Portul popular din Moldova (EUAIC), o moștenire identitară cercetată și pusă în valoare de etnologii Ion H. Ciubotaru și Silvia Ciubotaru

Publicat de Andreea Drilea, 5 iulie 2026, 10:20

Stimați prieteni, relatăm de la evenimentul intitulat „Seară etnologică”, activitate care s-a desfășurat, nu demult, în Sala Voievozilor din incinta Palatului Culturii.

Evenimentul a fost organizat de către reprezentanții Muzeului Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași împreună cu cei ai Departamentului de Etnologie din cadrul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi, și cei ai Editurii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Momentul festiv a marcat includerea profesorului universitar, doctor în Filologie, Ion H. Ciubotaru în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române. Între timp domnul profesor a plecat „din lumea cu dor în cea fără de dor”. Dumnezeu să-l ierte!

Evenimentul a fost prilej de lansare a volumului Portul popular din Moldova, semnat de către Ion H. Ciubotaru şi Silvia Ciubotaru, nume de referinţă ale etnologiei româneşti.

Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Colecția Ethnos, și constituie cea mai amplă cercetare asupra vestimentaţiei tradiţionale din Moldova.

Despre cercetarea pe care am amintit-o ne vorbește – în postarea noastră – cercetător științific Ioana Repciuc, specialist în Filologie, de la Departamentul de Etnologie din cadrul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Academia Română, Fililala Iași.

Aproape de final, postăm vocea academicianului Ion H. Ciubotaru, cel care ne oferă câteva lămuriri în ceea ce privește volumul – Portul popular din Moldova.

Dragi prieteni, din prima înregistrare pe care o postăm de la etnolog Ioana Repciuc, doctor în Filologie, aflăm că o astfel de carte nu putea fi scrisă decât de către ce doi prestigioși etnologi ieșeni și în acest context ne oferă explicațiile aferente. Ioana Repciuc ne mai precizează că cercetarea este un exemplu pentru modul în care arta populară se îmbină cu ocupațiile tradiționale, cu mediul de viață, cu imaginarul cultural și simbolic, cu marile rituri și ceremonii ale vieții țăranului nostru.

Stimați prieteni, vă reamintim că relatăm de la prezentarea volumului Portul popular din Moldova, semnat de către etnologii ieșeni Ion H. Ciubotaru şi Silvia Ciubotaru, nume de referinţă ale etnologiei româneşti, eveniment desfășurat, nu demult, la Iași, în Sala Voievozilor din incinta Palatului Culturii.

Cercetarea a văzut lumina tiparului la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Colecția Ethnos, în anul 2023 și constituie cea mai amplă cercetare asupra vestimentaţiei tradiţionale din Moldova.

Lucrarea de față, după cum a precizat etnolog Ioana Repciuc în prima înregistrare pe care am postat-o, este o cercetare monografică a portului popular (bărbătesc şi femeiesc) din Moldova, atât a celui din zilele de lucru, cât şi din zilele de sărbătoare; prin această carte se valorifică documentele inedite aflate în Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei din cadrul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Filiala Iaşi a Academiei Române.

În următoarea înregistrare etnolog Ioana Repciuc, specialist în Științe Filologice, ne vorbește despre sobrietatea portului moldovenesc, despre croiul și finețea motivelor.

Concret, aflăm despre portul popular informații în exclusivitate, amănunte prezentate în paginile cercetării Portul popular din Moldova, semnată de către etnologii ieșeni Ion H. Ciubotaru şi Silvia Ciubotaru.

Cercetarea a văzut lumina tiparului la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Colecția Ethnos, în anul 2023.

Stimați prieteni, vă reamintim că prezentăm prin vocea etnologului Ioana Repciuc, doctor în Filologie, cercetarea Portul popular din Moldova, carte semnată de către etnologii ieșeni Ion H. Ciubotaru şi Silvia Ciubotaru. Cercetarea a văzut lumina tiparului la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Colecția Ethnos, în anul 2023.

Până a oferi, din nou, cuvântul etnologului Ioana Repciuc, pe scurt, creionăm un portret bio-bibliografic al etnologului Silvia Ciubotaru.

Silvia Ciubotaru – născută la 28 decembrie 1947, în oraşul Botoşani – a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Doctor în ştiinţe filologice al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1995). După terminarea studiilor universitare (1971), este angajată cercetător ştiinţific la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor, din cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi.

Timp de patru decenii a lucrat la constituirea Arhivei de Folclor a Moldovei şi Bucovinei, precum şi la elaborarea lucrărilor subsumate proiectului respectiv; în acest context se cuvine a vă recomanda și cercetarea Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei – 50 de ani de la înființare. In honorem profesorului universitar doctor Ion H. Ciubotaru – 80, carte care a văzut lumina tiparului în anul 2020 la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Volumul este editat de către etnologii Ioana Repciuc și Adina Hulubaș.

Din următoarea înregistrare pe care o postăm, aflăm amănunte concrete despre structura volumului – Portul popular din Moldova – cu accent pe obiectivele, pentru fiecare dintre noi, atinse de către autori în ceea ce privește lămuririle asupra subiectului de față.

Relatăm de la evenimentul intitulat „Seară etnologică”, manifestare care s-a desfășurat, nu demult, în Sala Voievozilor din incinta Palatului Culturii.

Evenimentul a fost organizat de către reprezentanții Muzeului Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași împreună cu cei ai Departamentului de Etnologie din cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi și cei ai Editurii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Momentul festiv a marcat includerea profesorului universitar, doctor în filologie, Ion H. Ciubotaru în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române. Evenimentul a fost prilej de lansare a volumului Portul popular din Moldova, semnat de către Ion H. Ciubotaru şi Silvia Ciubotaru, nume de referinţă ale etnologiei româneşti.

Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Colecția Ethnos, și constituie cea mai amplă cercetare asupra vestimentaţiei tradiţionale din Moldova.

Cu prilejul apariției cercetării, autorii aveau să ne precizeze: „Privită în contextul bibliografiei de specialitate, lucrarea pe care o dăm publicităţii acum se individualizează sub mai multe aspecte. Este cea dintâi cercetare de ansamblu asupra vestimentaţiei tradiţionale din întreaga provincie şi nu doar dintr-o regiune sau alta. Şi tot pentru prima oară, nu se bizuie pe exponate muzeistice, ci porneşte de la cunoaşterea nemijlocită a terenului. Cu alte cuvinte, s-a apelat la lumea satului, aşa cum ni se înfăţişa ea în ultimele trei decenii ale veacului trecut şi în primul din actualul mileniu”, informații care, după ați putut constata, au fost și sunt întărite de către etnolog, doctor în Filologie, Ioana Repciuc.

În următoarele minute, aflăm amănunte despre importanța cămășii cu altiță, de evitat termenul de iei, și aflăm explicațiile aferente, lămuriri de altfel reflectate în surse istorice valoroase.

Prezența cămășii cu altiță în creațiile unor mari artiști, străini și români, o altă temă despre care aflăm detalii, subiect bine reflectat în volumul Portul popular din Moldova.

O altă problemă pe care o lămuresc autorii în cercetarea de față este aceea dintre funcțional și estetic în cazul portului popular.

„Omul arbore” și „omul floare” simboluri care duc spre „înflorirea omului” atunci când poartă un obiect vestimentar de port popular autentic, altă temă prezentată de către etnolog Ioana Repciuc.

Reamintim că vorbim despre cercetarea – Portul popular din Moldova, semnată de regretatul academician Ion H. Ciubotaru şi Silvia Ciubotaru, doctor în Filologie, cercetător principal gradul I la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippidi” al Academiei Române, Filiala Iași.

Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, mai exact în Colecția Ethnos, în anul 2023.

Cercetător științific Ioana Repciuc, specialist în Filologie, de la Departamentul de Etnologie din cadrul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Academia Română, Fililala Iași, continuă a ne prezenta frumusețea portului popular reflectată în paginile cercetării care constituie subiectul relatării noastre.

Aflăm, practic, informații – în exclusivitate – despre portul nostru popular; mai peste tot se vorbește, mai toată lume știe, toată lumea își dă cu părerea, dar, pentru a vă lămuri, întâi vă invit să ascultați ceea ce ne povestește etnolog Ioana Repciuc, iar, mai apoi, să vă îndreptați atenția spre volumul Portul popular din Moldova.

Să ascultăm cu mare atenție.

Stimați prieteni, în cele ce urmează postăm o înregistrare cu vocea regretatului academician Ion H. Ciubotaru, cel care ne oferă câteva precizări despre volumul Portul popular din Moldova, carte care a văzut lumina tiparului la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, cu accent pe semnificațiile cămășii cu patru mâneci.

În acest context, profesorul Ion H. Ciubotaru ne prezintă câteva secvențe din copilăria Domniei Sale, atunci când a asistat la hora satului în locul de origine, Arborea, comuna George Enescu, județul Botoșani.

Subiectul cămășii cu patru mâneci este tratat, pe larg, în cartea de față, pentru că este de etnopsihologie, după cum ne spun autorii.

Privitor la cele precizate, conchidem chiar din cartea prezentată: „Ignoranţa şi nepăsarea au făcut ca, nu de puţine ori, între ie şi cămaşa cu altiţă a femeilor să se pună apăsat semnele egalităţii, cu toate că deosebirile dintre ele sunt cât se poate de clare. Cele două piese de port popular nu se confundă. Dar iată şi opinia unei ţărănci: Niţa lui Mihai Păduraru din Văleni – Bacău, un sat de pe Valea Răcătăului, era vestită în părţile Tutovei pentru frumuseţea costumelor bătrâneşti pe care le avea şi continua să le poarte. La cei 87 de ani abia împliniţi, era tare mândră de straiele sale. Îmbrăcată într-o cămaşă cu altiţe, încreţ, cu râuri costişete pe mâneci şi lănţuguri duble pe piept, aştepta să fie fotografiată. Când am întrebat-o la care din cele cinci-şase cămăşi de sărbătoare păstrate în sipet îi zice ie, mi-a răspuns îndată: „– La nici una! Ştiu cum îi ia, da la noi nu sî poartî. Îi tot ca o cămeşî frumoasî, ari altiţe, brizărău, câti bibiluri, da-i altfel. Ave o fatî di la Horgeşti, una mai înstăritî. Mai mult fetili îmblau cu ii”.

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi (site)

Foto: etnolog Ioana REPCIUC