Incidentele cu drone de la Galaţi şi Constanţa, în centrul dezbaterii din Parlamentul European
Din cele câteva zeci de intervenţii, doar doi europarlamentari au pledat pentru dezangajarea Europei faţă de sprijinirea Ucrainei.
Dezbaterea a fost iniţiată de Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European din partea grupului social democraţilor europeni, dar iniţiativei i s-au alăturat toate celelalte culori politice.
Exemplelor de incidente din România li s-au alăturat cele din toate statele europene de pe flancul estic, cum sunt Finlanda, ţările baltice şi Polonia.
Una din întrebările fără răspuns vizează câte drone care au ajuns în spaţiul european au fost controlate intenţionat de Rusia pe acest traseu şi în ce măsură Rusia testează capacitatea Uniunii şi a NATO.
Parlamentul European în ansamblu solicită nu doar echiparea statelor de graniţă cu echipamente militare pentru a face faţă dronelor, dar şi măsuri mai aspre, mai ales economice la adresa Rusiei.
Celor doi sau trei europarlamentari cu ton diferit, venind dinspre extrema dreaptă, unii pledând pentru îndulcirea relaţiilor cu Rusia chiar şi înainte de pacea din Ucraina, şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, le răspundea că în ultima sută de ani, Rusia a atacat neprovocat 19 state, iar lipsa răspunsului european a dat curaj Rusiei de-a lungul timpului.
Kaja Kallas: Cred că Churchill a spus că „a sacrifica un stat pentru pacea altora este şi ca şi cum ai hrăni un crocodil în speranţa că vei fi ultimul mâncat. Vreau să subliniez că Rusia este de fapt o ameninţare împotriva noastră a tuturor, aşa că trebuie să fim vigilenţi aici. Este de asemenea adevărat că Rusia testează cât de departe poate merge şi va împinge mereu limitele, dacă o lăsăm.
Joi, la finalul plenarei de la Strasbourg, Parlamentul European ar urma să voteze o rezoluţie în acest sens cu titlul „Acţiunile provocatoare inacceptabile ale Rusiei şi incursiunile dronelor în România, statele baltice şi Finlanda”.
(RADOR/FOTO radioiasi.ro)
