Vaslui: ‘BiblioHub’, o şansă pentru revigorarea bibliotecilor şi un moment de reflecţie pentru autorităţi
Publicat de Gabriela Rotaru, 16 septembrie 2026, 10:33
Astfel, în ultimii trei ani, au fost renovate şi dotate cu echipamente IT sediile unor instituţii din reţeaua judeţeană, respectiv Biblioteca Judeţeană Vaslui, Biblioteca Municipală Huşi şi Biblioteca Comunală Fălciu, iar alte 26 de biblioteci publice comunale au fost echipate cu tehnologie digitală de ultimă generaţie, devenind prin implementarea proiectului puncte de acces la educaţie şi servicii digitale pentru comunităţile locale.
Judeţul Vaslui a fost printre primele din ţară care au accesat fondurile din PNRR prin Consiliul Judeţean, instituţie care a avut rolul de lider de parteneriat şi a asigurat managementul general al proiectului, coordonarea activităţilor, monitorizarea implementării şi relaţia cu autoritatea finanţatoare. Un alt obiectiv al proiectului a fost formarea competenţelor digitale pentru aproximativ 3.000 de cursanţi validaţi, care au dobândit astfel abilităţi de utilizare a tehnologiei în viaţa de zi cu zi, în procesul de educaţie şi în activitatea profesională.
‘Prin acest proiect, bibliotecile din judeţul Vaslui au fost transformate în spaţii moderne de învăţare şi incluziune digitală, accesibile tuturor categoriilor de vârstă. Dincolo de modernizarea infrastructurii, proiectul asigură sustenabilitatea investiţiei prin transformarea bibliotecilor în centre comunitare de învăţare continuă, în care vor continua să se desfăşoare cursuri, ateliere şi activităţi educaţionale. Prin urmare, rezultatele cursului confirmă faptul că dezvoltarea competenţelor digitale oferă oamenilor şansa la o viaţă mai bună, contribuie la consolidarea unei comunităţi mai unite şi sprijină construirea unui Vaslui pregătit pentru viitor’, au transmis reprezentanţii Consiliului Judeţean Vaslui, la finalizarea proiectului.
Gândit pentru a reduce decalajul digital dintre mediul urban şi rural şi pentru facilitarea accesului egal la educaţie, informaţie şi servicii digitale, proiectul înseamnă o şansă reală pentru revigorarea bibliotecilor publice, dar trebuie să reprezinte şi un moment de analiză şi de reflecţie pentru autorităţile locale, care au datoria să susţină funcţionarea acestor instituţii şi pe viitor.
Conducerea Bibliotecii Judeţene ‘Nicolae Milescu Spătarul’ Vaslui consideră că pentru a fi eficient pe termen lung, proiectul ‘BiblioHub’ trebuie să fie dublat de investiţii constante.
‘Aşa cum la începutul anilor 2010 ‘Biblionet’ a reprezentat o gură de oxigen pentru bibliotecile publice din România, un program finanţat prin Fundaţia Bill şi Melinda Gates, care a însemnat o sumă de aproximativ 30 de milioane de euro, acum, în perioada 2023-2026, programul ‘BiblioHub’ a reprezentat o altă revigorare. Din când în când, în cadrul oricărei instituţii, trebuie să vină câte un impuls care să ducă la reactivarea angajaţilor şi la reactivarea instituţiei. Această reactivare nu poate fi făcută fără o primenire a bazei materiale, fără o pregătire suplimentară a lucrătorilor din instituţii şi fără o direcţie coerentă spre care ştim că ar trebui să se îndrepte în mod firesc biblioteca publică’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Bibliotecii Judeţene Vaslui, Gelu Bichineţ.
Acesta subliniază că aceste biblioteci cu dotări moderne trebuie să fie folosite, accesate de cât mai mulţi utilizatori din rândul comunităţilor respective.
‘După încheierea programului ‘Biblionet’, încă doi, trei ani biblioteca publică a fost centru cultural al comunităţilor. Încet-încet această tendinţă s-a estompat şi iată că prin ‘BiblioHub’ a început, practic, o nouă reactivare a bibliotecii publice. Această reactivare a durat pe perioada derulării proiectului, sigur va mai dura încă un an-doi, dar nişte oameni care gândesc în perspectivă, în mod firesc ar trebui să se întrebe ce urmează, care este pasul următor? Degeaba facem dotări în bibliotecile publice, degeaba aducem aparatură, dacă asta nu este pusă în slujba celui care intră în bibliotecă. Cel care intră în bibliotecă nu neapărat pentru a citi, pentru a împrumuta documente. Şi în slujba celui care doreşte să-şi schimbe perspectiva de abordare a relaţiei cu tot ceea ce înseamnă acest mega-univers informaţional’, a adăugat Gelu Bichineţ.
În opinia sa, este important ca bibliotecile să rămână deschise şi să nu ajungă, chiar şi modernizate, să pună lacătul pe uşi din cauza lipsei de susţinere din partea autorităţilor locale. Esenţial, spune Bichineţ, este nu ca bibliotecile să se modernizeze şi mai mult, ci să fie menţinute ca spaţii în care oamenii să se adune cu drag. Acest lucru se poate face prin continuarea cursurilor începute, ceea ce ar menţine legătura cu utilizatorii şi mai ales prin investiţia primordială, cea în resursa umană, prin grija arătată pentru bibliotecar şi prin recunoaşterea rolului său deosebit în comunitate.
El subliniază că biblioteca viitorului nu trebuie să ‘stea în pixul politicienilor’ şi să nu mai depindă de bugetele dirijate de factorul politic.
‘Prin intermediul dotărilor, odată pot fi continuate cursurile cu cei care au început deja iniţierea în utilizarea tehnicii de calcul. Prin intermediul acestei aparaturi se pot iniţia noi cursuri care să vină ca un răspuns al nevoii pe care o au oamenii din comunităţile respective. Şi prin intermediul aparaturii poate fi dezvoltată infrastructura bibliotecii care să vină direct în sprijinul cititorului. Adică nu facem saltul către e-book-uri deodată, nu facem saltul către biblioteca în format digital, dar facilităm o căutare pentru cel care nu are acasă device-urile necesare pentru a accesa anumite informaţii. Mi-aş dori ca biblioteca viitorului să nu stea în pixul politicienilor. Mi-aş dori ca biblioteca viitorului să nu depindă de nişte bugete dirijate în mod arbitrar de către factorul politic. Biblioteca viitorului mi-aş dori să fie acel loc sfânt în care omul să vină, iar factorul politic să dirijeze fondurile necesare spre bibliotecă pentru achiziţii de carte, pentru activităţi culturale, pentru lansări, pentru tot felul de proiecte care sunt pentru cetăţeni. Biblioteca viitorului nu este neapărat o bibliotecă în format electronic, poate fi o bibliotecă tradiţională, e mai puţin important deocamdată. Biblioteca viitorului trebuie să existe, iar în momentul de faţă, dacă în Occident sunt cozi la bibliotecă, dacă în China bibliotecile au milioane de documente şi sunt pline de dimineaţă până seara, în România biblioteca e ultima şi din punct de vedere al finanţării, pentru derularea activităţiii proprii, dar şi în ceea ce priveşte salarizarea angajaţilor. Biblioteca oferă posibilitatea să fii un bun angajat, îţi dă posibilitatea să lucrezi într-un mediu total diferit de toate celelalte medii culturale, dar în acelaşi timp trebuie să ai şi posibilitatea să trăieşti din munca pe care o desfăşori’, a mai argumentat Gelu Bichineţ.
În Muntenii de Jos, comună situată lângă municipiul Vaslui, funcţionează Biblioteca ‘Eugenia Moldoveanu’, inclusă în programul de modernizare ‘BiblioHub’. Pe lângă dotările din cadrul proiectului, biblioteca primeşte anual bani pentru achiziţia de carte. Primarul Iulian Lazăr susţine că deşi provocările financiare sunt mari, se pot găsi bani, dacă se doreşte, şi pentru cultură, un sector văduvit în ţara noastră.
‘De când am preluat mandatul de primar, m-am ghidat după câteva axe: cultură, educaţie, credinţă, muncă şi bun-simţ. Consider că aceste biblioteci au un rol primordial în comunităţile noastre, mai ales cele din zona rurală, pentru că vin în sprijinul copiilor, care prin cunoaştere se dezvoltă frumos. Cu siguranţă, atunci când există voinţă, se găsesc bani şi pentru activităţile culturale. Am reuşit să alocăm pentru achiziţia carte câte 10.000 – 15.000 de lei în fiecare an şi astfel biblioteca noastră are mereu volume noi, are cu ce să-i primească pe cei care vor să-i treacă pragul’, a menţionat, pentru AGERPRES, Iulian Lazăr.
Atât copiii cât şi adulţii din comună vin cu plăcere la bibliotecă, căci instituţia oferă activităţi pentru toate vârstele. Sufletul bibliotecii este Gina Petrea, cea care pregăteşte evenimentele culturale şi care ştie cum să-i atragă pe cei mici către carte, dar şi cum să-i adune pe cei mai în vârstă într-un loc al poveştilor şi al amintirilor. Ţine pasul cu lumea aflată în continuă dezvoltare, dar nu uită niciodată că dragostea pentru lectură se cultivă de la vârste fragede, iar legătura care dăinuie în timp e cea în care pui pasiune, răbdare şi o parte din fiinţa ta.
‘Bibliotecarul are un rol special în comunitate, mai ales în comunităţile mici. Este mentor, sprijin la nevoie, uneori chiar şi psiholog. Trebuie să ai o vorbă bună pentru fiecare, trebuie să ştii cum să-i îndrumi pe cei care intră în bibliotecă. Îmi place să lucrez cu copiii şi am foarte multe amintiri legate de activităţile noastre. Una dintre cele mai dragi este legată de copiii care mă aşteptau în faţa bibliotecii deşi i-am anunţat că o să am câteva zile libere. Au stat acolo crezând că mă răzgândesc. Pentru comunitatea noastră, biblioteca înseamnă uşa care este mereu deschisă pentru copilul timid care găseşte primul curaj într-o poveste, pentru bunicul care vine să răsfoiască un ziar sau o carte sau pentru tinerii care descarcă un CV ori învaţă pentru examen. Biblioteca din Muntenii de Jos e inima care bate în ritmul oamenilor ei. Fără bibliotecă, avem case, cu biblioteca noastră, avem acasă’, a spus, pentru AGERPRES, bibliotecara Gina Petrea.
Odată cu implementarea proiectului ‘BiblioHub’, instituţia s-a modernizat, oferă servicii diversificate şi continuă să fie un liant în comunitate. Este o dovadă că omul sfinţeşte locul şi că, în lipsa unor strategii mai bine gândite la nivel naţional în ceea ce priveşte viitorul bibliotecilor, reuşita poate veni cu puţin efort depus în plan local. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro/ imagine ilustrativă)
