(AUDIO) Criza vaccinului ROR afectează sute de copii din județul Neamț

Publicat de Gabriela Rotaru, 14 iulie 2026, 08:46

Autoritățile de la București promit o rezolvare rapidă, Ministerul Sănătății a demarat deja o procedură de urgență pentru redistrubuirea dozelor între județe și promite o tranșă masivă de vaccinuri în perioada urmatoare.

Din județul Neamț transmite corepondenta noastră, Gianina Buftea: În județul Neamț nu mai sunt doze de vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) din luna aprilie, când s-a făcut o redistribuire la nivel național. În primele șase luni ale acestui an au fost imunizați cu acest ser peste 1.300 de copii, iar în continuare sunt cereri din partea părinților.

Reprezentantul Direcției de Sănătate Publică Neamț, Daniel Bucă: Momentan, cei 219 medici vaccinatori, 75 de medici nu mai au în stoc nicio doză de vaccin ROR. Consumul mediu lunar de vaccin este de 266 de doze.

Gianina Buftea: Nu este prima dată când acest vaccin lipsește din cabinetele medicilor de familie sau din stocul județean de la DSP.

Medicul de familie Paraschiva Cojocaru: Nu a lipsit pe o perioadă mai lungă de timp niciodată. Poate că este o întârziere de aprovizionare. Mamele vin deja pregătite. Vaccinul ori nu trebuie făcut deloc, ori, dacă se poate, să-l facem cât mai târziu. Cu cât o să-l facem mai târziu, cu atât riscul de a face rujeolă există.

Gianina Buftea: Vaccinul protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. Chiar și așa, unii părinți îl refuză din cauza informațiilor promovate pe rețelele de socializare. Vaccinarea ROR a fost inclusă în Programul Național de Imunizare din România în 2004. Aceasta a înlocuit vechea schemă de vaccinare antirujeolică, introdusă în 1979. În prezent, schema națională prevede administrarea a două doze: prima la vârsta de 12 luni, iar a doua la vârsta de 5 ani.

(Radio Iași/ Gianina Buftea/ FOTO radioiasi.ro)

Aproape 80% din cazurile de rujeolă înregistrate în UE, anul trecut, provin din România

Publicat de Gabriela Rotaru, 13 martie 2025, 19:18

Rata vaccinării ROR – adică împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei – se situează, la nivel naţional, la sub 70 de procente, cea mai scăzută fiind în judeţul Neamţ. Dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapelul administrat la vârsta de 5 ani rata scade dramatic, ajungând, în unele comunităţi, până la 20%. Principalele cauze ţin de lipsa de informaţie, de dezinformarea din social media, de birocraţie sau de sărăcie, explică lectorul universitar Oana Blaga.

Oana Blaga: Mulţi părinţi refuză vaccinarea şi administrarea simultană a mai multor vaccinuri, pentru că ar supraîncărca sistemul imunitar al copilului. De asemenea, există o percepţie scăzută a gravităţii bolilor prevenibile prin vaccinare şi, pe de altă parte, o teamă disproporţionată faţă de potenţialele efecte adverse. La nivel sociocultural, mobilitatea ridicată a familiilor între România şi străinătate, precum şi situaţiile de genul schimbări frecvente a numărului de telefon ridică bariere suplimentare de contactare a părinţilor pentru programarea copiilor la vaccinare. De asemenea, avem şi situaţii în cazul unor comunităţi religioase care influenţează negativ decizia de vaccinare şi mai există şi bariere lingvistice şi culturale.

a rândul lor, medicii menţionează, ca obstacole, absenţa consecinţelor pentru nevaccinare şi desfiinţarea vaccinării în şcoli. (Raador/ FOTO radioiasi.ro)