Conservatorism, regionalism moldovenesc și alte mofturi de secol XIX – în prezentarea autorului, istoric Simion-Alexandru Gavriș – temă a emisiunii Dialog intercultural de vineri, 31 OCTOMBRIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 31 octombrie 2025, 07:43

Subiectul dialogului cu istoricul Simion-Alexandru Gavriș se referă la cartea – Conservatorism, regionalism moldovenesc și alte mofturi de secol XIX, volum care a văzut lumina tiparului la Editura Timpul din târgul Iașului.

Cartea se deschide cu o prefață semnată de către Mircea Platon, specialist în Științe Istorice, prefață intitulată Album de familie cu strămoși uitați sau despre „rezistența morală a omului într-adevăr civilizat”.

Nu ne rămâne decât să începem dialogul cu istoricul Simion-Alexandru Gavriș, cel care după ce ni se prezintă ne conturează, pe scurt, o imagine de ansamblu a cărții Conservatorism, regionalism moldovenesc și alte mofturi de secol XIX.

Invitat al ediției de astăzi a emisiunii Dialog intercultural avem pe istoricul Simion-Alexandru Gavriș, cel care ne vorbește despre cartea – Conservatorism, regionalism moldovenesc și alte mofturi de secol XIX, volum care a văzut lumina tiparului, anul acesta, la Editura Timpul din târgul Iașului.

Până a ne vorbi despre principalele capitole din cartea pe care am amintit-o, pe scurt, creionăm un portret biografic al invitatului ediției.

Simion-Alexandru Gavriș este angajat al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din cadrul Filialei Iași a Academiei Române începând din anul 2016.

A publicat volumele de autor: Ipostazele unei biografii politice: Manolache Costache Epureanu, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2013; Viața și opiniile prințului Grigore Mihail Sturdza, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2015.

Împreună cu istoricii Mihai-Ștefan Ceaușu și Liviu Brătescu, a coordonat volumul: Regalitatea română: perspective istoriografice, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2017.

Simion-Alexandru Gavriș a editat, împreună cu Mihai-Cristian Amăriuței, volumul: Funcționarii din Principatul Moldovei în epoca Regulamentului Organic (1832-1858). Documente, volumul I: Registrele generale ale Ministerului de Interne și Comitetului Sănătății (1834), Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2022.

Simion-Alexandru Gavriș este autor a numeroase studii și articole, publicate în reviste de specialitate și volume colective, pe teme privind istoria politică și intelectuală a conservatorismului sau istoria aristocrației, informații pe care le găsim pe siteul Academiei Române, Filiala Iași.

În următoarele minute, Simion-Alexandru Gavriș ne vorbește despre principalele capitole din cartea – Conservatorism, regionalism moldovenesc și alte mofturi de secol XIX, și anume: Părintele „trădător” al conservatorismului românesc: Manolache Costache Epureanu; Subiect și obiect de legendă: Prințul Grigore Mihail Sturdza; Frânturi din viața unui lider: Lascăr Catargiu.

Imediat după ce aflăm amănunte concrete despre temele amintite, invitatul ediției de astăzi ne vorbește despre noutatea pe care o aduce volumul de față în istoriografia românescă.

Stimați prieteni, vă reamintim că vorbim despre cartea Conservatorism, regionalism moldovenesc și alte mofturi de secol XIX, volum care a văzut lumina tiparului, anul acesta, la Editura Timpul din Iași.

Invitat al emisiunii avem pe autorul volumului, istoricul Simion-Alexandru Gavriș, cel care în cele ce urmează ne vorbește despre guvernarea Lascăr Catargiu (1871-1876), subiect reflectat în paginile volumului, paginile 53-59, text intitulat – Când România a descoperit stabilitatea: guvernarea Lascăr Catargiu.

 O altă temă despre care invitatul ediției de astăzi a emisiunii Dialog intercultural ne vorbește se referă la „începuturile politice ale Junimii”, paginile 98-104.

Reamintim că invitat la microfonul Radio Iași, avem pe istoricul Simion-Alexandru Gavriș căruia, nu demult, i-a ieșit de sub teascurile Editurii Timpul din Iași cartea Conservatorism, regionalism moldovenesc și alte mofturi de secol XIX, volum care surprinde teme de interes pentru istorici, filologi, etnografi; dar și pentru profesori, jurnaliști.

Din următoarea secvență audio pe care o difuzăm, de la istoricul Simion-Alexandru Gavriș aflăm detalii concrete despre „cel dintâi rector al Universității din Iași și lumea politică”; Munca, deloc ușoară, întinsă pe o perioadă de două decenii, din spatele cercetării de față, o altă temă a dialogului.

Constatăm că imediat după apariția cărții Conservatorism, regionalism moldovenesc și alte mofturi de secol XIX reacțiile din lumea academică și nu numai nu au întârziat să apară, alt subiect al dialogului.

Dragi ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Dialog intercultural, după cum bine știți, stăm de vorbă cu istoricul Simion-Alexandru Gavriș de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Academia Română, Filiala Iași.

Vorbim despre cercetarea: Conservatorism, regionalism moldovenesc și alte mofturi de secol XIX, carte care a văzut lumina tiparului la Editura Timpul din Iași.

Din ultima secvență audio pe care o difuzăm, aflăm amănunte despre un alt subiect reflectat în cartea pe care am amintit-o, și anume: „Unioniști, separatiști și ruși: Rusia și Regulamentele Organice în publicațiile politice românești din anii Unirii Prncipatelor”.

Mai aflăm, de la invitatul nostru amănunte concrete despre un alt proiect editorial pe care-l are în lucru.

Referitor la cele pe care le-am prezentat, conchidem: „E istoria unei lumi fără posteritate, pentru că România Mare s-a scuturat de multe dintre fericitele pre-judecăți, adică certitudini legitimate istoric, și virtuți ale Regatului, adică a ceea ce Mihail Sadoveanu avea să numească nostalgic, imediat după 1918, „țara mea mică și bine întocmită”, România comunistă a trecut la lichidarea fizică a claselor sociale purtătoare ale acestor virtuți, iar România post-comunistă a asfaltat progresist până și locurile unde crescuseră asemenea buruieni și năpârci reacționare. Puși față în față cu asemenea personaje, e ca și cum am descoperi un cufăr cu jurnale și fotografii ale unor strămoși despre care nu știm nimic, a căror existență ne-a fost ascunsă până acum. A unor strămoși uitați, desconsiderați, asasinați. Astfel, dacă Barbu Catargiu a fost ucis în 1862 în ceea ce a fost primul asasinat politic din istoria României moderne, Manolache Costache Epureanu trebuia să lupte din greu cu manipularea sfruntată a istoriei, operată de Liberali, pentru a reaminti rolul jucat de elitele boierești în deșteptarea națională a românilor”, am citat din prefață cărții despre care am vorbit în ediția de astăzi a emisiunii noastre, prefață semnată de către Mircea Platon, doctor în Istorie, stârnindu-vă, astfel, interesul pentru cartea căreia, pe cât am reușit, i-am conturat o imagine.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu subiectele pe care le-am prezentat, încât nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 31 OCTOMBRIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN