#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.

Publicat de andreeadaraban, 21 iulie 2026, 15:16 / actualizat: 24 iulie 2026, 19:13

În școlile din mediul rural, promovarea examenului de Bacalaureat rămâne semnificativ sub nivelul înregistrat în orașe. Pentru mulți adolescenți, drumul către liceu și apoi către examenul maturității este presărat cu obstacole precum lipsa resurselor financiare, naveta zilnică, profesorii care se schimbă de la un an la altul, responsabilitățile din gospodărie sau chiar abandonul școlar.

Există însă și exemple care demonstrează că aceste decalaje pot fi reduse atunci când sprijinul este constant și adaptat fiecărui copil. Programul „Vreau în clasa a IX-a”, derulat de Fundația World Vision România de aproape două decenii, este unul dintre ele. În acest an, 83% dintre elevii incluși în program au promovat examenul de Bacalaureat, peste media națională.

Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România, și Robert, beneficiar al programului „Vreau în clasa a IX-a”, absolvent al Liceului ”Al. I Cuza” din Iași, au fost invitați în emisiunea Starea Educației, realizată de Andreea Daraban, unde au discutat despre inegalitățile dintre rural și urban, despre barierele care îi împiedică pe mulți tineri să ajungă la examenul maturității și despre soluțiile care pot face diferența.

Mihaela Nabăr: „Decalajul dintre rural și urban se vede încă din primii ani de școală.”

Directorul executiv al World Vision România, Mihaela Nabăr, spune că rezultatele examenelor naționale confirmă un fenomen care persistă de ani de zile. „Ceea ce este o constantă a acestor rezultate, și nu doar a rezultatelor de anul acesta, ci și a celor din anii trecuți, este că decalajul dintre rural și urban se menține.” În opinia sa, diferențele nu apar în clasa a XII-a, ci se acumulează pe parcursul întregului traseu educațional. „Nu vedem acest decalaj doar la examenul de Bacalaureat. El se vede mult mai devreme, încă de la Evaluarea Națională. Mai mult decât atât, ceea ce nu ne spun aceste date este câți copii nu au mai ajuns deloc să susțină Bacalaureatul și câți nu au mai ajuns nici măcar în clasa a XII-a.”

Potrivit Mihaelei Nabăr, sistemul pierde anual zeci de mii de copii care abandonează școala înainte de finalizarea studiilor. „Pierdem anual foarte mulți copii. Sunt elevi care rămân în urmă, care abandonează educația sau acumulează decalaje atât de mari încât devine foarte dificil să mai recupereze.”

Organizația a identificat, în cei aproape 20 de ani de activitate, principalele obstacole cu care se confruntă adolescenții din mediul rural. Prima dintre ele este lipsa resurselor financiare. „Foarte mulți elevi ajung să renunțe la școală pentru că au nevoie să câștige bani. Aleg să muncească în loc să continue studiile.”

La aceasta se adaugă implicarea copiilor în activitățile gospodărești. „Avem 37% dintre adolescenții din mediile vulnerabile care nu merg constant la școală pentru că participă la muncile din gospodărie, în special în anumite perioade ale anului.”

O altă problemă este lipsa cadrelor didactice stabile și bine pregătite în mediul rural. „În continuare, în urban avem profesori mult mai bine pregătiți decât în rural, unde foarte des sunt profesori navetiști sau cadre didactice care nu predau disciplina pentru care sunt specializate. De multe ori profesorii se schimbă în fiecare an, iar acest lucru afectează continuitatea învățării.”

Nici distanța până la liceu nu este un detaliu minor.„Pe măsură ce copiii cresc, liceul nu mai este în comunitatea lor. Timpul petrecut pe drum crește foarte mult și, în special iarna, lipsa transportului devine un motiv pentru care mulți elevi lipsesc de la școală.”

Mihaela Nabăr: ”Este foarte greu să aduci un copil care nu stăpânește competențele de bază până la o medie de minimum 6 la Bacalaureat.”

Mihaela Nabăr atrage atenția că succesul la examenul maturității depinde de recuperarea decalajelor încă din clasele gimnaziale. „Avem copii care ajung în liceu cu note foarte mici, chiar de 1, 2 sau 3 la evaluarea națională. Este foarte greu să aduci un copil care nu stăpânește competențele de bază până la o medie de minimum 6 la bacalaureat. Este nevoie de investiții serioase în recuperarea acestor decalaje.”

Programul „Vreau în clasa a IX-a” a împlinit în acest an 18 ani de existență. În județele Iași, Vaslui și Bacău au beneficiat de sprijin aproape 300 de elevi.

Rezultatele sunt peste mediile județene: în Iași, promovarea în program a fost de 92,31%, față de 84,8% la nivelul județului; în Vaslui, rata de promovare a ajuns la 86%, comparativ cu aproximativ 73% în județ; în Bacău, toți elevii din program au promovat examenul.

Succesul nu este întâmplător. Sprijinul oferit elevilor depășește cu mult pregătirea pentru examene. „Începem prin a identifica nevoile fiecărui copil. Avem pregătire suplimentară, mentorat individual și de grup, consiliere psihologică, consiliere vocațională, dezvoltarea abilităților de viață, educație financiară și acoperirea nevoilor de bază, precum transportul, cazarea sau rechizitele,” a explicat Mihaela Nabăr.

Programul continuă și pe timpul vacanțelor, prin tabere educaționale, activități de voluntariat și vizite în companii.

Robert: „Fără acest program nu cred că aș fi putut continua liceul.”

Una dintre poveștile care ilustrează impactul programului este cea a lui Robert, absolvent al Liceului „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, originar din comuna Focuri, județul Iași. A intrat în program după recomandarea directorului școlii gimnaziale și a fost admis la profilul Matematică-Informatică, după ce a obținut media 9 la Evaluarea Națională. La Bacalaureat a încheiat cu media 9,31.

Pentru el, mutarea dintr-o comună într-un oraș mare a fost prima provocare. „În clasa a IX-a cred că cel mai greu a fost acomodarea cu orașul. Veneam dintr-o comunitate în care toată lumea se cunoaște și, dintr-odată, m-am trezit într-un loc cu foarte mulți oameni, personalități și energii diferite.”

Șocul s-a resimțit și la liceu. „Aveam colegi care veneau din mediul rural, dar și colegi de la cele mai bune școli din Iași. A fost o explozie de diversitate, însă m-am adaptat destul de repede.”

Sprijinul oferit de program s-a dovedit decisiv. „Șederea la cămin a făcut parte din pachetul de beneficii oferit prin programul ”Vreau în clasa a IX-a”. În lipsa acestuia nu cred că aș fi putut continua și termina un liceu în oraș,” a mărturisit Robert.

Tînărul provine dintr-o familie monoparentală, iar costurile studiilor ar fi fost imposibil de suportat fără ajutor extern. „Familia nu ar fi putut să mă susțină singură. Situația este mai delicată.”

Pe lângă sprijinul financiar, a beneficiat și de pregătire suplimentară. „Am făcut pregătire la Limba română cu profesori universitari. S-a văzut diferența.”

Robert: „Am ales să ”pay it forward”. Vreau să îi ajut pe copiii mai mici la chimie.”

În această toamnă, Robert va începe studiile la Facultatea de Inginerie Chimică din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, domeniu pe care l-a descoperit în timpul liceului. „Am ales ingineria chimică din pasiune. Profesorii mei din liceu au reușit să-mi dezvolte această pasiune și le sunt recunoscător.”

Mai mult, tânărul și-a propus să întoarcă sprijinul primit către generațiile următoare. „Am ales să «pay it forward». Vreau să îi ajut pe copiii mai mici la chimie.”

Pentru Mihaela Nabăr, acesta este unul dintre cele mai importante rezultate ale programului. „Robert nu merge mai departe doar cu un loc la facultate. Merge mai departe cu dorința de a-i sprijini pe alți copii. Acesta este unul dintre cele mai frumoase efecte ale investiției în educație.”

Programul „Vreau în clasa a IX-a”, derulat de World Vision România, continuă și în noul an școlar, iar locurile eliberate de absolvenți vor fi ocupate de o nouă generație de liceeni din mediul rural. Mihaela Nabăr spune că organizația își propune nu doar să mențină numărul beneficiarilor, ci și să extindă intervențiile în comunități noi.

Mihaela Nabăr: ”Pentru noi este o dovadă că rezultatele bune atrag rezultate bune.”

Un alt program care sprijină tinerii aflați în dificultate este Pro Ruralis, preluat în acest an de World Vision România. Destinat elevilor cu rezultate foarte bune la învățătură, proveniți din familii cu posibilități materiale reduse din mediul rural, programul le oferă șansa de a urma un liceu de prestigiu în Iași, acoperindu-le costurile de cazare, masă și sprijin educațional pe parcursul celor patru ani de studiu.

Beneficiarii acestui program au înregistrat o promovare de 100% la examenul maturității. Mihaela Nabăr, director executiv al World Vision România, a explicat că toate cele 65 de persoane înscrise în program, care au susținut Bacalaureatul, au reușit să promoveze examenul. ”Pentru noi este o dovadă că rezultatele bune atrag rezultate bune”, a declarat Mihaela Nabăr.

Potrivit acesteia, performanța nu este întâmplătoare. Elevii admiși în Pro Ruralis sunt selectați încă de la început pe baza rezultatelor foarte bune obținute în gimnaziu și trebuie să își mențină performanțele pe tot parcursul liceului. „Încă de la momentul intrării în program a existat această condiție ca rezultatele lor să fie peste 9 și să se mențină de-a lungul celor patru ani.”

Varianta audio a interviului: