noi de prin 2010, adică încă 6, 7, 8 spații. Totul este transformat în galerie de artă, deci toate bucătăriile, până și băile, totul este galerie de art[. Între noi este o luptă permanentă de cucerire a spațiilor și de reconversie a lor.

Ioana Soreanu: Ce fel de evenimente artistice găzduiți aici?

Maria Zidaru: Avem, anual, cel puțin o rezidență de artă și de arhitectură. Deci până acum trei ani, am mers pe rezidențe de arhiectură, iar începând de acum trei ani, pentru că am mai rezolvat niște spații de expunere, invităm artiști plastici. Și ei stau aici o săptămână, două, și rezidența se încheie cu o expoziție, cu un eveniment cultural.

Victoria Zidaru: Da, deci în afară de aceste rezidențe care sunt cumva oficiale și instituționale, să spunem așa, pentru că ele provin după un concurs, după un AFCN (n.r. Administrația Fondului Cultural Național), după un PNRR, deci am câștigat un PNRR, vreo trei AFCN-uri, cu arhitectura am câștiat chiar în fiecare an câte un AFCN, iar acum, de doi ani, suntem mai mult pe artă plastică, dar în afară de aceste, să spunem, evenimente organizate instituțional, avem întâlniri punctuale cu prieteni, cu artiști, cu școli, deci au venit foarte multe clase de copii de la Liceul de Arhitectură, am făcut ateliere cu copii. Și în afară de toate aceste lucruri care sunt punctuale, avem totuși și o activitate permanentă, pentru că în fiecare sâmbătă, noi ținem ateliere cu copii din apropiere, deci avem selectați vreo șapte-opt copii, așa că activitățile sunt atât punctuale, permanente, ocazionale, întâmplătoare, dar în orice caz, este o vervă la Ferma de Artă, pentru că de asta se numește ”fermă”, pentru că aici lucrurile se nasc, cresc și se coc până la urmă. Cred că suntem la al patrulea an de când colaborăm cu Teatrul ”Matei Vișniec” și ne bucurăm de fiecare dată când ei vin la noi și își desfășoară un eveniment din festivalul lor de teatru.

 

Victoria Zidaru este artistă și în ceea ce privește arta culinară. Gazdă minunată, ea a întâmpinat invitații cu o masă plină de feluri de mâncare vegană, cum altfel: chifteluțe de ciuperci, șnițele din piept de pui de pădure (o ciupercă pe care o găsim pe scoarța copacilor), dovlecei și vinete pane, tartă cu spanac, humus de roșii uscate, sarmale din ciuperci, în frunze de hrean, fierte în oală de lut, în cuptor cu lemne, pesto de măcriș și de rucola, icre de semințe de floarea soarelui.

În ceea ce mă privește, voi reveni la Ferma de Artă din Liteni (Moara), județul Suceava, pentru frumusețea locului, a artei, pentru gazdele deosebite și pentru bucatele delicioase.

A trecut repede această săptămână la Suceava, o altă ediție, a IX-a, a Festivalului „Zilele Teatrului Matei Vișniec”, reușită, cea mai bună de până acum. Mulțumim echipei Teatrului „Matei Vișniec” și coordonatoarei Angela Zarojanu, un model de manager, care reușește, când este cazul, imposibilul. Așteptăm ediția a X-a.

 

 

(Radio Iași)

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.
Life luni, 5 ianuarie 2026, 10:21

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.

Povestea familiei Tamarei Antoci din Iași este una dintre miile de istorii ale românilor care au plecat, s-au întors, apoi au plecat din nou,...

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.
#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”
Life luni, 22 decembrie 2025, 18:48

#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”

Curtea Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir” din Iași a devenit, la începutul lunii decembrie, gazda unui proiect inedit care îmbină lectura...

#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”
#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”
Life vineri, 19 decembrie 2025, 13:25

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”

Sistemul educațional din țara noastră a traversat o perioadă tumultoasă, odată cu aplicarea legii 141, care a adus majorări ale normelor...

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”
#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Nivelul este mult mai ridicat în România și am fost nevoită să încep pregătirea la matematică din clasa a V-a.” Povestea Teodorei, născută în Cipru, care a început gimnaziul în sistemul public de învățământ românesc și care a reușit să facă performanță în ciuda dificultăților de adaptare întâmpinate  
Life marți, 16 decembrie 2025, 13:19

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Nivelul este mult mai ridicat în România și am fost nevoită să încep pregătirea la matematică din clasa a V-a.” Povestea Teodorei, născută în Cipru, care a început gimnaziul în sistemul public de învățământ românesc și care a reușit să facă performanță în ciuda dificultăților de adaptare întâmpinate  

Când Daniela Chirilă și fiica ei, Teodora, au decis să se întoarcă în România, în 2018, după mai bine de un deceniu petrecut în Cipru,...

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Nivelul este mult mai ridicat în România și am fost nevoită să încep pregătirea la matematică din clasa a V-a.” Povestea Teodorei, născută în Cipru, care a început gimnaziul în sistemul public de învățământ românesc și care a reușit să facă performanță în ciuda dificultăților de adaptare întâmpinate  
Life luni, 15 decembrie 2025, 12:53

#StareaEducației (INTERVIU) ”Mate cu Dora” și lecția simplificării matematicii pentru o nouă generație. Profesoara Doroteea Silion: „Este nevoie de mai multă răbdare și timp pentru lecții, pentru că graba impusă de examene nu îi ajută pe copii.”

Dacă matematica vi s-a părut vreodată complicată, rigidă sau greu de îmblânzit, există cineva pe rețelele sociale care v-ar putea face să...

#StareaEducației (INTERVIU) ”Mate cu Dora” și lecția simplificării matematicii pentru o nouă generație. Profesoara Doroteea Silion: „Este nevoie de mai multă răbdare și timp pentru lecții, pentru că graba impusă de examene nu îi ajută pe copii.”
Life vineri, 12 decembrie 2025, 08:45

#StareaEducației(INTERVIU) Mona Coțofan, profesoară de limba română: ”Limitele impuse temelor pentru acasă, prin ordin ministerial, nu sunt realiste, cred că e o estimare ruptă de realitatea sistemului.”/ Genoveva Farcaș, profesoară de pedagogie: ”La noi, temele nu prea sunt raportate la vârstele elevilor. La clasele primare, sarcina efecturării temelor este supradimensionată.”

Ministerul Educației a publicat, săptămâna trecută, un ordin care schimbă regulile privind temele pentru acasă în învățământul...

#StareaEducației(INTERVIU) Mona Coțofan, profesoară de limba română: ”Limitele impuse temelor pentru acasă, prin ordin ministerial, nu sunt realiste, cred că e o estimare ruptă de realitatea sistemului.”/ Genoveva Farcaș, profesoară de pedagogie: ”La noi, temele nu prea sunt raportate la vârstele elevilor. La clasele primare, sarcina efecturării temelor este supradimensionată.”
Life miercuri, 10 decembrie 2025, 17:37

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Dacă îl lăsați aici, îl distrugeți.” Povestea unei familii întoarse în țară după 13 ani în Austria și lupta pentru integrarea copiilor în școala publică

  După 13 ani petrecuți în Austria, familia Serediuc din Iași a decis în 2021 să revină în România. Dorul de casă, libertatea...

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Dacă îl lăsați aici, îl distrugeți.” Povestea unei familii întoarse în țară după 13 ani în Austria și lupta pentru integrarea copiilor în școala publică
Life marți, 9 decembrie 2025, 09:27

#StareaEducației (INTERVIU) Colegiul Național Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași – 170 de ani de tradiție, excelență și vocație în formarea dascălilor. Lăcrămioara Iordăchescu, directorul colegiului: „Este o instituție reper, cu cele mai multe clase de profil pedagogic din țară, căreia trebuie să-i redăm locul pe care îl merită.”

Colegiul Național Pedagogic ”Vasile Lupu” din Iași, o instituție reper a învățământului românesc, împlinește anul acesta 170 de ani de...

#StareaEducației (INTERVIU) Colegiul Național Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași – 170 de ani de tradiție, excelență și vocație în formarea dascălilor. Lăcrămioara Iordăchescu, directorul colegiului: „Este o instituție reper, cu cele mai multe clase de profil pedagogic din țară, căreia trebuie să-i redăm locul pe care îl merită.”