Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură: prin oprirea gazului în Transnistria, ”Kremlinul încearcă să creeze o mare problemă socială și umanitară, cu speranța că asta va duce în Republica Moldova la niște rezultate bune electorale pentru partidele proruse la alegerile parlamentare”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (12.01.2025)
Publicat de hdaraban, 14 ianuarie 2025, 13:02 / actualizat: 15 ianuarie 2025, 9:30
În urma rezultatelor unui audit internațional, autoritățile transnistrene, care pun criza pe seama guvernului moldovean, imputându-i că nu a soluționat litigiul cu consorțiul rus, au refuzat până în prezent ajutorul propus de Chișinău. Să mai spunem că din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.
De altfel, după oprirea livrărilor de gaze, consumatorii casnici din stânga Nistrului au început să se încălzească cu echipamente electrice. Începând cu 3 ianuarie, în Transnistria au loc întreruperi zilnice de energie electrice, în contextul în care locuitorii consumă mai mult curent decât produce sistemul energetic. Din cauza aprovizionării reduse, autoritățile separatiste au fost nevoite să suspende activitățile tuturor întreprinderilor, cu excepția industriei alimentare.
În emisiunea ”Weekend cu prieteni”, Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură în cadrul think-tank-ului Expert Forum, a subliniat că situația populației din drepata Nistrului este una mult mai bună, având în vedere interconectările transfrontaliere cu Ucraina și România, care s-au realizat în ultimii ani.
Invitata lui Horia Daraban a explicat de ce decizia Gazprom de a opri furnizarea de gaz în stânga Nistrului este un gest exclusiv geopolitic, ce riscă să creeze o criză umanitară în regiunea separatistă.
În această situație, rolul României în furnizarea de energie Republicii Moldova este unul important. Otilia Nuțu spune că ”o bună parte de timp, Republica Moldova a beneficiat de același regim de subvenționare pe care l-au avut și consumatorii din România și asta se întâmplă și acum. Deci apropierea de România înseamnă, pur și simplu, disponibilitatea gazului și a energiei electrice.”
Una dintre concluziile expertului este că și la capitolul energie, ”odată ce Republica Moldova se apropie din ce în ce mai tare de Uniunea Europeană, trebuie să se apropie din ce în ce mai mult de regulile europene. Și asta înseamnă inclusiv reglementator independent, companii care să fie bine guvernate, reducerea corupției.”
Horia Daraban: Cum se traduce criza energetică? Cu ce efecte în rândul populației? Poate ne oferiți și niște repere. Mă gândesc aici la prețuri.
Otilia Nuțu: În primul rând, e foarte important de înțeles faptul că, pe malul drept, nu există întreruperi de energie electrică și de gaze. Și asta este o mare reușită a guvernării actuale, care a și reușit să accelereze proiectele de interconectare și reușește să negocieze cu furnizori din România cantități de energie electrică și de gaze care acoperă. Practic, malul drept nu mai este dependent de livrările de gaze din 2022, de la sfârșitul anului. Sigur că prețurile pentru energia electrică sunt ceva mai mari decât erau de la Cuciurgan, însă, totuși, una este să plătești un preț cu 30-40% mai mare, alta este să nu ai energie deloc. Ceea ce se întâmplă pe malul stâng, însă, este o situație care se îndreaptă spre o criză umanitară, pentru că acolo, într-adevăr, nu mai există practic nici energie electrică, nici gaz.
Gazul a fost întrerupt pe 1 ianuarie, la ora 7:00. Centrala de la Cuciurgan poate să funcționeze și pe cărbune și pe păcură și există rezerve de cărbune, care mai asigură funcționarea centralei pentru câteva săptămâni, depinde cât de mare este consumul. Și asta a însemnat evident că nu mai există gaz pentru încălzire deloc și locuitorii încearcă să se încălzească cu ce altceva mai există: cu energie electrică. Și-au cumpărat mulți diferite încălzitoare, calorifere sau generatoare, în ultimele săptămâni. Sigur că, în momentul în care folosești un reșou sau un calorifer electric, asta înseamnă că crește consumul de energie electrică. Și există acum problema și legată de faptul că sursa de energie este destul de limitată, dar și rețelele nu fac față foarte bine la această cerere suplimentară. Deci, în Transnistria consumul de energie scade foarte rapid din cauză că se epuizează aceste rezerve.
Pe de altă parte, există ajutorul oferit de Chișinău, dar și de Kiev, pentru a acoperi o parte din energia care ar fi necesară pentru regiunea transnistreană. Chișinăul a oferit ajutorul pentru ca cei din Tiraspol să poată să achiziționeze energie electrică și gaze din România. Asta înseamnă că trebuie să fie plătite sumele respective, pentru că niciun furnizor, în afară de Gazprom, nu-și poate permite să livreze energie pe gratis, iar Kievul a oferit la rândul său posibilitatea de a alimenta cu cărbune centrala de la Cuciurgan. Tot așa, pentru a ajuta în această situație excepțională.
Ceea ce trebuie reținut însă este faptul că toată această criză este una artificială, care a fost creată de Gazprom și care a continuat să livreze până la sfârșitul anului trecut exclusiv pentru că intenționa să forțeze Chișinăul să pună presiune pe Ucraina pentru prelungirea tranzitului de gaze prin Ucraina, ceea ce nu are nicio legătură cu întreruperea livrărilor din Transnistria, care ar fi putut să continue foarte bine pe cealaltă rută alternativă, respectiv prin Turkstream și, după aceea, pe TransBalkan Pipeline, adică vechea rută prin care se importa în România și în Bulgaria de la Gazprom acum 5-10 ani. Însă, din cauză că nu au reușit să prelungească acest tranzit, practic, acum, Kremlinul încearcă să creeze o mare problemă socială și umanitară în Republica Moldova, cu speranța că asta va duce la niște rezultate bune electorale pentru partidele proruse la alegerile parlamentare, care vor fi în iunie sau iulie.
Horia Daraban: Deci, măsura întreruperii furnizării gazului către Transnistria poate fi văzută doar în cheie geopolitică. Plecând de la situația din Transnistria, Republica Moldova, se desprind, ies în evidență anumite slăbiciuni ale Republicii Moldova în ceea ce privește acest capitol, energia? Și în acest sens, care ar putea fi răspunsurile la aceste probleme?
Otilia Nuțu: În primul rând, aș vrea să spun ceva legat de aceasta pârghie geopolitică. Gazprom spune că a încetat livrările din cauza unei datorii ipotetice a Chișinăului de 709 milioane de dolari. Asta, în condițiile în care niciodată nu a ridicat nicio pretenție cu privire la datoriile de 11 miliarde de dolari pe care le are în regiunea transnistreană. Deci lucrurile n-au nicio noimă, din altă perspectivă, nu există vreun sens economic. În ceea ce privește securitatea energetică a Republicii Moldova, totuși, trebuie să vedem că, în ciuda a ceea ce se întâmplă zilele acestea, Republica Moldova este într-o situație de securitate energetică mult mai bună decât era acum 3 ani. Dacă aceeași criză s-ar fi produs în urmă cu 3 ani, atunci toată Republica Moldova ar fi fost exact în situația în care este Transnistria astăzi. Între timp, lucrurile s-au schimbat foarte mult.
S-a finalizat și interconectarea pe gaze, care a fost finalizată, cu chiu cu vai, abia în 2021. Pe partea românească au fost cele mai mari întârzieri. Odată cu conectarea Ucrainei și Moldovei la rețeaua europeană de energie electrică, există posibilitatea cumpărării de energie electrică din Uniunea Europeană și fizic, nu doar comercial. Și lucrurile astea schimbă major datele problemei. Deci, în acest moment, pentru malul drept nu există alt deranj decât faptul că este într-adevăr un preț mai mare la energia electrică. Însă, în niciun caz nu se pune problema unei crize la fel de mari cum vedem acum în regiunea transnistreană. Și asta, cel puțin văzut din exterior, mi se pare că arată foarte clar niște lucruri: ești cu Europa, o duci bine, ții cu Rusia, vezi că te aruncă la gunoi, în momentul în care are un alt interes.
În regiunea transnistreană, sunt foarte mulți oameni care au cetățenie rusă și asta nu a fost niciun impediment pentru Kremlin să îi lase în frig și în beznă în mijlocul iernii, doar din cauză că încearcă să influențeze prin asta alegerile parlamentare în Republica Moldova și să reobțină un control politic asupra Republicii Moldova.
Horia Daraban: Ar putea fi aprofundate relațiile pe acest palier energetic, relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și în special cu România? Dincolo de realizările pe care le-ați enumerat dumneavoastră.
Otilia Nuțu: Sigur, se va finaliza acea linie directă, care duce din România până la Chișinău energie electrică și nu va mai trece pe la Cuciurgan. Mai există linia Suceava – Bălți, care urmează să fie și ea construită în următorii doi ani. Sigur că proiectele astea durează ceva timp și e o mare problemă faptul că guvernele anterioare au întârziat foarte mult aceste interconectări. Sigur, existau diferite motive la momentul respectiv și faptul că pe vremea aceea Republica Moldova și Ucraina erau conectate la sistemul rusesc de energie electrică și atunci ar fi fost nevoie de investiții mai mari în niște echipamente suplimentare. Însă, multe lucruri au fost întârziate, pur și simplu, nepermis de mult. Lucrurile au început să se schimbe radical în urmă cu trei ani, când, într-adevăr, toate aceste proiecte au început să fie accelerate.
Și e foarte important, în primul rând, intrarea Moldovei în piața europeană de energie înseamnă că nu mai depinzi de un singur furnizor care îți poate pune în niște condiții care nu au nicio legătură cu capacitatea ta de plată, ci doar cu orientarea ta geopolitică. Nu depinzi de unul, ci poți să cumperi de la unul sau de la altul, pentru că piața europeană este o piață competitivă și deja interconectările care s-au făcut, mai ales în ultimii ani, înseamnă că gazul poate să vină din foarte multe surse, energia electrică poate să vină iarăși de la mai mulți producători și de la mai mulți furnizori și este o piață concurențială. Dar evident, că energia trebuie să fie și plătită și în timp ce pe malul drept lucrurile astea sigur că înseamnă un disconfort și, într-adevăr, este greu, mai ales într-un an electoral, ca lumea să vadă că prețurile cresc, însă practic ce se întâmplă în Transnistria, în acest moment devine o bucată de stat eșuat, pentru simplul motiv că este evident că regimul separatist este o ficțiune care a fost întreținut ani de zile cu gaz dat gratis de Gazprom. În momentul în care acest gaz a fost întrerupt, nu există nicio alternativă și toată Transnistria se prăbușește și economic, și social.
Horia Daraban: Aș vrea să facem referire și la România. În acest context, reprezentanții ministerului de profil de la București au ieșit cu mai multe informații, inclusiv ministrul Sebastian Burduja. Aceste declarații au fost legate de furnizarea de energie electrică, dar și de gaze către Republica Moldova. Și în acest context, ce rol își asumă Bucureștiul în sprijinirea Republicii Moldova? Până unde poate merge acest sprijin?
Otilia Nuțu: În primul rând, există contracte care au fost încheiate de companiile din subordinea Ministerului Energiei, ca Nuclearelectrica, Hidroelectrica, direct cu Energocom și se livrează energie. În al doilea rând, Energocom poate să cumpere de pe bursa românească energie, deci practic noi putem furniza energie la prețuri care sunt de piață. O bună parte de timp, Republica Moldova a beneficiat de același regim de subvenționare pe care l-au avut și consumatorii din România și asta se întâmplă și acum. Într-adevăr, prețurile subvenționate din România sunt totuși mai mari decât cele care erau la Cuciurgan. Însă, acele prețuri de la Cuciurgan însemnau gaz dat gratis de la Gazprom către Transnistria și lucrurile astea la un moment dat aveau să se sfârșească. Adică, de fapt, această criză nu este o surpriză pentru nimeni. Deci apropierea de România înseamnă pur și simplu disponibilitatea gazului și a energiei electrice. Și asta este un lucru foarte important.
Sigur că, odată ce Republica Moldova se apropie din ce în ce mai tare de Uniunea Europeană, trebuie să se apropie din ce în ce mai mult de regulile europene. Și asta înseamnă inclusiv reglementator independent, companii care să fie bine guvernate, reducerea corupției. Deci astea sunt niște beneficii de care nu prea ținem cont. Însă, să ne uităm la marile scheme de corupție care se întâmplau acum 5-10 ani în legătură cu energia în Republica Moldova, cu Transnistria primind gaz gratis de la Gazprom, care producea energie electrică și acea energie electrică se vindea consumatorilor de pe malul drept la prețuri, care, la momentul respectiv, erau mai mari decât în România și banii respectivi nu se duceau pentru consumul de gaze, ci la niște firme offshore în care erau implicați regimul Plahotniuc și cei de la Tiraspol. Deci lucrurile astea nu se mai pot întâmpla și astea erau furturi care se făceau din buzunarul cetățeanului moldovean. Lucrurile astea nu se mai pot întâmpla de acum înainte.
Varianta audio a intervului:
