Suceava: Mii de credincioşi au participat la Sfânta Liturghie de la Mănăstirea Putna, cu prilejul Adormii Maicii Domnului

Publicat de Ciumac Natalia, 15 august 2025, 18:40

Slujba a fost oficiată de arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Înalt Prea Sfinţitul Calinic, episcopul Daciei Felix, Prea Sfinţitul Ieronim, episcopul Basarabiei de Sud, Prea Sfinţitul Veniamin şi episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, Prea Sfinţitul Damaschin Dorneanul, alături de un numeros sobor de preoţi şi diaconi.

Credincioşii au aşteptat zeci de minute la rând pentru a se ruga, pe de o parte, la mormântul Sfântului Ştefan cel Mare din biserica mănăstirii şi, pe de altă parte, la moaştele Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, care au fost puse spre închinare într-un baldachin în curtea interioară a Mănăstirii Putna.

‘Ea, Maica Domnului, şi în Cer continuă să lucreze. De acolo, neîncetat, ca şi în viaţa pământească, ne arată, cu mâna sa dreaptă, spre Cel care este calea, adevărul şi viaţa, spre Domnul nostru Isus Hristos. Deci este îndrumătoarea sau povăţuitoarea şi avem multe icoane care mărturisesc în biserică lucrul acesta. Dincolo de faptul că ne povăţuieşte către Hristos şi este mărturia acestei minuni mai presus de fire care s-a petrecut prin venirea în lume a însuşi Fiului lui Dumnezeu, Ea este cea mai puternică apărătoare a noastră, a păcătoşilor’, a declarat, în cuvântul său de înţelepciune, episcopul Daciei Felix, Prea Sfinţitul Ieronim.

La rândul său, stareţul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a amintit de importanţa pe care Maica Domnului a avut-o în istoria lăcaşului de cult ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare.

‘Maica Domnului a ocupat un loc central în viaţa ctitorilor Mănăstirii Putna şi în mod deosebit a Sfântului Ştefan şi a Sfântului Ierarh Iacob Putneanu. Sfântul Ştefan închină nu mai puţin de trei biserici şi mănăstiri Adormirii Ei, iar Mănăstirea Tazlău este cu hramul Naşterea Maicii Domnului, iar Sfântul Iacob Putneanul, atunci când a început restaurarea Mănăstirii Putna, în 1955, primul gest pe care l-a făcut a fost că a ferecat în argint icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni ce străjuieşte această mănăstire şi care de nenumărate ori s-a arătat mângâietoare, bună, blândă şi apropiată ca o mamă’, a spus arhimandritul Melchisedec Velnic.

La slujbă au asistat, de asemenea, consulul general al României la Cernăuţi, Irina Stănculescu, prefectul de Suceava, Traian Andronache, şi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Şoldan.

Construită între 1466 şi 1469 de către Sfântul Voievod Ştefan cel Mare ca necropolă pentru familia domnească, Mănăstirea Putna rămâne de peste cinci veacuri un far al credinţei, culturii şi identităţii româneşti. AGERPRES/Foto: facebook.com/Mănăstirea Putna