#StareaEducației (INTERVIU) Beatrice Darie, fundația Bethany Iași: ”În prezent, legislația privind voluntariatul este foarte vagă, nu există norme metodologice de implementare.”/ Conf. dr. Romeo Asiminei: ”Metodologia de admitere la universitățile din România este destul de restrictivă. Prea puțin se pune accentul pe experiența de voluntariat.”

Publicat de andreeadaraban, 20 noiembrie 2025, 11:10 / actualizat: 21 noiembrie 2025, 18:36

La ediția din acest an a Târgului Ofertelor de Practică, Voluntariat și Internship, organizat de Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, interesul studenților a fost din nou crescut: 14 instituții partenere și aproximativ 270 de studenți de la specializarea asistență socială au participat la eveniment.

Decanul facultății, conf. dr. Romeo Asiminei, a subliniat în emisiunea Starea Educației,  rolul acestor activități în formarea competențelor transversale și în profesionalizarea tinerilor. „Practic, studenții încep cu activitatea obligatorie de practică, iar apoi, dacă există compatibilitate între interesele lor și profilul organizației, continuă prin activități de voluntariat. De cele mai multe ori, acest drum duce firesc spre angajare”, explică acesta. Tot el atrage atenția asupra faptului că voluntariatul este încurajat la nivel instituțional, chiar dacă metodologia de admitere în universități nu pune încă suficient accent pe cetățenia activă.

Experiența organizațiilor din teren confirmă importanța voluntariatului. Fundația Bethany din Iași, cu o tradiție de aproape 30 de ani în sprijinirea copiilor din medii dezavantajate, lucrează constant cu voluntari și observă beneficiile acestor implicări. Directorul de programe, Beatrice Darie, explică faptul că voluntarii reprezintă o resursă importantă, dar și una care necesită eforturi administrative și financiare: „Organizațiile trebuie să aloce resurse pentru coordonare, documentație și pentru a asigura mobilitatea voluntarilor. Legislația este încă vagă, iar lipsa normelor metodologice complică gestionarea corectă a voluntariatului”.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Un studiu realizat de Asociația Inaco arată că peste jumătate dintre tinerii intervievați în cadrul unei cercetări invocă lipsa informațiilor despre programe de internship, voluntariat și workshop-uri, ei susținând totodată și că nu știu unde să le caute. La Iași, avut loc recent,  cea de-a 10 ediție a Târgului Ofertelor de Practică, Voluntariat și Internship în domeniul Asistenței sociale. Evenimentul a fost organizat de Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane din cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice. Domnule decan, Romeo Asiminei, iată, de 10 ani există acest eveniment care încurajează practicarea voluntariatului, a internship-ului, dar nu numai că încurajează astfel de activități, există și o relație instituțională cu organizațiile care sunt în căutare de tineri dornici să practice astfel de activități.

Romeo Asiminei: Organizăm și venim în întâmpinarea nevoilor  studenților de oferte de practică, practica fiind, de asemenea, o disciplină, dacă vreți, obligatorie în parcursul formării studenților, cel puțin la specializările din cadrul facultății noastre. Dar regula este generală pentru mare majoritatea studiilor superioare. În afară de această chestiune care, să spunem, este obligatorie, există, de asemenea, din partea partenerilor noștri, oferte de voluntariat și de internship. Târgul se adresează, în primul rând, studenților la specializarea asistență socială licență și masterat, dar ceea ce înseamnă componenta de voluntariat este deschisă nu doar către acețti studenți, ci către studenții întregii universități. Este o modalitate, cum bine spuneați, prin care tinerii iau contact cu realitatea și este și o formă, dacă vreți, de întoarcere, de a da înapoi societății, pe de o parte. Pe de altă parte, discutăm despre o profesionalizare. Aceste competențe care se dezvoltă în cadrul activităților de voluntariat sunt ceea ce noi numim competențe transversale, care asigură până la urmă și ne asigură că avem cetățeni mai buni pentru o societate mai sănătoasă.

Andreea Daraban: De-a lungul celor 10 ani, probabil că ați făcut și o statistică, există rezultate în urma acestor târguri? S-au dus studenții către instituții, către organizații, au rămas acolo, poate și-au găsit un loc de muncă?

Romeo Asiminei: Doar aș aminti câteva cifre. În acest an, de exemplu, la cea de-a 10-a ediție, am avut 14 instituții partenere, publice și non-guvernamentale, iar la târg au participat circa 270 de studenți de la asistență socială, doar ca să-i numărăm pe ei. Acum, rezultatul acestor târguri poate să pară cumva subiectiv din perspectiva voluntariatului. Târgul, în primul rând, își atinge obiectivul în ceea ce înseamnă oferta de practică. Deja există o primă autoselecție a studenților în ceea ce înseamnă orientarea către un anumit tip de practică.

Andreea Daraban: Trebuie să facem diferența între practică și voluntariat.

Romeo Asiminei: Voluntariatul nu este o activitate obligatorie, trecută în curricula de învățământ. Voluntariatul, în schimb, este puternic încurajat și noi îl încurajăm, cât de mult putem, prin diferite activități pe care le facem, în primul rând, cu partenerii noștri instituționali. O statistică, cred că de anul trecut sau de acum  doi ani, arăta faptul că studenții de la asistență socială sunt studenții de la specializarea cu cea mai mare rată a celor care fac activități de voluntariat. Este și specificul, dar cu siguranță este și rezultatul acestui târg.

Andreea Daraban: Doamna Beatrice Darie, Fundația Bethany din Iași are o tradiție de aproape 30 de ani în sprijinirea copiilor proveniți din medii dezavantajate. Ați avut de-a lungul timpului mai mulți voluntari. Din experiența dumneavoastră, care e cea mai mare dificultate pe care o întâmpinați atunci când vine vorba de a lucra cu voluntarii?

Beatrice Darie: Fundația Bethany din Iași are o experiență destul de lungă în lucrul cu voluntarii. Acum câțiva ani am și gestionat un centru de resurse pentru voluntariat în Iași. Poate că ar fi nevoie, din nou, să avem un astfel de centru. De-a lungul timpului am avut diverse experiențe. Sigur, în cea mai mare parte tinerii se implică, au dorință să contribuie și asta este un lucru foarte bun, pe care noi îl încurajăm. De asemenea, noi considerăm, ca instituție care lucrăm în domeniul social, că este chiar o datorie și o responsabilitate pentru noi să fim mai departe modele, mentori pentru tânăra generație și atunci, cu atât mai mult, ne implicăm și îi susținem. Dacă ne uităm spre zona aceasta de dificultăți, sigur, sunt o serie de dificultăți. La momentul acesta, legislația în domeniul voluntariatului, vorbim de legea 78 din 2014, este destul de vagă, să spunem așa. În prezent nu există niște norme metodologice de implementare a acestei legi. Fundația Bethany împreună cu alte organizații din țară au încercat să contribuie la schimbări în domeniul acesta. Din păcate, aceste schimbări nu au trecut, nu au fost aprobate și atunci, în continuare, există o serie, să zicem, de minusuri.

Andreea Daraban: Voluntariatul, deocamdată, nu reprezintă vechime în muncă, iar unul dintre aspectele pentru care ați militat este și acesta.

Beatrice Darie: Și acesta, da, și în special aceea de a face din aplicarea legii voluntariatului o direcție unitară, ca toată lumea să respecte aceleași reglementări.  Pentru că, până la urmă, voluntarii sunt efectiv o resursă umană și atunci ei trebuie tratați cu multă grijă. Din perspectiva organizațiilor, să zicem așa, ca dificultăți, este faptul că fiecare organizație trebuie să aibă alocate resurse aparte pentru a gestiona voluntari, plecând de la coordonatorul de voluntari până la zona de documentație, care este aproape similară cu documentația care se subscrie Codului Muncii. Practic, orice inspector de la ITM poate veni oricând să verifice un dosar de voluntariat și atunci trebuie să ai toată această documentație în ordine. Și când zicem resurse ne gândim și la cele pentru a asigura desfășurarea activității voluntarilor, pentru că voluntarii nu stau în loc, mai ales dacă vorbim de programe din zona de social. Ei au nevoie de mobilitate, să meargă în zonele vulnerabile în care noi lucrăm și atunci ei au nevoie de resurse, pornind de la transport sau alte tipuri de echipamente de care ei au nevoie. Organizațiile în continuare se confruntă cu aceste probleme. Sigur, legislația voluntariatului este ușor integrată și în zona de social, adică și autoritățile publice locale au obligativitatea de a pune la bătaie resurse pentru voluntari, însă deocamdată, așa cum sunt multe alte domenii din societatea noastră, iată și acest domeniu este unul cu resurse puține.

Andreea Daraban: Aceste activități de internship, aceste activități de voluntariat pot deschide ochii studenților, tinerilor spre ceea ce înseamnă o viitoare carieră. Mulți dintre ei pot constata că ceea ce și-au propus, nu este de fapt pe placul lor. Contactul cu realitatea îi poate determina, poate, să-și schimbe viziunea și traseul profesional.

Romeo Asiminei: În ceea ce privește, cel puțin asistența socială, aproape că avem un șablon de activitate. Studenții la asistență socială încep să facă practică, spuneam, este obligatorie. După ce epuizează numărul de ore obligatorii de practică, de foarte multe ori rămân în organizațiile respective, mai ales dacă există compatibilitate între interesele lor și specificul respectivei organizații în care fac practică și încep să desfășoare activități de voluntariat. Și aproape natural, de cele mai multe ori, discutăm de fapt despre angajare, despre integrare în respectiva organizației. Spuneam că este un șablon, este o poveste pe care o auzim de multe ori de la studenții noștri și cred că un astfel de mecanism, o astfel de practică, asigură o integrare mult mai bună într-o organizație.

Andreea Daraban: Doamna Darie, cum selectați voluntarii pentru a lucra cu copiii din medii vulnerabile? Ce abilități sau ce trăsături considerați esențiale pentru a fi un voluntar eficient în acest domeniu?

Beatrice Darie: Sigur, avem mai multe tipuri de strategii, să zicem, pe care le abordăm. E în funcție de capacitatea pe care o avem, de nevoile pe care le avem în organizație. Iată, de exemplu, chiar în acest moment desfășurăm un proiect foarte frumos, în care tineri de la diverse facultăți ale Universității ”Alexandru Ioan Cuza” devin mentori, fac meditații pentru tinerii vulnerabili de liceu cu care noi lucrăm și observăm un foarte mare interes.  Cred că au fost peste 50 de tineri studenți de la facultățile de matematică, de română, de geografie. Iată, apropo de ce spuneați, vor putea să și vadă dacă într-adevăr profesia pe care și-au ales-o este cea dorită. Este clar că vorbim de câștig-câștig și pentru noi ca organizație, că sprijină tinerii, dar și pentru ei.

Andreea Daraban: Câți copii din medii vulnerabile sunt incluși în acest proiect?

Beatrice Darie: Aproximativ 40 de tineri, iar la momentul acesta chiar funcționează foarte bine relația aceasta, unu la unu,  între studenți și elevii noștri.

Andreea Daraban: Și câți voluntari din facultățile Universității aveți?

Beatrice Darie: Cred că s-au înscris cam 50, iar colegii noștri au trebuit să facă o selecție undeva până în maximum 20 ca să putem să asigurăm funcționarea activității, pentru că ei, practic, fac aceste activități la sediul nostru. De asemenea avem voluntari, așa cum povesteam, de la asistență socială, psihologie, care vin și lucrează direct cu copiii. Aici interesul este și într-o zonă tehnică de asistență socială, cum funcționează asistența socială într-o instituție. Ne uităm desigur la dorința pe care o au voluntarii. Ei trebuie să-și dorească, să aibă un sens pentru ei munca pe care o fac.  Cei mai mulți dintre ei vin cu această idee, că îți doresc să își pună timpul și resursele pe care le au la dispoziția celorlalți. Deci ne uităm la motivație, ne uităm la disponibilitatea de timp, pentru că atunci când ești voluntar ai și o responsabilitate, îți asumi practic  responsabilitates de a respecta programul organizației.

Andreea Daraban: Aveți o cifră? Câți voluntari activează, în prezent, la Fundația Bethany?

 Beatrice Darie: Anul acesta e neobișnuit, tocmai pentru că am investit mai mult timp și resurse în asta. La momentul acesta, sunt 20 de studenți într-un parteneriat pe care îl avem cu Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, incluzând și studenții de la asistență socială, însă lucrăm și cu voluntari mai tineri, în orașul Târgu Frumos. Sun voluntari de liceu, care sunt implicați acolo în activitățile Centrului de zi pentru copii și părinți, pe care îl administrăm în zona Târgu Frumos. Ne dorim și acolo, în zone vulnerabile, să oferim tinerilor lecții de cum se pot implica în comunitatea lor, mai ales dacă vorbim de comunități vulnerabile.

Andreea Daraban: Legislația noastră prevede o limită de vârstă pentru ca elevii să poată face voluntariat.

Beatrice Darie: Așa este, da. Deci, la fel, este aliniată cu codul muncii. Practic, ei se pot implica atunci când au capacitate de muncă, ceea ce înseamnă peste 16 ani. Între 16 și 18 ani trebuie să aibă consimțământul părinților, însă de la 18 ani, ei se pot implica seamnând singuri contractul de voluntariat.

Andreea Daraban: În multe universități din vestul Europei, ca să nu mai vorbim de cele din Statele Unite, experiențele de voluntariat sunt esențiale în dosarul de candidatură pentru un viitor student. La noi contează acest aspect, domnule decan?

Romeo Asiminei:  Din păcate, metodologia de admitere la universitățile din România, îndrăznesc să spun, este destul de restrictivă. De foarte multe ori discutăm fie doar de prezentarea unui dosar, din care sunt extrase, de fapt, rezultatele la examenul de bacalaureat sau la examene desfășurate pe parcursul liceului, fie  susținerea diferitelor probe scrise și prea puțin se pune accentul pe formarea unei cetățenii active, acest aspect este lăsat în plan secund. Cel puțin, la noi, în cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice, la admiterea pentru licență, examenul de admitere este unul standardizat, dar pentru admiterea la masterat discutăm despre elaborarea unei scrisori de motivație, în care apare inclusiv această dimensiune a voluntariatului.

Varianta audio a interviului:

#StareaEducației (INTERVIU) Oportunități de internship sau activități de voluntariat pentru elevi pe platforma internii.ro. Andreea Paul, președinte INACO: ”Avem o realitate teribilă. În procente incredibil de mari, peste trei sferturi dintre absolvenții de studii superioare activează în viața profesională reală în alt domeniu decât în cel pentru care s-au pregătit.”

Publicat de Gabriela Rotaru, 31 martie 2025, 10:51

Un studiu realizat de Asociația INACO arată că peste jumătate dintre tinerii intervievați în cadrul cercetării invocă lipsa informațiilor despre programe de internship, voluntariat și workshop-uri, ei susținând totodată și că nu știu unde să le caute. Pentru a veni în sprijinul tinerilor, Asociația INACO a lansat platforma internii.ro, dedicată atât elevilor sau studenților care vor să participe la programe de internship, cât și companiilor, ONG-urilor sau instituțiilor publice care sunt invitate să își promoveze stagiile de practică pe platformă.

Colega noastră, Andreea Daraban, a stat de vorbă cu președintele Asociației INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, Andreea Paul, despre importanța unei platforme precum internii.ro,  dar și despre cum poate un program de internship să-i ajute pe elevi sau studenți să își găsească un traseu profesional.

Andreea Daraban:  Cui se adresează platforma internii.ro și de ce o astfel de inițiativă?  

Andreea Paul: Programele și proiectele INACO pornesc de  la o nevoie reală. În acest caz,  de la nevoia elevilor de a găsi experți, mentori, stagii de voluntariat, de practică sau de internship, pentru a-și dezvolta abilitățile de viață aferente pasiunilor sau gândurilor profesionale pe care ar dori să și le dezvolte din acest punct de vedere.  Știam că acești elevi au acces la acest tip de experiențe doar prin intermediul cunoștințelor, profesorilor sau părinților, iar în situația în care nu sunt conectați social, elevii sunt privați de această oportunitate. Am pornit cu un sondaj la drum și sondajele ne-au arătat cât de gravă este problema și nevoia despre care discutăm concret. Tinerii cu vârste între 12 și 15 ani, într-o proporție extrem de redusă, de doar 3%, au avut acces la astfel de stagii de internship sau de practică sau de voluntariat. Mergem apoi la liceeni. La vârstele de 14-18 ani, procentul crește la 10%, total insuficient. În rândul studenților,  așadar, până la vârsta de 21 de ani, procentul crește ușor la 13% și abia la tinerii cu vârste între 21 și 24 de ani regăsim un procent semnificativ, de peste unu din patru. Această nevoie s-a tradus în crearea de către INACO a platformei internii.ro. Aceasta se adresează atât tinerilor, în special elevilor, cât și companiilor. Noi adresăm această invitație companiilor, instituțiilor publice, organizațiilor neguvernamentale de a crea un cont pe platforma internii.ro,  care nu presupune absolut niciun cost, dar presupune foarte multă dorință de a întinde o mână de ajutor tinerilor care sunt în căutarea unor astfel de experți, de mentori sau de experiențe decupate din economia reală. Dorința noastră este aceea de a conecta tinerii cu piața reală și de a evita alegerea greșită a liceului sau a facultății sau a meseriei.

Andreea Daraban: Cum este structurată platforma?

Andreea Paul: Noi îi spunem cea mai simplă platformă, de accesare cu două clickuri. Deci elevul este la două clickuri distanță de accesul la o companie sau domeniu de activitate pe care elevul ar dori să îl descopere. În primul rând, companiile sunt invitate să-și creeze un cont,  care nu durează mai mult de  două minute și care facilitează accesul la informațiile puse la dispoziție de către companii. Mă refer, în special, la datele de contact, telefon, e-mail, respectiv, o foarte scurtă descriere a profilului, a domeniului de activitate a respectivei companii, astfel încât elevul să poată să opteze pentru experiențe variate. Sigur, mulți copii știu ce și-ar dori să experimenteze, dar foarte mulți nu pot încă să răspundă la întrebarea ce fel de meserie li s-ar potrivi, ce fel de profil,  la liceu sau la facultate, ar fi potrivit pentru dezvoltarea lor sau pur și simplu ce fel de abilități trebuie să-și dezvolte în viitor.  Și atunci, genul acesta de contact cu economia reală le facilitează dezvoltarea abilităților de viață,  la modul generic, pentru că orice experiență, orice conexiune cu economia reală deschide extrem de multe ferestre de oportunitate tinerilor de pe băncile școlii. Și noi asta încercăm să facem, la două clickuri distanță.

Andreea Daraban: Așadar, vârsta minimă la care un elev poate accesa un internship sau o activitate de voluntariat este 12 ani.

Andreea Paul: Noi așa am gândit-o,  pentru elevii de gimnaziu, dar mai ales pentru elevii de liceu. De ce spunem elevi de gimnaziu? Extrem de multe materii se axează acum pe proiecte de învățare. În acele proiecte, copiii sunt invitați să discute cu experți în domeniu. Vă dau un exemplu: la Biologie, un tânăr își alege un proiect de biotehnologie și atunci are nevoie de o companie sau de experți  care activează în respectivul domeniu și să înțeleagă rolul acestei biotehnologii în viața de zi cu zi. Dar elevii nu știu să caute, nu știu cum să ajungă la acețti experți și la aceste companii. Asta face platforma internii.ro. Și asta încercăm să transmitem și unităților de învățământ. Încercăm să integrăm cât mai multe domenii de activitate, aferente tuturor materiilor care se predau în școală și care să le faciliteze copiilor descoperirea, învățarea prin experimentare, prin contactul cu economia reală, pentru că asta cred că lipsește fenomenului de învățare din unitățile de învățământ.  Accesul este gratuit pentru utilizatori, atât  pentru elevi, cât și pentru companii. Iar platforma a fost creată integral de o echipă de voluntari  ai comunității din INACO și de către IT-ști și agenții care ne-au susținut în popularizarea acestei platforme, pro bono, și le mulțumim foarte mult din acest punct de vedere.

Andreea Daraban: Câte companii sau instituții publice sunt înscrise în prezent pe platformă?

Andreea Paul: Până acum sunt peste 30 de companii înscrise. Scopul nostru este ca atunci când trecem de pragul de 100 de companii să intrăm într-un dialog structurat cu Ministerul Educației Naționale și cu inspectoratele școlare din județele țării ca să ducem acest proiect la nivel național. Scopul nostru este să să le asigurăm elevilor companii din zonele foarte apropiate de școala unde ei învață și asta presupune un efort, din punctul nostru de vedere, de a populariza platforma internii.ro,  în mediul economic, astfel încât companii din toate colțurile țării să fie prezente din cât mai multe domenii de activitate pe platforma noastră. Acesta este un efort de durată, care ține de voluntarii INACO. De cealaltă parte, vrem ca profesorii, părinții  să afle că s-a născut această platformă, care integrează cât mai multe domenii de activitate și companii care să le faciliteze elevilor experiențe reale.

Andreea Daraban: Cum sunt verificate și validate informațiile despre aceste programe de internship  pe care le furnizează platforma? Există vreo metodă de control pentru asigurarea calității acestora?

Andreea Paul: Din punctul acesta de vedere, noi monitorizăm tot cu voluntarii INACO, veridicitatea informațiilor introduse, iar elevilor le deschidem posibilitatea de a oferi rating companiilor,  pentru a avea astfel un indicator calitativ de apreciere a rezultatului experienței copilului sau tânărului în compania respectivă. Deci o formă foarte simplă de rating, de evaluare, pe care elevul, care a fost găzduit de către o companie sau care  a interacționat cu o anumită companie, să o poată oferi, un  feedback pe platformă. Acest lucru facilitează următorilor elevi alegerea acelor companii care sunt cel mai bine evaluate.

Andreea Daraban: Există adresabilitate din partea companiilor?

Andreea Paul: Fiind un proiect la început de drum, e foarte greu să răspund pe îndelete la această întrebare, pentru că ea rămâne deschisă și pentru noi, pentru echipa de voluntari a INACO, dar sunt convinsă că o să găsim împreună soluții. Noi cînd am pornit la drum, am pus foarte mult acces pe simplitate, pe simplificarea accesului elevilor la aceste companii. Am vrut să nu hiper-birocratizăm procesul de a deschide ușa elevilor pentru stagiile acestea de practică sau de voluntariat sau de mentorat. Și atunci am simplificat la maximum, elevii se află la două clickuri distanță de platforma internii.ro.

Andreea Daraban: Din zona Moldovei aveți deja înscrise companii?

Andreea Paul: Foarte puține, dar ne așteptăm să activăm prin intermediul dumneavoastră și nu numai, în toate regiunile țării, pentru că am pornit la drum cu această misiune.  Sunt invitate toate companiile, din toate județele regiunii Moldovei, să se alăture acestui demers voluntar.

Andreea Daraban: De ce este important ca un tânăr să facă activități de voluntariat sau stagii de practică?

Andreea Paul: Pentru că avem o realitate teribilă de gestionat. La momentul absolvirii liceului sau a facultății, în procente incredibil de mari, peste trei sferturi dintre absolvenții de studii superioare activează în viața profesională reală în alt domeniu decât în cel pentru care s-au pregătit. Și atunci, fie este vorba despre oportunitate, fie despre alegerea greșită a domeniului de activitate. Multe dintre explicațiile acestor alegeri greșite sunt cauzate de lipsa consilierii vocaționale, de lipsa consilierii în carieră  sau de lipsa experienței practice. Consilierii vocaționali și de carieră lipsesc în școală. Gândiți-vă că avem, în medie, 800 de elevi pe umerii un consilier școlar, într-un singur an. Este inuman și imposibil să poți să le deservești acest interes. Și atunci am venit cu această platformă în anul 2025, care să completeze efortul nostru și chemarea noastră adresată Ministerul Educației de a întări calitatea și numărul consilierilor de carieră, consilierilor școlari și consilierilor vocaționali din unitățile de învățământ.  Platforma aceasta merge, oarecum,  pe un drum paralel, dar în directă conexiune cu eforturile consilierilor vocaționali și școlari.

Andreea Daraban: Voluntariatul nu atrage, după sine, vechime în muncă, dar constituie experiență profesională.

Andreea Paul: Să știți că există un cadru legislativ pe care îl va sintetiza Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, instituție care s-a alăturat eforturilor INACO pe această platformă și care ne vor descrie cât de multe stimulente și cât de multă legislație există în avantajul companiilor și al elevilor deopotrivă. Sunt inclusiv subvenții acordate companiilor private care acceptă elevii în stagii de practică. Dar sigur că toate acestea se vor regăsi  pe blogul internii.ro. Așteptăm aceste sinteze pe care ni le-a promis Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Fac o foarte mică paranteză. Acum 8 ani porneam la drum cu un alt proiect inovator intitulat SMART LAB, primul laborator educațional digital inteligent pe care l-am creat în școlile publice din România. Și atunci am pornit extrem de greoi. Astăzi, acest proiect este scalat la nivel național în Planul Național pentru Redresare și Reziliență. Întotdeauna începutul este extrem de greu.  Am senzația unei căruțe pe care o împingem la deal cu voluntarii INACO, dar cu foarte multă bunăvoință și deschidere. Încercăm să extindem și proiectul internii.ro la nivel național.

Andreea Daraban: Angajatorii acordă importanță experienței de voluntariat sau stagiilor de practică atunci când recrutează candidați?

Andreea Paul: Ei sunt extrem de dornici în măsura în care au în departamentele de resurse umane oameni deschiși să se ocupe de acești elevi, oameni care au timpul necesar. Timpul este cea mai scumpă resursă a angajaților din aceste companii private. Așadar, nu  au această disponibilitate, dar din ce în ce mai mulți antreprenori, mai ales companiile mari, înțeleg nevoia de a deschide ușa către elevi și către tineri pentru a avea în anii următori forța de muncă bine calificată pentru joburile pe care ei le oferă pe piața muncii. Noi însă nu discutăm despre joburi, discutăm despre experiențe practice,  pentru elevii care încă învață, care trebuie să-și aleagă un parcurs educațional și care să servească visului profesional al respectivului tânăr. Poate că unii știu ce vor să facă în viață, alții însă nu. Și atunci această experimentare facilitează, de fapt, alegerea parcursului educațional corect.  Și companiile vor fi în definitiv câștigate și societatea în ansamblu, dacă din ce în ce mai mulți tineri vor găsi un parcurs potrivit profilului lor profesional. Și rolul experimentării este esențial, pentru că răspunsul la întrebarea: Asta mi se potrivește? este la fel de important ca și răspunsul la întrebare: Asta nu mi se potrivește. Și nu trebuie să ne supărăm pentru treaba aceasta, ci pur și simplu să facilităm cât mai multe experiențe tinerilor.

Andreea Daraban: În ce măsură considerați că experiențele de voluntariat sau stagiile de practică pot influența alegerea unei cariere și succesul profesional ulterior?

Andreea Paul: Toate aceste stagii de voluntariat, de practică, de internship, de mentorat ne formează ca oameni, ne completează educația din școală. Aceste abilități de a colabora, de a comunica, de a lucra în echipă, de a accepta interculturalitatea, diversitatea umană, diversitatea profesională, diversitatea de expertiză sau de abilități completează profilul acestor tineri care se pregătesc la un moment dat,  fie să dea la o facultate, fie să intre pe piața muncii. Asta încercăm să le facilităm generațiilor tinere, acest tip de experiență și de dezvoltare, de abilități de viață, care lor să le permită să fie definitiv împliniți și fericiți profesional.

Varianta audio a interviului: